Sunteți pe pagina 1din 6

7

Stabilirea lungimii niplelor în packer


Obiective

Definiţii
Determinarea deformaţiilor ţevilor de extracţie;
Determinarea lungimii niplurilor în packer;
Aplicaţii

7.1 Definiţii

Lungimea niplurilor de etanșare cu deplasare liberǎ în packer se


determinǎ pe baza deformaţiilor ţevilor de extracţie generate de forţele care
acţioneazǎ asupra garniturii de ţevi de extracţie.
Forţele care acţineazǎ în garnitura de ţevi de extracţie în timpul unei
operaţii de injecţie sub presiune a unor fluide în strat sunt:
• rezultanta forţelor de presiune
• forţa de umflare;
• forţa de buclare sau flambaj în spiralǎ;
• forţa de temperaturǎ.
Deformaţiile ţevilor de extracţie generate de forţele de presiune, forţa de
umflare și forţa de temperaturǎ, se determinǎ pe baza legii lui Hooke al cǎrei
enunţ este urmǎtorul:

55
"alungirea unui resort este proporțională cu modulul forței care
determină deformarea, cu condiția ca această forță să nu depășească limitele
de elasticitate".
Deformaţiile ţevilor de extracţie depind de:
• aria secţiunii ţevilor şi lungimea garniturii de ţevi de extracţie,
• mărimea şi modul de acţiune al forţelor,
• caracteristicile mecanice ale ţevilor de extracţie.
Dacǎ efoturile unitare dezvoltate în garnitura de ţevi sunt mai mici decât
limita de elasticitate, deformaţiile sunt mici și reversibile.
Deformaţia ţevilor de extracţie sub acţiunea unei forţe se determinǎ cu
relaţia:

∆ = (7.1)

Deformaţia generatǎ de forţa de buclare se determinǎ cu legea lui


Lubinski.
Fluidele de packer sunt acele fluide (apǎ sǎratǎ, ţiţei sau noroi de foraj)
introduse în spaţiul inelar pentru a reduce sau chiar elimina presiunea
diferenţialǎ pe packer. De asemenea, presiunea creatǎ de aceste fluide
diminueazǎ diferenţa de presiune dintre ţevi și spaţiul inelar, prevenind
turtirea acestora .
Un fluid de packer (N-SOLATE) are urmǎtoarele proprietǎţi:
• densitatea 848-1496.6 kg/m3
• temperatura de stabilitate:0-316 oC
• conductivitatea termicǎ, 0.123-0.177 BTU/(h ft oF)

7.2 Deformaţiile ţevilor de extracţie

Niplurile de etanșare în packer pot avea configuraţiile prezentate in


figura 7.1
Deformaţia ţevilor de extracţie sub acţiunea forţelor de presiune
Forţele de presiune ilustrate în figura de mai sus au rezultanta datǎ de
relaţia:

= − − − (7.2)

în care: este aria interioară a packerului, m2;


56
− aria interioarǎ a ţevilor de extracţie, m2; =
− aria exterioarǎ a ţevilor de extracţie, m2; =
− diametrul exterior al ţevilor de extracţie, m;
− diametrul interior al ţevilor de extracţie, m;
− presiunea în ţevi la nivelul packerului, Pa;
− presiunea în coloanǎ la nivelul packerului, Pa;
Presiunile în ţevi, respectiv în coloanǎ la nivelul packerului se
determinǎ cu relaţiile de mai jos:

= + ∙ ∙ (7.3)

pcs pa pcs pcs pa pcs


Ai Ai

Ae
Ae

pcp
ptp
ptp pcp
Ain Ain
Ap Ap

Fig. 7.1 Configuraţiile niplurilor de etanașare în packer.

= + ∙ ∙ (7.4)

Deformaţia ţevilor de extracţie, ∆ sub acţiunea rezultantei forţelor de


presiune , determinǎ pe baza legii lui Hooke, este datǎ de relaţia:

∆ = − − − (7.5)

57
Deformaţia garniturii de ţevi sub acţiunea forţei de buclare
Forţa de buclare este datǎ de relaţia:

= (∆ −∆ ) (7.6)

scurtarea datorită flambajului în spirală ∆ este dată de relaţia lui


Lubinski:

# ∙
∆ = (7.7)
8 ∙ ∙ % ∙ &'
în care: # este jocul radial dintre diametrul interior al coloanei şi diametrul
exterior al ţevilor de extracţie,m;
% − momentul de inerţie axial al ţevilor de extracţie, m4;
(
%= ( − ) (7.8)
64
&' − greutatea totalǎ pe metru liniar datǎ de relaţia :

&' = & + &+ − &+ (7.9)

în care: & este greutatea ţevilor pe unitatea de lungime, N/m;


&+ −greutatea lichidului din ţevi pe unitatea de lungime, N/m;
&+ = ∙ + ∙
&+ - greutatea lichidului din exteriorul ţevilor de extracţie (ţine seama
de efectul de plutire al ţevilor pline cu lichid în lichidul din coloanǎ), N/m.
&+ = ∙ + ∙

− acceleraţia gravitaţionalǎ, = 9,81 m/s2.

