STRUCTURI MECANICE INDUSTRIALE

Laborator

INFLUENŢA TUBURILOR DE TIRAJ HIDRODINAMIC ASUPRA

CALITĂŢII AMESTECĂRII ÎN MEDIU LICHID, IN CAZUL UTILIZĂRII
DISPOZITIVELOR DE AMESTECARE ROTATIVE

1. SCOPUL LUCRĂRII

În toate industriile de proces (chimică, alimentară, petrochimică, farmaceutică, de prelucrare a

materialelor plastice, fabricare a lacurilor şi vopselelor, a materialelor de construcţii, a celulozei şi
hârtiei etc.), dar şi în alte sectoare industriale, precum cel de epurare a apelor, biotehnologie,
hidrometalurgie sau de fabricare a materialelor textile, procesele de amestecare în mediu lichid sunt
întâlnite în mod curent.
Scopul lucrării constă în evidențierea corelației dintre optimul constructiv, optimul funcţional şi
optimul economic, în cazul sistemelor de amestecare în mediu lichid, din perspectiva influenţei
asupra calităţii amestecării a tuburilor de tiraj hidrodinamic. Se cunoaște că rolul tubului de tiraj
este acela de ordonare şi accentuare a curgerii axiale, respectiv de intensificare a capacităţii de
pompare. Sunt luate în considerare: geometria tubului de tiraj; poziția în recipient și poziția relativă
în raport cu amestecătorul cu care lucrează în unitate funcţională.

2. DESCRIEREA INSTALAŢIEI EXPERIMENTALE UTILIZATE

Instalaţia experimentală cuprinde (fig.1 şi fig.2):

- un recipient cilindric din sticlă, cu următoarele amenajări interioare: 3 şicane verticale dispuse
echidistant pe circumferinţa vasului (fig.3); un tub de tiraj cilindric, amplasat central;
- un dispozitiv rotativ de amestecare, dispus central: arbore + amestecător + un cap de acţionare
monobloc (IKA LABORTECHNIK, model Eurostar), cu turaţie variabilă (între 8 – 290 rot/min);
spectrul de curgere generat este preponderent axial, descendent; amestecătorul lucrează în unitate
funcţională cu tubul de tiraj hidrodinamic
- un computer prin intermediul căruia, cu ajutorul unei aplicaţii software dedicate, este controlată
funcţionarea dispozitivului de amestecare.

1
 Ca mediu de lucru se utilizează un sistem lichid bifazic apă – ulei vegetal alimentar;
determinările se efectuează la temperatura mediului ambiant (  20 C ). În timpul operaţiei de
amestecare apa are rolul de mediu de dispersie sau fază externă (continuă), iar uleiul reprezintă faza
internă sau dispersată (discontinuă) a amestecului eterogen obţinut.
Pentru realizarea determinărilor experimentale se utilizează, pe rând, două recipiente - notate
R1 şi R2 - cilindrice din sticlă (fig.3, tabelul 1), cu diferite dimensiuni şi două amestecătoare (un
amestecător tip elice marină standard şi un amestecător original - configuraţie nestandardizată, tip
elice, cu 3 pale) – tabelul 2.
Pentru examinarea spectrelor de curgere induse de către amestecătoarele utilizate, se pot
introduce trasori fluorescenți în mediul de lucru, utilizând pentru vizualizarea traiectoriei acestora o
lampă UV (emite lumină ultravioletă) portabilă.

Fig.1. Schiţa instalaţiei experimentale utilizate [1]

1 - recipient; 2 – amestecător; 3 – arbore; 4 – cap de acţionare (A – display;B – potenţiometru pentru reglarea
manuală a turaţiei; C – senzor pentru setarea parametrului – turaţie sau moment de torsiune - a cărui valoare
măsurată se doreşte a fi afişată pe display; E – traductor moment de torsiune; F - mandrină); 5 - şicană verticală;
6 – tub de tiraj; 7 – braţ extensie; 8 – suport pentru fixarea capului de acţionare 4; 9 – clemă de fixare;
10 - cablu care asigură legătura fizică între capul de acţionare 4 şi computerul 11.

