PILE ELECTRICE – UTILIZARI TEHNOLOGICE

Pilele electrice (celule galvanice) sunt sisteme ce produc energia electrică din energia
chimică a reacţiilor de oxido-reducere. În pilele electrice electrodul pe care are loc reacţia de
oxidare, (de ionizare a metalului) reprezintă anodul, iar cel pe care are loc o reacţia de
reducere este catodul. Când anodul şi catodul sunt uniţi printr-un electrolit (în interior) şi în
exterior, prin intermediul unui voltmetru electronic, multimetru, acesta măsoară diferenţa de
potenţial dintre cei doi electrozi, numită tensiune electromotoare (t.e.m.) notată cu E. Pilele
electrice sunt prezentate schematic prin lanţuri electrochimice. În lanţul electrochimic o linie
verticală desemnează interfaţa de separare solid (metal)/ lichid (soluţie de electrolit), iar două
linii verticale reprezintă interfaţa de separare a două lichide (a două soluţii de electrolit).
Lanţul electrochimic al unei pile este:
( -) M1/ electrolit 1 (a1)// electrolit 2, (a2)/M2 (+)
Pilele electrice se împart în pile electrice convenţionale şi pile electrice
neconvenţionale. Pilele electrice convenţionale sunt: pila Leclanche, acumulatorul cu plumb,
acumulatorii alcalini, care au la bază o tehnologie tridimensională, ce nu implică condiţii
speciale şi în care reacţia la descărcare are loc în mediu apos, în condiţii normale de
temperatură şi presiune. Pilele electrice neconvenţionale: pila de combustie H2–O2 care
funcţionează în condiţii de temperatură şi presiune ridicate.
Acumulatorii sunt dispozitive energetice capabile să stocheze şi să furnizeze energie
electrică. Acumulatorii sunt surse de energie electrică utilizaţi în diverse domenii: electronica,
autoturisme, etc
În funcţie de natura electrolitului acumulatorii se clasifică în acumulatori acizi
(acumulatorul cu Pb) şi acumulatori alcalini (Ni-Cd, Fe – Ni, Zn-Ag, etc.)
Acumulatorul cu Pb este un acumulator acid. Electrozii sunt formaţi din plăci aşezate
alternativ: negativi (Pb) şi pozitivi (PbO2), toate plăcile fiind legate în paralel. Electrolitul
acumulatorului cu Pb este H2SO4 de conc. 33%, având densitate  = 1, 29g/cm3. Când
densitatea scade sub = 1, 15g/cm3 acumulatorul trebuie încarcat prin electroliza

Fig. 1 Acumulatorul cu Pb

Lanţul electrochimic al acumulatorului cu Pb este (-) Pb/H2SO4/PbO2 (+), iar reacţiile

care au loc în timpul funcţionării sunt:

anod () Pb  Pb  2e  (oxidare)

2

Pb  SO 42  PbSO 4
2

catod () 2PbO 2  4 H   2e   Pb 2 + 2H 2O (reducere)

Pb  SO 42  PbSO 4
2

rc.globala  2 PbSO 4 + 2H 2O

descarcare
Pb + 2PbO 2  4 H   2SO 42 
incarcare
Pb+2PbO2+2H2SO4↔2PbSO4+2H2O
 Reacţiile sunt reversibile, ceea ce permite regenerarea acumulatorului cu Pb, printr-un
proces de electroliză. Pentru realizarea acestui lucru acumulatorul se leagă în paralel cu polii
unei surse de curent continuu.
Tensiunea electromotoare a acumulatorului cu Pb este:
RT a Pb 4 
E  E0  ln (1)
2F a 2 
Pb
unde:E0 = 1, 930 V;
F – constanta lui Faraday = 96500 As;
R- constanta universală a gazelor = 8,314 J/molK;
T – temperatura absoluta [K]
Înlocuind în relaţia (1) valoarea tensiunii E0 se obţine:
RT a Pb 4 
E  1,930  ln (2)
2F a 2 
Pb
Acumulatorii alcalini
Electrolitul utilizat în acumulatorii alcalini este hidroxidul de potasiu. Două tipuri de
acumulatori alcalini sunt cu precădere utilizaţi: acumulatorul fier - nichel (T.A. Edison, 1901)
şi acumulatorul cadmiu - nichel (W. Jungner, 1899). Ambele tipuri au catodul din oxid bazic
de nichel iar masa anodică este pulbere de fier sau cadmiu. Electrolitul este o soluţie 20% de
KOH (ρ= 1,17 g/cm 3).

