Seminar de Mecanică Tiron Al.

Echilibrul solidului rigid cu frecare

Un rigid suspus unei legături de tip reazem simplu se consideră că teoretic există doar un punct de
contact. În realitate sub acțiunea forțelor exterioare date, rigidul considerat se deformează, astfel
încât contactul se realizează pe o suprafață mică.
Legătura cu frecare este acea legătură care se realizează pe o suprafață de contact, în care
gradele de libertate din planul tangențial sunt suprimate numai pentru anumite sisteme de forțe
exterioare. Această legătură se înlocuiește cu reacțiuni de tip forță sau moment care se opun
sistemului de forțe exterioare ce acționează asupra rigidului.
Aspectele frecării sunt mult mai complexe, întâlnind noțiuni ca: frecarea de alunecare,
frecarea de rostogolire, frecarea de pivotare, frecarea in articulații sau lagăre, frecarea firelor.
Din punct de vedere al echilibrului pe lângă ecuațiile de echilibru discutate la punctul anterior apar
și condiții de echilibru.
Condiţia să nu avem frecare de alunecare este: − µN ≤ F f ≤ µN
Condiţia să nu avem frecare de rostogolire este: − sN ≤ M r ≤ sN
OBS: Întotdeauna frecarea de rostogolire este „însoţită” de frecarea de alunecare.
Condiţia să nu avem frecare de pivotare este: − νN ≤ M p ≤ νN
Condiţia să nu avem frecare în articulaţie este: − µ ⋅ r0 H 2 + V 2 ≤ M fa ≤ µ ⋅ r0 H 2 + V 2
Condiţia să nu avem frecare a firelor este: Tr e − µθ ≤ Tm ≤ Tr e µθ
Etapele de rezolvare în cazul problemelor de echilibrul solidului rigid cu frecare
1. Se izolează corpul;
2. Se desenează forţe şi momente date;
3. Se desenează forţe şi momente din legăturile cu exteriorul;
4. Se alege sistem de axe;
5. Se scriu ecuaţii de proiecţie de echilibru şi condiţii de echilibru.

Aplicații
P1. Asupra unui rigid de greutate G, care se sprijină pe sol cu frecare de alunecare de coeficient µ,
acţionează o forţă F. Cât este trebuie să fie forţa F astfel încât rigidul să stea în echilibru.
Rezolvare:
G
1. Se izolează corpul (îi eliberăm de legături);
F
2. Se desenează forţele date: F și G;
3. Se desenează forţele din legătură cu exteriorul: µ
N tendinţa de alunecare
reacțiunea normală N și forța de frecare Ff;
F
4. Se alege sistem de axe, direcția orizontală o considerăm y Ff
axa x și direcția verticală o considerăm axa y;
x G
5. Se scriu ecuaţii de proiecţie de echilibru:
(∑ F ix = 0) F − Ff = 0 (1)
(∑ F iy = 0) N −G = 0 (2)

1
Seminar de Mecanică Tiron Al.

6. Avem o tendinţă de alunecare, deci condiţia de echilibru se va scrie: F f ≤ µN (I)

Din ecuaţiile (1) şi (2) rezultă forţa de frecare şi reacţiunea normală: F f = F şi N = G . În

inecuaţie se înlocuiesc Ff şi N :
F ≤ µN ⇒ F ∈ [0, µN ]
Pentru echilibru forţa F trebuie să ia valori în intervalul [0, µN], altfel echilibrul se pierde
prin alunecare.
P2. Asupra unui disc de greutate G şi rază R, care se sprijină pe sol cu frecare de alunecare şi cu
frecare de rostogolire, de coeficienţi µ şi s, acţionează o forţă F. Cât este trebuie să fie forţa F astfel
încât discul să stea în echilibru.
Rezolvare:
R, G
1. Se izolează corpul;
C F
2. Se desenează forţele date: F și G;
3. Se desenează forţele din legătură cu exteriorul:
reacțiunea normală N, forța de frecare Ff și momentul A
µ, s tendinţa de alunecare
rezistent la rostogolire Mr ; N
y
4. Se alege sistem de axe, direcția orizontală o + tendinţa de
considerăm axa x și direcția verticală o considerăm x C F rostogolire

Ff
axa y iar sensul de rotație pozitiv îl alegem în sens A G
trigonometric. Mr
5. Se scriu ecuaţii de proiecţie de echilibru:
(∑ F ix = 0) F − Ff = 0 (1)
(∑ F iy = 0) N −G = 0 (2)
(∑ M
= 0) iA F ⋅R − Mr = 0 (3)
5. Avem o tendinţă de alunecare şi o tendinţă de rostogolire, deci condiţiile de echilibru se vor scrie:
F f ≤ µN (I)
M r ≤ sN (II)
Din ecuaţiile (1) (2) şi (3) rezultă forţa de frecare, reacţiunea normală şi momentul rezistent
la rostogolire: F f = F N = G şi M r = FR

În inecuaţii se înlocuiesc Ff , Mr şi N :
F ≤ µG ⇒ F ∈ [0, µG ] 
  s 
 s   ⇒ F ∈ 0, min( µG, G ) ;
FR ≤ sG ⇒ F ∈ 0, G    R 
 R  
s
Dacă F > µG echilibrul se pierde prin alunecare, iar dacă F >
G echilibrul se pierde prin
R
rostogolire. Pentru echilibru forţa F trebuie să ia valori în intervalul 0 minimum dintre
s
valorile µG și G .
R
2