D – diametrul interior al recipientului; da – anvergura amestecătorului; dt – diametrul interior al tubului de tiraj;

h1 – distanţa de la fundul recipientului până la amestecător; Hl – înălţimea lichidului din recipient; H l = D .

2
 Fig.2. Configuraţia standului experimental
1 – recipient cilindric din sticlă; 2 – amenajări interioare (tub de tiraj; şicane verticale); 3 – cap de acţionare al
dispozitivului de amestecare; 4 – arborele dispozitivului de amestecare; 5 – amestecător montat pe arborele 4;
6 – computer prin intermediul căruia este controlată funcţionarea dispozitivului de amestecare; 7 – suport pe care
se fixează dispozitivul de amestecare; 8 – lampă UV portabilă; 9 – sursa de alimentare a lămpii 8.

Tabelul 1

Diametrul Înălţimea Volumul de Grosimea

Recipient interior recipientului lichid procesat stratului de ulei
[mm]
[mm] [mm] Vl [mm3]
R1 D R 1 = 135 h R 1 = 400 1932 ,374  103 hulei , R 1 = 5

R1 R2 R2 DR2 = 180 h R2 = 260 4580 ,442  103 hulei , R 2  6,7

Fig. 3. Recipiente prevăzute
cu 3 şicane verticale

Tabelul 2

Configuraţia
amestecătorului
utilizat

Amestecătorul 1, Amestecătorul 2, original,

elice marină standard tip elice cu trei pale

Diametrul amestecătorului d a,1 = 50 mm ; d a,2 = 50 mm ;

d a [mm] ; d a,1 d a,1 d a,2
d a,2
d  0,37 ;  0,28  0,37 ;  0,28
Rapoarte caracteristice a DR 1 DR 2 DR 1 DR 2
D

3
Tuburile de tiraj hidrodinamic se realizează prin utilizarea unor segmente de tub cilindrice (tabelul
3), rezultând configuraţiile Tt ,1  Tt ,4 reprezentate în fig.4.

Tabelul 3

Configuraţia segmentului Parametrii geometrici Nr.

de tub cilindric de tiraj ai segmentului bucăţi
de tub de tiraj necesare

ht = 25 mm 1
dt = 60 mm

ht = 50 mm 2

Fig.4. Configurații tuburi de tiraj

3. MODUL DE LUCRU - CONFIGURAŢII RECIPIENT – AMESTECĂTOR – TUB DE

TIRAJ HIDRODINAMIC UTILIZATE

Se analizează interacţiunea tub de tiraj hidrodinamic– amestecător în cazul obţinerii unei

dispersii de ulei alimentar în apă, pentru fiecare pereche amestecător – recipient posibil a fi formată
cu amestecătoarele 1 şi 2 şi recipientele R1 şi R2, utilizând succesiv tuburile de tiraj cu
configuraţiile din fig.4, conform schemei din fig.5.

