Sunteți pe pagina 1din 23

Titular curs: Conf. Dr. Ing. Mindroiu Mihaela

PilePile electriceelectrice

Definitie: Pilele electrochimice (celulele galvanice) sunt sisteme care produc energie electrică din energia chimică a reacţiilor de oxido-reducere.

din energia chimic ă a reac ţ iilor de oxido-reducere. Schema unei pile electrice : O

Schema unei pile electrice:

O pila electrica este alcatuita din 2 electrozi:

- Anodul - electrodul pe care are loc reacţia de oxidare (de ionizare a metalului)

- Catodul - electrodul reducere

Anodul şi catodul sunt uniţi la interior printr-un electrolit (prin care circula ioni) şi la exterior prin fir metalic (prin care curentul circula prin intermediul electronilor) si prin intermediul unui voltmetru electronic sau multimetru care măsoară diferenţa de potenţial dintre cei doi electrozi, numită tensiune electromotoare (t.e.m.) notată cu E.

e care are loc reac ia de

p

ţ

Pilele electrice sunt prezentate schematic prin lanţuri electrochimice. În lanţul electrochimic o linie verticală desemnează interfaţa de separare solid (metal) / lichid (soluţie de electrolit), iar două linii verticale reprezintă interfaţa de separare a două lichide (a două soluţii de electrolit).

Lanţul electrochimic al unei pile este:

Anod (-) M1 / electrolit 1 (a1) // electrolit 2, (a2) / M2 (+) Catod

Tensiunea electromotoare (t.e.m.) este constantă în timpul debitării şi este egală cu suma algebrică a potenţialelor de electrod.

E=φ + +(−φ - ) deci E=φ + φ -

RT

zF

Ţinând seama de expresia potenţialelor de electrod după Nernst:

+

RT

zF

a

+

a

relaţia devine:

unde: φ 0 + si φ 0 - sunt potenţialele standard ale catodului respectiv anodului, a + şi a - sunt activităţile ionilor din soluţii la catod, respectiv la anod; z este numărul de electroni în reacţia de la anod şi la catod; cifra lui Faraday F = 96500As.

=

0 +

ln a

E =

E = 0 0 + ln

0

E = 0 0 + ln
E = 0 0 + ln

0

+

ln

Exemplu de pilă reversibilă - pila Daniell- Jacobi: Luând ca exemplu pila Daniell-Jacobi, convenţia europeană
Exemplu de pilă reversibilă - pila Daniell- Jacobi:
Luând ca exemplu pila Daniell-Jacobi, convenţia europeană desemnează
anod (-) Zn/ZnSO 4 // CuSO 4 / Cu(+) catod (Lant electrochimic)
În cazul funcţionării pilei Daniell au loc reacţiile redox:
+
2
anod( )Zn
Zn
+
2e
+
2
catod( )Cu
+
+
2e
Cu
Reacţia globală de descărcare care generează curent electric reprezintă suma
algebrică a reacţiilor de la anod şi catod.
+ 2
2
Zn
+
Cu
Cu
+
Zn +
Tensiunea electromotoare a pilei Daniell –Iacobi se deduce din relaţia:
0 059
,
a 2
+
0
E =
0 +
lg
Cu
Cu
Zn
z
a 2
+
Zn

Caracteristicile funcţionale ale pilelor electrice:

1. Tensiunea electromotoare (t.e.m) a unui baterii Eb se obţine prin suma tensiunilor electromotoare ale celulelor galvanice individuale legate în serie:

Eb = nE unde: n – reprezintă numărul elementelor galvanice identice ce alcătuiesc bateria,

iar

E =

+

2. Rezistenţa internă totală – ri – reprezintă rezistenţa electrică opusă de pilă la trecerea curentului:

unde: r0 – suma rezistenţelor electrice a electrozilor şi electrolitului în circuit inchis

i

0

( =

)

rp – rezistenţa de polarizare ce este condiţionată de trecerea curentului care

modifică potenţialul electrozilor, E p r = p I d unde Ep – tensiunea de
modifică potenţialul electrozilor,
E
p
r
=
p
I
d
unde Ep – tensiunea de polarizare, Id - curentul de descărcare. Se obţine:
E
p
r i = r
+
0
I
d
3. Capacitatea pilelor electrice reprezintă cantitatea de materie activă ce se poate
transforma prin reacţii chimice redox de la electrozi în energie chimică, fiind exprimată în A·h.
t
t
f
f
Q =
I
( )
t
dt = I
I
( )
t
dt = I
(
t
t
)
f
t
t

r i

= r

0

+r

p

4. Gradul de utilizare

=

m

M

Q

d

unde: M - masa de substanţa activă iniţială; M - masa de substanţa activă consumată; Q d – capacitatea de descărcare