Deformaţia garniturii de ţevi sub acţiunea de forţei de umflare


Balonarea sau umflarea ţevilor de extracţie apare ca urmare a unei
presiuni medii în ţevile de extracţie mai mare decât cea din coloană şi conduce
la scurtarea acestora cu ∆ / , care este dată de relaţia:
0∙
∆ / = 3∆ 4 ∙ −∆ 4 ∙ 5 (7.10)
2∙2∙
unde 0 este coeficientul Poisson, 0 =0,3;

58
2 −grosimea de perete a ţevilor de extracţie,

2=
2
Deformaţia garniturii de ţevi sub efectul temperaturii

∆ = 6 ∙ ∙ ∆24 (7.11)

7.3 Determinarea lungimii niplurilor în packer

Variaţia totală a lungimii ţevilor de extracţie, ∆ L când asupra acestora


acţioneazǎ toate forţele menţionate mai sus este:

∆ = ∆ +∆ +∆ / +∆ (7.12)

Lungimea niplurilor de etanşare în packer se consideră ca fiind dublul


deformaţiei totale a ţevilor de extracţie:

7.4 Aplicaţii

1. La o sondă de mare adâncime se efectuează o operaţie de acidizare


în condiţiile următoarelor date caracteristice:
• adâncimea de fixare a packerului permanent, =3500 m;
• diametrul interior al coloanei de exploatare, 7 =5 in;
• diametrul exterior al ţevilor de extracţie, =2 7/8 in (0,073m);
• diametrul interior al ţevilor de extracţie, =2 1/2 in (0,0635m);
• greutatea pe unitatea de lungime a ţevilor, , & = 94,8 N/m;
• diametrul interior al packerului, =2,68 in (0,0682 m);
• presiunea la agregat, =300 bar;
• presiunea în coloană la suprafaţă, =70 bar;
• densitatea fluidului de packer, =1400 kg/m3;
• densitatea soluţiei acide, =1075 kg/m3;

59
• diferenţa de temperatură dintre fluidele aflate în sondă la momentul
iniţial şi soluţia acidă din timpul operaţiei, ∆2 =21oC.
Se menţionează că în înainte de operaţia de acidizare sonda este plină cu
fluid de packer, iar în timpul acidizării prin ţevi se injectează acid, iar în
spaţiul inelar se află fluid de packer.
De asemenea, înainte de operaţie, nu se face presiune la suprafaţă nici în
coloană şi nici în ţevi. În timpul operaţiei, presiunea în coloană la suprafaţă
este =70 bar, iar presiunea în ţevi este =300 bar.
Se cere:
a. sǎ se determine deformaţiile ţevilor de extracţie şi lungimea
niplurilor de etanşare în packer în condiţiile date.
b. sǎ se determine lungimea garniturii de ţevi deformatǎ ca urmare a
forţei de buclare(lungimea pânâ la punctul neutru)
c. sǎ se studieze variaţia deformaţiilor ţevilor de extracţie în
condiţiile variaţiei presiunii din coloanǎ la suprafaţǎ ( 8 =50
bar; =70 bar; 9 =90 bar).
d. sǎ se studieze variaţia deformaţiilor ţevilor de extracţie în
condiţiile variaţiei presiunii din ţevi la suprafaţǎ ( 8 =150 bar;
=300 bar; 9 =350 bar).
e. sǎ se studieze variaţia deformaţiilor ţevilor de extracţie în
condiţiile variaţiei densitǎţii fluidului de packer ( 8 =1200
3 3 3
kg/m ; =1300 kg/m ; 9 =1400 kg/m ).

Bibliografie
1. Marcu, M..: Extracţia petrolului.Noţiuni fundamentale, Editura Universitǎţii
Petro-Gaze din Ploiești, 2012.
2. Marcu, M.: Extracţia petrolului, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești,
2018.
3. Ioachim, G., Popa, C.: Exploatarea zǎcǎmintelor de ţiţei, Editura Tehnicǎ,
București, 1979
4. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia petrolului și gazelor asociate, vol.1, Editura
Tehnicǎ, București, 1993.
5. http://www.halliburton.com

60

S-ar putea să vă placă și