Fig. 2 Acumulatorul Cd –Ni – elemente componente

Lantul electochimic al acumulatorului Cd- Ni este (-)Cd / KOH / NiO∙OH(+), iar

reacţiile care au loc în timpul funcţionării sunt:

anod    Cd  Cd 2 +2e 

Cd 2  2HO    Cd(OH) 2
catod () 2NiO  OH + 2H 2O+ 2e  
 2 Ni(OH ) 2  2 HO 

rc globala Cd  2NiOOH + 2H 2O 
 Cd(OH) 2  2 Ni (OH ) 2

Avantajele acumulatorilor alcalini se referă la posibilităţile lor de manevrare şi de

întreţinere uşoară. Ei se utilizează pentru alimentarea cu energie a aparaturii electrice şi
electrocasnice, mass-media, iluminat şi pentru vehicule mici.
Ni-Cd este singurul tip de acumulator care funcţionează cel mai bine în cazul în care
se efectuează periodic descărcarea la 0,8 V per celulă (descărcare completă). Acumulatorul
Ni-Cd îşi pierde treptat performanţa din cauza recristalizării β –NiOOH, fenomen cunoscut
sub numele de „efect de memorie”. Acest efect este strâns legat de capacitate şi poate fi
evidenţiat prin determinarea capacităţii reale la un moment dat şi prin estimarea ciclurilor de
viaţă rămase.
Caracteristicile acumulatorilor alcalini sunt influenţate de compoziţia masei active şi
de puritatea reactivilor. Electrodul de nichel este constituit din NiOH amestecat cu grafit,
2
pulberea de grafit se adaugă pentru creşterea conductibilităţii electrice. Prezenţă unor
impurităţi ca Fe, Mg, Si sau Al micşorează sensibil capacitatea acestor acumulatori.
Autodescărcarea acestui tip de acumulatori este foarte ridicată, de până la 1,2 % în 24 ore.
Caracteristicile funcţionale ale pilelor electrice:
1) Tensiunea electromotoare (t.e.m) a unui baterii Eb se obţine prin suma tensiunilor
electromotoare ale celulelor galvanice individuale legate în serie:

Eb = nE (3)
unde: n – reprezintă numărul elementelor galvanice identice ce alcătuiesc bateria, iar
E     (4)
În cursul generării de curent are loc o deviere de la valoare calculată pe cale
termodinamică astfel că la borne tensiunea este mai mică:
E  Eb  E p (5)
unde Ep – reprezintă tensiunea de polarizare
2. Rezistenţa internă totală – ri – reprezintă rezistenţa electrică opusă de pilă la
trecerea curentului:
ri  r0 r p (6)
unde: r0 – suma rezistenţelor electrice a electrozilor şi electrolitului în circuit inchis (i=0)
rp – rezistenţa de polarizare ce este condiţionată de trecerea curentului care modifică
potenţialul electrozilor
Ep
rp  , unde Ep – tensiunea de polarizare, Id - curentul de descărcare. Se obţine:
Id
Ep
ri  r0  (7)
Id
3. Capacitatea pilelor electrice reprezintă cantitatea de materie activă ce se poate
transforma prin reacţii chimice redox de la electrozi în energie chimică, fiind exprimată în
A∙h.
Capacitatea teoretică maximă QT este dată de cantitatea totală de sarcină eliberată în
circuitul exterior de numărul total de moli oxidanţi la trecerea unui curent Id într-un interval
de timp:
t
QT   I d  dt  zFN ox (8)
0
it
unde: N ox  - numărul de moli de reactant oxidanţi
zF
z- numărul de electroni transferaţi
Capacitatea nominală Qn reprezintă capacitatea practică ce se obţine prin
descărcarea acumulatorului.
Numărul de cicluri de încărcare-descărcare depinde de gradul de descărcare: dacă
acumulatorul a fost descărcat în proporţie de 25% numărul de cicluri este de ordinul miilor
dar dacă s-au produs descărcări în proporţie de 75%, numărul de cicluri se reduce la câteva
sute.
Cunoscând valoarea curentului şi timpul de descărcare se poate calcula capacitatea
acumulatorului:
tf tf
Q   I (t )dt  I  I (t )dt  I (t f t ) (9)
t t