5. Puterea pilelor electrice P= E b ·I d

6. Autodescărcare (A) acumulatorului – reprezintă pierderea iniţială a

capacităţii pilei când circuitul este deschis. Acest proces este provocat de reacţiile chimice nedorite între
capacităţii pilei când circuitul este deschis. Acest proces este provocat
de reacţiile chimice nedorite între electrozi şi soluţiile de electrolit.
Autodescărcarea se evaluează cantitativ în procesele pierderii capacităţii
în 24 ore.
Q
Q
1
A =
2 ◊ 100
unde:
Q t
1
Q 1 şi Q 2 reprezintă capacităţile sursei înainte şi după descărcare;
t – durata de păstrare

Classificarea Pilelor Electrice (Celule Galvanice)

Celule Galvanice Reversibile

Caracteristici:

Procesele de electrod sunt reversibile astfel, prin procesul de electroliza (proces de incarcare- transforma energia electrica in energie chimica) electrozii sunt regenerati; In circuit deschis nu au lor reactii electrochimice In timpul procesului de descarcare tensiunea electromotoare (E) ramane constranta

ex. Pila Daniell – Jacobi (-) Zn/ZnSO 4 //CuSO 4 /Cu (+)

Caracteristici:
Caracteristici:

Celule Galvanice Ireversibile

Procesele de electrod nu sunt reversibile (la aplicarea unui proces de reincarcare,

electrozii nu sunt regenerabili) In circuit deschis au loc reactiile electrochimice In timpul procesului de descarcare tensiunea electromotoare (E) scade

ex. Pila Volta (-) Zn/H 2 SO 4 /Cu (+)

Alta clasificare:

Alta clasificare: Pile electrice Primare Pile electrice Secundare Pile de combustie Pile electrice Primare - Dispozitive

Pile electrice Primare Pile electrice Secundare Pile de combustie

Pile electrice Primare

- Dispozitive care transforma energia chimica in energie electrica si in care materialele utilizate nu sunt regenerabile. Sunt surse de curent ireversibile baterii.

- Regenerarea reactantilor prin electroliza nu se poate realiza.

Baterii primare uscate Celula Galvina Leclanche (-)Zn/NH 4 Cl/MnO 2 (+) Baterii primare umede

Celula Galvanica Volta

(-) Zn/H SO /C (+)

2

4

u

Pile electrice Secundare (Acumulatori)

- - - - - Pile de combustie
-
-
-
-
-
Pile de combustie

Dispozitive folosite pentru stocarea energiei electrice sau pentru furnizarea ei, dupa nevoi. Reactantii consumati in urma reactiei de descarcare se pot reface prin procesul de electroliza (proces de incarcare).

In functie de natura electrolitului, acumulatorii pot fi acizi sau alcalini

Acumulatorii Acizi: Acumulatorul cu Plumb Acumulatorii alcalini:

- bateriile Ni-Cd

bateriile hibride Ni – metal

bateriile Fe-Ni

bateriile Li- ion

Pile electrice Primare

Celula Galvanica Leclanché (1860)

Pile electrice Primare Celula Galvanica Leclanché (1860) (-)Zn/NH 4 Cl/MnO 2 (+) E = 1,5V Reactia

(-)Zn/NH 4 Cl/MnO 2 (+)

E = 1,5V

Reactia de descarcare:

(-) Zn → Zn 2+ + 2e - Zn(s) + 2 MnO 2 (s) + 2 NH 4 Cl(aq) → ZnCl 2 + Mn 2 O 3 (s) + 2 NH 3 (aq) + H 2 O

(+) 2 MnO 2 (s) + 2 NH 4 + + 2H 2 O + 2e - → 2NH 4 OH + MnO(OH)

Zn(s) + 2 MnO 2 (s) + 2 NH 4 Cl(aq) + 2H 2 O(l) ZnCl 2 + 2Mn(OH) 3 (s) + 2 NH 3 (aq)

Se folosesc in telegrafie, sisteme de semnalizare, clopote electrice și aplicații similare in care este necesar un curent intermitent și întreținere usoara.