Fig. 5
Fig. 6

4
 Fiecare tub de tiraj se amplasează la anumite
înălţimi h (fig.6).
Pentru fiecare poziţie fixă a tubului de tiraj, se
(a) (b) (c) (d) (e) modifică succesiv şi poziţia amestecătorului pe
Fig.7. Poziţionarea amestecătorului în raport înălţimea tubului de tiraj, conform fig.7.
cu tubul de tiraj
a) sub tubul de tiraj; b) la limita inferioară a Determinările experimentale se efectuează la
tubului de tiraj; c) la mijlocul tubului de tiraj
;d) la limita superioară a tubului de tiraj; aceeaşi turaţie, în cazul ambelor amestecătoare,
e) deasupra tubului de tiraj.
respectiv n1 = n2 = 290 rot/min, astfel încât să fie
asigurată obţinerea unui regim de curgere turbulent în timpul desfăşurării proceselor de amestecare.
Pentru fiecare configuraţie recipient – amestecător – tub de tiraj hidrodinamic se măsoară
momentul de torsiune şi se evaluează calitatea amestecării. Se utilizează în acest sens o scară de
apreciere a calităţii amestecării, cu indici de calitate cuprinşi între 0 şi 5, definiţi în funcţie de o
serie de parametri consideraţi caracteristici pentru realizarea unei emulsii omogene.
Se urmărește determinarea înălţimii optime a tubului de tiraj hidrodinamic şi stabilirea poziţiei
sale optime în raport cu recipientul şi, respectiv, în raport cu amestecătorul cu care lucrează în
unitate funcţională, pentru fiecare pereche amestecător–recipient studiată.
Se compară performanţele realizate în cazul fiecărei variante de sistem de amestecare analizate
şi se stabilește varianta optimă, criteriile de optimizare fiind indicele de calitate a amestecării şi
puterea specifică necesară amestecării , N sp , determinată în fiecare caz cu relaţia:

  n Mt
N sp =   , (1)
30 Vl

unde n este turaţia arborelui dispozitivului de amestecare ; M t - momentul de torsiune măsurat ;

Vl - volumul de lichid amestecat (tabelul 1).

4. REZULTATE EXPERIMENTALE. PRELUCRAREA ŞI INTERPRETAREA

DATELOR EXPERIMENTALE

S-a constatat că în condiţiile în care recipientele fie nu au fost echipate cu nici un fel de
amenajări interioare, fie au fost prevăzute ori numai cu şicane, ori numai cu tuburi de tiraj,
indiferent de poziţionarea (distanţa) amestecătoarelor în raport cu fundul recipientului/tubul de tiraj,
a rezultat o amestecare necorespunzătoare. Utilizând simultan şicane verticale şi tub de tiraj
hidrodinamic, calitatea amestecării s-a îmbunătăţit considerabil.
În fig.8 şi fig.9 sunt reprezentate comparativ, pe aceeaşi diagramă, valorile maxime ale indicelui
de calitate a amestecării, obţinute experimental, în cazul fiecărui tub de tiraj utilizat (fig.4), pentru

5
fiecare pereche amestecător – recipient considerată, indiferent de amplasarea tubului de tiraj şi a
amestecătorului în recipient. În fig.8 sunt indicate rezultatele corespunzătoare configuraţiilor care
au în componenţă recipientul R1, iar în fig.9, cele corespunzătoare recipientului R2.
Valoarea maxima obtinuta pentru indicele

Valoarea maxima obtinuta pentru indicele

5 5
4.5 4.5
de calitate a amestecarii

de calitate a amestecarii
4 4
3.5 3.5
3 am1 3 am1
2.5 am2 2.5 am2
2 2
1.5 1.5
1 1
0.5 0.5
0 0
Tt3 Tt2 Tt1 Tt4 Tt3 Tt2

Fig. 8 Fig. 9

Se constată că indiferent de amestecătorul folosit, pentru configuraţiile corespunzătoare

recipientului R1, cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte calitatea amestecării se obţin în cazul
utilizării tubului de tiraj Tt ,3 , în timp ce pentru recipientul R2, acestea corespund tubului de tiraj

Tt ,4 .

Pe baza datelor experimentale obţinute pentru fiecare variantă (descrisă în subcapitolul

precedent) a configuraţiilor recipient R1 – amestecător 1 – tub de tiraj Tt ,3 ; recipient R1 –

- amestecător 2 – tub de tiraj Tt ,3 ; recipient R2 – amestecător 1 – tub de tiraj Tt ,4 ; recipient R2 –

- amestecător 2 – tub de tiraj Tt ,4 , au fost trasate diagramele din figurile 10 şi 11, din care rezultă

variantele optime ale configuraţiilor enumerate mai sus.