3
 4. Gradul de utilizare
m
  Qd (10)
M
unde: M - masa de substanţa activă iniţială; M - masa de substanţa activă consumată; Qd –
capacitatea de descărcare
5. Puterea pilelor electrice
P= Eb∙Id
6. Autodescărcare (A) acumulatorului – reprezintă pierderea iniţială a capacităţii pilei
când circuitul este deschis. Acest proces este provocat de reacţiile chimice nedorite între
electrozi şi soluţiile de electrolit. Autodescărcarea se evaluează cantitativ în procesele
pierderii capacităţii în 24 ore.
Q1  Q2
A  100 (11)
Q1t
unde: Q1şi Q2 reprezintă capacităţile sursei înainte şi după descărcare;
t – durata de păstrare
7. Randamentul energetic se calculează cu relaţia:
td
 I d Ed t
 en  0 , (12)
ti
 I d Ei t
0
unde Ed şi Ei reprezintă tensiunea la borne în timpul descărcării respectiv încărcării.
8. Entalpia liberă a unei pile se calculează cu relaţia:
G o   zFE (13)
E – t.e.m; z- z este numărul de electroni în reacţia de la anod şi la catod; cifra lui Faraday
F = 96500As.

Scopul lucrării: realizarea de pile electrice. Studenţii trebuie să construiască pile electrice,
alegânt electrozii, electroliţi, ţinând cont de valoare potenţialului de electrod.
Aparatură – lucrarea se realizează virtual.
Modul de lucru:

1. Se realizează montajul experimental – virtual pentru toate pilele electrice. Se aleg

electrozii ţinând cont de valoare potenţialului de electrod.
 Al / Al  1,66V ; Ag / Ag   0,79V ;  Mg / Mg   2,37V ;  Cu /Cu   0,34V ;  Sn / Sn  0,14V ;
3  2 2 2

Prezentarea şi interpretarea rezultatelor

1. Se vor trece în tabel elementele galvanice realizate şi se va calcula t.e.m.

Elementul galvanic realizat Ecalc

(V)

2. Să se scrie reacţiile de la electrozi pentru fiecare pilă electrică în parte realizată.

4
Temă de casa
1. Lantul electochimic al acumulatorului Fe- Ni este (-) Fe/KOH /NiOOH(+). Să se scrie
reacţiile care au loc în timpul funcţionării.
2. Pentru reacţia de descărcare a acumulatorului de Pb se cunosc valorile entalpiei libere
de formare standard G 0298 (kcal/ mol), după cum urmează:
Substanţa Pb PbO2 H2SO4 PbSO4 H2O
G 298 (kcal/ mol) 0 -52,3 -176,5 -193,9 -56,7
0

a) Scrieţi reacţia globală de descărcare a acumulatorului cu Pb;

b) Să se calculeze tensiunea electromotoare a acumulatorului.
Indicaţie: G o298   (G o298 ) produsi   (G o298 ) reac tan ti
3. Pentru pila Ni-Cd cu lanţul electrochimic (-) Cd/KOH /NiO.OH(+) potenţialul
standard al anodului este -0,81 V, iar cel al catodului de 0, 49 V. Dacă la 25 oC, trece
un curent de descărcare de 100 mA:
a) Să se scrie reacţiile la anod şi catod;
b) Să se calculeze t.e.m şi puterea pilei
4. Pila etalon Weston cu lanţul electrochimic (+) Hg/Hg2SO4/Cd SO4/CdHg (-), în care
reacţia de celulă este:
Cd + Hg2SO4 Cd2+ + 2Hg + SO42-
Tensiunea electromotoare, E, depinde de temperatură şi este dată de ecuaţia:
E = 1,0183 + 4,06∙10-5 (t-20) – 9,5 ∙10-7 (t-20)2 + 10-9 (t-20)3
Să se calculeze t.em. şi entalpia liberă standard G 0298 , la temperatura de 25o C şi
puterea pilei dacă prin ea trece un curent de descărcare de 0,4 A.
5. Să se calculeze tensiunea unei pile dacă are puterea maximă de 0,52 W iar intensitatea
de descărcare de 400 mA.
6. Să se calculeze de câte pile de tip NiMH care au tensiunea de 1,2 V este nevoie pentru
a înlocui o singură pilă de tip Li-ion care alimentează un montaj cu tensiunea de lucru
de 3,5 V. Să se calculeze curentul de descărcare cunoscând că puterea pilei este de
5,25 W.