Acumulatorii (Celule Galvanice Secundare)

Acumulatorii (Celule Galvanice Secundare) Acumulatorul cu Plumb (-) Pb/H 2 SO 4 / PbO 2 (+)
Acumulatorul cu Plumb (-) Pb/H 2 SO 4 / PbO 2 (+)

Acumulatorul cu Plumb (-) Pb/H 2 SO 4 / PbO 2 (+)

Anod (-): placi incarcate cu Plumb (spongios) Catod (+): placi incarcate cu PbO 2
Anod (-): placi incarcate cu Plumb (spongios)
Catod (+): placi incarcate cu PbO 2

Acumulatorul cu Pb este un acumulator acid. Acumulatorul cu Pb este alcătuit dintr-un vas paralelipiped de sticlă sau ebonită. Electrozii sunt formaţi din plăci aşezate alternativ:

negativi (Pb) şi pozitivi (PbO 2 ), toate plăcile fiind legate în paralel. Electrolitul acumulatorului cu Pb este H 2 SO 4 de conc. 34%, având densitate = 1,29 g/cm 3 . Când densitatea scade sub = 1,15g/cm 3 acumulatorul trebuie încarcat prin electroliza.

E = 2,05V

Electrolit: acid sulfuric cu densitatea d= 1,26-1,29 g/cm 3 si concentratia de 34% (conductivitatea maxima)

 

Secondary galvanic cells

Acumulatorii (Celule Galvanice Secundare)

 
 

Lantul electrochimic al Acumulatorul cu Plumb: (-) Pb/H 2 SO 4 / PbO 2 (+)

 

Reactia la polul Negativ (Anodul) – reactia de oxidare:

 
  Reactia la polul Negativ (Anodul) – reactia de oxidare :  

Pb(s) + HSO 4 - (aq) PbSO 4 (s) + H + (aq) + 2e -

 

Reactia la polul Pozitiv (Catodul) – reactia de reducere :

 

PbO 2 (s) + HSO 4 - (aq) + 3H + (aq) + 2e - PbSO 4 (s) + 2H 2 O(l)

Reactia globala (suma celor doua reactii redox):

 

Pb(s) + PbO 2 (s) + 2H + (aq) + 2HSO 4 - (aq) 2PbSO 4 (s) + 2H 2 O(l)

Reac ţ iile sunt reversibile, ceea ce permite regenerarea acumulatorului cu Pb, printr-un proces de

Reacţiile sunt reversibile, ceea ce permite regenerarea acumulatorului cu Pb, printr-un proces de electroliză. Pentru realizarea acestui lucru acumulatorul se leagă în paralel cu polii unei surse de curent. Tensiunea electromotoare a acumulatorului cu Pb este:

 

E

=

E

+

RT

ln

a

Pb

4

+

 

0

2 F

a

Pb

2

+

unde: E 0 = 1, 930 V; F – constanta lui Faraday = 96500 As; R- constanta universală a gazelor = 8,314 J/molK; T – temperatura [K] Înlocuind în relaţia (1) valoarea tensiunii E 0 se obţine:

E =

1,930

+

RT

ln

a

Pb

4

+

   
   

2 F

a

Pb

2

+

- Rezista pana la 500-800 de cicluri incarcare/descarcare (Anduranta) -Reprezinta sursa principala de energie pentru

- Rezista pana la 500-800 de cicluri incarcare/descarcare (Anduranta) -Reprezinta sursa principala de energie pentru masini

Acumulatorii (Celule Galvanice Secundare)