6
 20.2 5

indice de calitate a amestecarii

puterea specifica,kW/m3 20 4.5
4
19.8
poz.(a) 3.5
19.6 3
poz.(b) am1
19.4 2.5
poz.(c) am2
19.2 2
poz.(d) 1.5
19
1
18.8
0.5
18.6 0
am1 am2 poz.(a) poz.(b) poz.(c) poz.(d)

a) b)
Fig.10
a) Influenţa poziţiei amestecătorului în raport cu tubul de tiraj (v.fig.7), asupra puterii specifice necesare
amestecării, în cazul configuraţiilor recipient R1 – amestecător – tub de tiraj Tt ,3 ;
b) Influenţa poziţiei amestecătorului în raport cu tubul de tiraj (v.fig.7), asupra indicelui de calitate a
amestecării, în cazul configuraţiilor recipient R1 – amestecător – tub de tiraj Tt ,3 ;

8.8 5
indice de calitate a amestecarii

4.5
puterea specifica,kW/m3

8.7
4
8.6 poz.(a) 3.5
8.5 3
poz.(b) am1
2.5
8.4 poz.(c) am2
2
8.3 poz.(d) 1.5
1
8.2
0.5
8.1 0
am1 am2 poz.(a) poz.(b) poz.(c) poz.(d)

a) b)
Fig.11
a) Influenţa poziţiei amestecătorului în raport cu tubul de tiraj (v.fig.7), asupra puterii specifice necesare
amestecării, în cazul configuraţiilor recipient R2 – amestecător – tub de tiraj ;.
b) Influenţa poziţiei amestecătorului în raport cu tubul de tiraj (v.fig.7), asupra indicelui de calitate a
amestecării, în cazul configuraţiilor recipient R2 – amestecător – tub de tiraj Tt ,4 .

7
 5. CONCLUZII

Interacţiunea amestecător - tub de tiraj hidrodinamic a fost analizată din perspectiva influenţei
tubului de tiraj asupra spectrului de curgere generat de amestecător şi implicit asupra parametrilor
de calitate a amestecării. De asemenea, a fost luată în calcul puterea necesară amestecării.
Pentru fiecare pereche amestecător – recipient utilizată, curgerea (circulaţia celor două faze
constituente) fluidului s-a modificat sensibil în funcţie de geometria tubului de tiraj hidrodinamic,
de poziţionarea amestecătorului faţă de acesta (sub tub, la limita inferioară a tubului, la mijlocul
tubului, la limita superioară a tubului, deasupra tubului), dar şi în funcţie de amplasarea tubului de
tiraj în raport cu fundul recipientului. S-a căutat optimul constructiv, pentru obținerea unui optim
funcțional, cu un consum minim de putere necesară amestecării (criteriu economic).
Corelarea rezultatelor determinărilor de ordin calitativ (bazate pe cercetarea spectrului de
curgere şi a modului de dezvoltare a structurii amestecului pe parcursul desfăşurării operaţiei de
amestecare), cu cele obţinute din prelucrarea datelor furnizate de măsurătorile efective (determinări
de ordin cantitativ) a permis evaluarea eficienţei sistemelor de amestecare folosite, conducând în
final la stabilirea variantei optime de amestecare pentru cazurile studiate.
Abordarea problemei optimizării unui sistem de amestecare din perspectiva optimizării tuburilor
de tiraj cu care lucrează în unitate funcţională amestecătorul a condus astfel la obţinerea unor soluţii
simple, realizabile cu costuri minime, asigurându-se astfel, pe lângă optimul funcţional şi obţinerea
unui optim economic.

Bibliografie

Prodea Iuliana - Marlena, Jinescu V.Valeriu, Teodorescu Nicoleta, The Influence of the Hydrodynamic Draft
Tubes on the Liquids Mixing Quality, Proceedings of the 4th International Conference on Advanced
Materials and Systems, September 27 th-29 th, 2012, Bucharest, Romania.