Acumulatorii

Alcalini

Ni - Cd

Electrolitul utilizat în acumulatorii alcalini este hidroxidul de potasiu. Două tipuri de acumulatori alcalini sunt cu precădere utilizaţi:

acumulatorul fier - nichel (T.A. Edison, 1901) şi acumulatorul cadmiu - nichel (W. Jungner, 1899). Ambele tipuri au catodul din oxid bazic de nichel iar masa anodică este pulbere de fier sau cadmiu. Electrolitul este o soluţie 20% de KOH (ρ= 1,17 g/cm 3 ).

este o solu ţ ie 20% de KOH ( ρ = 1,17 g/cm 3 ). (-)
este o solu ţ ie 20% de KOH ( ρ = 1,17 g/cm 3 ). (-)

(-) Cd /KOH/NiO(OH) (+)

E = 1,36V

Anod: Cd

Catod: NiO(OH) Electrolit: sol. De KOH 21% si LiOH 5% (creste timpul de functionare al bateriei)

Reactii: (-) Cd → Cd 2+ + 2e - (+) 2Ni 3+ + 2e -
Reactii:
(-) Cd → Cd 2+
+ 2e -
(+) 2Ni 3+ + 2e - → 2Ni 2+

Reactia globala: Cd + 2NiO(OH) + H 2 O ↔ Cd(OH) 2 + 2Ni(OH) 2

Forta electromotoare: E = 1,36V

Acumulatorii (Celule Galvanice Secundare) Acumulatorii Fe – Ni (-) Fe/KOH/NiO(OH) (+) E = 1,4V Alcalini
Acumulatorii (Celule Galvanice Secundare)
Acumulatorii
Fe – Ni (-) Fe/KOH/NiO(OH) (+)
E = 1,4V
Alcalini
o baterie reincarcabila care are catodul alcatuit din Oxid de
Nichel (III) Hidratat si anodul este alcatuit din Fier, cu electrolit de
KOH;
Este o baterie foarte robusta, cu toleranta ridicata la socuri electrice
si mecanica, si are viata lunga;
Se folosesc in situatii de rezerva cand se pot incarca in mod continuu
si pot functiona timp de aproximativ 20 de ani .
Au energie specifica mica, regenerare scazuta si cost ridicat de
fabricare,
de
aceea
au
fost
inlocuite
cu
alte
tipuri
de
baterii
reincarcabile.
(-) Fe – 2e - ↔Fe 2+
(+) 2Ni 2+ +2e - ↔ Ni
Reactie globala: Fe + 2NiO(OH) + H 2 O ↔ Fe(OH) 2 + 2Ni(OH) 2
Avantajele acumulatorilor alcalini: au un numar mare de cicluri de incarcare-descarcare
prox. 3000 si ca electrolitul nu participa la reactie (ca urmare pH-ul ramane neschimbat).

Acumulatorii (Celule Galvanice Secundare)

Bateriile Li-ion

reprezinta 63% din celulele galvanice portabile utilizate in dispozitivele de calcul si telecomunicatii, dispozitive medicale, etc. Li este cel mai electronegativ metal (-3,04V vs. ENH) si cel mai usor metal ( = 0,53g/cm 3 ) care permite stocare maxima de energie.

Prima celula de Li a fost fabricata in 1970 care a folosit Li ca anod si oxizii metalelor tranzitionale ca si catod (TiO 2 , MnO 2 , V 2 O 5 ).

Utilizarea Li metalic ca anod

MnO 2 , V 2 O 5 ). Utilizarea Li metalic ca anod - avantaje: Li

- avantaje: Li este un metal foarte reactiv

- dizavantaje: in timpul procesului de incarcare-descarcare Li formeaza structuri dendritice care conduc la scurt-circuit.

Solutia pentru problema dendritelor (1972) – prin alierea Li cu Al (a rezultat o baterie cu un numar limitat de cicluri de incarcare-descarcare)

Solutia pentru imbunatatirea timpului de viata: introducerea unui concept intercalar

electrochimic care permite inlocuirea Li cu un alt material care poate retine ionii de Li la un potential mai mic Li/Li +

Formarea dendritelor de catre Litiu

Formarea dendritelor de catre Litiu

Bateria Li – ion consta in 2 electrozi intercalati care permit ionilor de Li + sa patrunda in structura lor si se bazeaza pe un transfer de ioni de Li + in timpul ciclurilor de incarcare/descarcare:

Li x HOST A + HOST B ↔ HOST A + Li x HOST B

Li x HOST A + HOST B ↔ HOST A + Li x HOST B 1991
Li x HOST A + HOST B ↔ HOST A + Li x HOST B 1991

1991 – bateria Li – ion pe baza de C/LiCoO 2 cu E = 3,6V (cu timpi de functionare de trei ori mai mare fata de bateriile alcaline

Materiale utilizate pentru electrozi si electroliti in cazul bateriilor Li-ion

- anod: grafitul (C) care poate intercala ionii de Li; structura materialelor grafitice de carbon cuprind atomi de C hibridizati sp 2 în structuri hexagonale

C n + xLi + + xe - → Li x C n

(6 C atomi pentru 1 ion de Li - LiC 6 )

372mAh/g

-Electroliti - - - -
-Electroliti
-
-
-
-
1 ion de Li - LiC 6 ) 372mAh/g -Electroliti - - - - - catod:

- catod: - oxizii metalelor tranzitionale (LiCoO 2 , LiNiO 2 , LiMn 2 O 4 , Li(NiCo)O 2

Li(NiCo)O 2 → Li 1-x (NiCo)O 2 + xLi + + xe -

Trebuie sa fie stabili electrochimici pe un domeniu larg de potential; electrolitii aposi nu pot fi utilizati.

Electrolitii neaposi pot fi lichizi, solizi sau polimerici

Au fost dezvoltate structurile Li – polimeri hibrizi (Li-HPE) – electrolitul include trei componente: o matrice polimera, un solvent si o sare

In 1999 a fost introdusa o scala larga de electroliti polimerici intr-un sistem lichid de ioni de Li (Li plastic – ion PliON

Pilele de combustie

Celulele de combustie (fuel cell )

Reprezinta una dintre tehnologiile “verzi” si eficiente de producere a energiei electrice Sunt folosite in industria aeronautica, automobilelor, electronica, etc. In celulele de combustie clasice, se foloseste un combustibil (ex. H 2 - cel mai folosit, alcool metilic, NH 3 , hidrazina, CO) care se alimenteaza in mod continuu la Anod (-) si un oxidant (ex. Aerul, O 2 ) introdus continuu la Catod (+). Electrozii (Anodul si Catodul) sunt in general alcatuiti din materiale polimerice poroase (PVC, PTFE, PAN) pe care se gasesc electrocatalizatori metalici (Pt, Pd, Ir, Ti, Co, Cr, V, Fe etc.).

In urma reactiilor redox de la electrozi se produce curentul electric.

Comparativ cu acumulatorii care stocheaza energia electrica in interior si o genereaza pana cand reactantii chimici sunt consumati, in cazul pilelor de combustie, acestea genereaza energie electrica atata timp cat combustibilul si oxidantul este introdus din exterior.

Clasificare:
Clasificare:

-Pile de combustie cu electrolit polimeric (PEFC) -Pile de combustie alcaline (AFC) -Pile de combustie acide (acid fosforic) (PAFC) - Pile de combustie cu carbonat topit (MCFC) -Pile de combustie cu oxizi metalici (SOFC)

acide (acid fosforic) (PAFC) - Pile de combustie cu carbonat topit (MCFC) -Pile de combustie cu

Randamentul pilelor de combustie, teoretic apropiat de unitate, este de 2-3 ori mai mare decât cel corespunzător motoarelor termice clasice; mai mult, funcţionarea lor este silenţioasă și foarte puţin poluantă. Dacă se foloseste hidrogenul drept combustibil, apa constituie singura emisie care rezultă la exploatarea pilei.

Deși prima pilă de combustie a fost inventată în 1839 de W. R. Growe, evoluţia acestor dispozitive a luat amploare în cursul anilor 60 ca urmare a dezvoltării programelor spaţiale si mai ales după 1980 când s-au impus programe de realizare a tehnologiilor “curate” în fabricarea energiei sau utilizarea autovehiculelor.

Mecanismul de funcţionare al pilelor de combustie constă în următoarele etape:

1) adsorbţia unui combustibil (hidrogen, metan, metanol, soluție de glucoză) pe suprafaţa unui anod poros prevăzut cu catalizatori metalici, care favorizează disocierea combustibilului în ioni şi electroni printr-un proces de oxidare; 2) migrarea externă a electronilor formaţi de la anod la catod şi eliberarea gazulul ionic la suprafața acestuia; 3) transportul ionilor AZ + prin electrolit de la anod la catod, împotriva câmpului electric rezultat, pe seama câmpului imprimat electrochimic; 4) reacţia de reducere la catod a ionilor AZ + (sosiți prin electrolit) cu oxidantul (oxigen, clor, bioxid de clor, peroxid de hidrogen etc) prin participarea electronilor transportaţi prin circuitul exterior şi eliminarea produsul de reacție.

etc) prin participarea electronilor transporta ţ i prin circuitul exterior ş i eliminarea produsul de reac
Pila de combustie Hidrogen-Oxigen
Pila de combustie Hidrogen-Oxigen
Pila de combustie Hidrogen-Oxigen Reac ţ iile electrochimice care au loc sunt constituite din dou ă

Reacţiile electrochimice care au loc sunt constituite din două reacţii distincte:

a)

2H2(g) 4 H+ + 4e-

b)

2H2(g) + O2(g) H2O (l)

Oxidarea hidrogenului la anod;

Reducerea oxigenului la catod

O2(g)+4H+ +4e- 2H2O(l) Reacţia globală care are loc în pilă este:

Procesele cinetice ireversibile asociate unei pile de combustie constau într- o serie de reactii de oxido-reducere. Un combustibil este transportat la anodul poros unde este absorbit pe suprafața acestuia, apoi disociat în ioni si electroni într-un proces de oxidare. După 4 aceea, are loc migrarea electronilor de la anod si eliberarea gazulul ionic la suprafața anodului. În electrolit trebuie asigurat transportul ionilor AZ+ de la anod la catod, împotriva câmpului electric rezultat, pe seama câmpului imprimat electrochimic. La catod, se întâlnesc ionii (sosiți prin electrolit), electronii (sosiți prin circuitul exterior) si oxidantul . Are loc reactia de reducere, rezultând produsul de reacție care trebuie eliminat. Pila de combustie se compune deci, din trei elemente: electrolitul, electrozii si reactanții (un combustibil si un oxidant).

Combustibilul utilizat în pilele de combustie

Hidrogenul este combustibilul preferat pentru pilele de combustie deoarece asigură cel mai bun randament în energie electrică și nu produce emisii poluante. Hidrogenul se poate obţine din urmatoarele surse:

a) din hidrocarburi prin:

- Reformarea metanului cu vapori de apă; - Oxidarea parţială a compușilor cu conţinut mare de carbon (fracţii petroliere reziduale, cocs, etc); - Din rafinării (flexicoking, reformare,

dehidrogenare); - Piroliză

b) din apă prin:

- Electroliza apei; - Fotoelectroliza; - Descompunerea termică; - Fermentarea si fotosinteza biologică.

c) alte surse: - Gazeificarea cărbunilor sau a deșeurilor solide; - Gazeificarea biomasei

-Descompunerea metanolului, a amoniacului sau a apei; - Pile de combustie regenerabile.

a amoniacului sau a apei; - Pile de combustie regenerabile. În prezent fabricarea hidrogenului în cantit

În prezent fabricarea hidrogenului în cantităţi mari se realizează pornind de la combustibilii fosili. Folosirea surselor bazate pe combustibili fosili generează CO2 care trebuie reţinut fie prin diverse utilizări, fie prin sechestrare în caverne. \ Varianta folosirii electrolizei pentru obţinerea H2 devine atractivă în măsura în care energia electrică provine din surse economice (energie nucleară, energie solară sau eoliană) sau în momentele de exces de energie în reţelele de distribuţie. Dacă energia electrică folosită la electroliză provine din surse de energie regenerabilă, (solară, geotermală, vânt, valuri) hidrogenul se obţine fără emisii poluante. Utilizarea hidrogenului în pilele de combustie presupune fie transportul și stocarea acestuia la locul pilei, fie producerea acestuia în zona de utilizare.

Aplicaţii industriale ale pilelor de combustie

Pilele de combustie au fost dezvoltate și utilizate mult timp în programele spaţiale ca surse de energie si apă potabilă pentru astronauţi. În ultimul deceniu aplicaţiile pilelor de combustie s-au extins și la nivel terestru în domeniul propulsării automobilelor și al producerii de energie electrică în centrale staţionare sau portabile. Randamenul mare în producţia de energie electrică și nivelul foarte redus al emisiilor poluante în comparaţie cu sistemele clasice bazate pe arderea combustibililor fosili, fac din pilele de combustie una din soluţiile alternative, fezabile, pentru producţia de energie “curată” în viitor. La aceste avantaje se adaugă timpul mare de exploatare și întreţinerea cu costuri reduse deoarece nu există dispozitive în mișcare. Pilele de combustie încep să devină o alternativă pentru consumul de energie electrică din zonele rurale, zonele izolate, eliminând reţelele de distribuţie clasice. Un domeniu de utilizare promiţător este realizarea autovehiculelor cu nivel de emisii “zero”. Folosirea pilelor de combustie alimentate cu combustibili (hidrogen, benzină sau metanol) pe infrastructura automobilelor clasice asigură un avantaj substantial faţă de utilizarea bateriilor de acumulatori care necesită câteva ore pentru reîncărcare. Rezervorul de hidrogen lichid sau gaz, sau de carburant (benzină sau metanol) asigură o autonomie de rulare de cca 500km.

de hidrogen lichid sau gaz, sau de carburant (benzin ă sau metanol) asigur ă o autonomie

În anul 1993, Firma Ballard a pus în circulaţie un autobuz care foloseste un sistem de pile format din 21 de module cu o putere de 5 kW, alimentate cu H2 și aer, iar în anul 1995 un alt tip de autobuz alimentat cu o pilă de 250 kW. Performaţele autobuzelor cu pile sunt asemănătoare cu cele în varianta Diesel clasică. În Germania, Daimler Benz a prezentat în 1999 un autovehicul Mercedez A classe echipat cu o pilă alimentată cu H2 obţinut prin reformarea metanolului, cu o autonomie de 400 km la un consum de 38 L CH3OH. În Franţa, firma Fever împreună cu Renault si alţi colaboratori au pus în circulaţie un Renault Laguna echipat cu o pilă de combustie de 30 kW alimentată cu H2 stocat în rezervoare criogenice. Autonomia de mers este de 500 km la o viteză de 120 km/h si un consum de 8 L de H2 lichid. În Japonia firmele Toyota si Mazda au realizat un automobil 4x4 care atinge o viteză de 125 km/h, echipat cu o pilă de 25 kW alimentată cu H2 produs prin reformarea metanolului. USA are în dezvoltare un proiect original al firmei Khrysler care utilizează pentru obţinerea hidrogenului un sistem de oxidare parţială a benzinei.

al firmei Khrysler care utilizeaz ă pentru ob ţ inerea hidrogenului un sistem de oxidare par

Pilele de combustie

Pilele de combustie Solid oxide fuel cell (SOFC) Reactia de la Anod: 2H 2 +2O 2-

Solid oxide fuel cell (SOFC)

Pilele de combustie Solid oxide fuel cell (SOFC) Reactia de la Anod: 2H 2 +2O 2-
Reactia de la Anod: 2H 2 +2O 2- → 2H 2 O + 4e -
Reactia de la Anod:
2H 2 +2O 2- → 2H 2 O + 4e -
Reactia de la Catod:
O 2 +4e - → 2O 2-
Reactia globala:
2H 2 + O 2 → 2H 2 O

Electrolit: solid, oxizi metalici ne-porosi: Y 2 O 3 – ZrO 2

Anod: Co-ZrO 2 sau Ni – ZrO 2 Catod: LaMnO 3 (dopat cu Sr)

Temperatura de operare: 600-1000C – conductia ionica este realizata prin ionii liberi de oxigen

3 (dopat cu Sr) Temperatura de operare: 600-1000 ∞ C – conductia ionica este realizata prin