PARAMETRII CONSTRUCTIVI SI

FUNCTIONALI AI POMPEI
1.1. Date de proiectare
Pompa este o masina hidraulica, ce transmite lichidul energia mecanica a unei surse
externe. Este o masina de lucru ce transforma energia mecanica primita la cupla in energie
hidraulica cedata lichidului, marind in acest fel inaltimea geodezica z, presiunea p si
viteza c a unui lichid.
In acest proiect am considerat o pompa centrifuga monoetajata cu urmatorii
parametrii:
- Inaltimea de pompare H = 20 m coloana lichid
𝑚3
- Debitul Q = 50 ℎ
rot
- Turatia n = 1450
min
1.2. Justificarea solutiei constructive

Am ales solutia constructiva monoetajata.

Pentru turatia recomandata conform STAS 8696-85 si pentru valori ale debitului si
sarcinii apropiate de cele din tema de proiect, se obtin urmatoarele dimensiuni ale pompei:

Q H n
D.na D.nr D.n a f h.1 h.2 l.1 w n.1 n.2 b m.1 m.2
[m3/h] [m] [rot/min]
50 20 80 65 250 1450 100 470 200 250 100 310 360 280 80 160 120

Simbolul
Capatul
filetului
arborelui
suruburilor
d l d.1 d.2
32 80 M16 M12

Dn = diametrul nominal al rotorului

Dna = diametrul nominal la aspiratie
Dnr = diametrul nominal la refulare
l1 = lungimea minima necesara pentru demontarea rotorului
 Capatul de arbore cilindric, conform STAS 8724/2-71.
Motivele pentru care dimensiunile de gabarit sunt standardizate sunt pe de o parte,
acelea ca beneficiarul sa nu depinda de un anumit producator, iar pe de alta parte
interschimbabilitatea.
Pompa nu are sistem special de racire, iar ungerea se face cu ulei.
Printre factorii care influenteaza constructia pompei se pot enunta: influenta lichidului
vehiculat, influenta parametrilor energetici debit-presiune, influenta mediului ambiant de
lucru al pompei, numarul de ore de functionare pe zi: th (h/zi) si altitudinea ( fata de nivelul
marii) la care se instaleaza pompa ∇ [mdm].
1.2.1. Influenta si caracteristicile lichidului vehiculat

Lichidul vehiculat influenteaza din urmatoarele puncte de vedere:

a) Greutatea specifica a lichidului influenteaza puterea de antrenare.
γ∗Q∗H
P= [𝐾𝑊]
102 ∗ 𝜂𝑡𝑜𝑡

Kg∗f
unde: - γ = greutatea specifica [ 𝑚3 ]
𝑚3
- Q = debitul lichidului [ ]
𝑠

- H = inaltimea de pompare [m coloana lichid]

b) Temperatura lichidului influenteaza alegerea materialelor elementelor

componente ale pompe, modul de constructie (determina adoptarea unor
sisteme suplimentare de incalzire sau racire).
t < -30 °C – se incalzeste corpul presetupei si lagarul pompei;
t ∈ (-30 °C ; 0 °C) – se incalzeste corpul presetupei;
t ∈ (0 °C ; 80 °C) – nu se impun masuri speciale;
t ∈ (80 °C ; 120 °C) – obligatoriu se raceste corpul presetupei de la o sursa externa;
t ∈ (120 °C ; 200 °C) – se raceste presetupa (corpul ei) si lagarul pompei (se face
calculul de bilant termic);
t ∈ (200 °C ; 250 °C) – sistem de racire pentru presetupa, lagar, carcasa spirala.
Lichidul de lucru ales in acest proiect, are temperatura de 20 °C, deci nu
necesita masuri speciale.
Temperatura influenteaza si inalimea maxima de aspiratie, daca temperatura
creste, inaltimea de aspiratie scade (distanta de la axa pompei pana la nivelul de la care
pompa poate aspira lichidul respectiv). Prin cresterea temperaturii creste presiunea de
vaporizare.
Influenta temperaturii asupra materialelor componente ale pompei:
Material Temperaturi recomandate Presiuni recomandate
-30°C ÷ 120°C 16 bari
Fc 25
120°C ÷ 180°C 10 bari
Fonta aliata -50°C ÷ 120°C 16 ; 25 bari
Otel aliat -40°C ÷ 120°C 16 ; 25 bari
 c) Vascozitatea lichidului influenteaza constructia labirintilor si randamentul
hidraulic al pompei si anume: daca vascozitatea creste, randamentul
hidraulic scade, lungimea labirintilor scade.
d) Agresivitatea chimica a fluidului influenteaza alegerea materialului
pompei, alegerea sistemului de etansare.
e) Toxicitatea lichidului influenteaza sistemul de etansare al pompei, care va
trebui sa fie etansa si cand este plina cu lichid dar nu functioneaza, nu
labirinti ce etanseaza numai in regim dinamic.
Lichidul de lucru vehiculat de pompe l-am ales apa (H2O) cu:
𝑁
−greutatea specifica: γ = ρ ∗ g = 1000 ∗ 9.81 = 9810
𝑚3
−vascozitatea dinamica: η(t, c) = ρ ∗ υ = 1CP = 10−2 𝑃
𝑔 𝐾𝑔
−densitatea: ρ(t, c) = 1 3
= 1000 3
𝑐𝑚 𝑚
𝐾𝑔 ∗ 𝑓
−presiunea de vaporizare: 𝑝𝑣 (𝑡) = 0.03
𝑐𝑚2
−temperatura de lucru: t = 20°C
−concentratia lichidului: c = 100%
Lichidul de lucru trebuie precizat de beneficiar din punct de vedere al caracteristicilor
fizico-chimice inclusiv formula chimica, concentratia si temperatura de lucru.
Debitul nominal Q [m3/h] este o marime data de beneficiar si reprezinta debitul ce
intra prin flansa de aspiratie si iese prin flansa de refulare cand pompa functioneaza la regimul
laminar.
Greutatea specifica a lichidului vehiculat este o caracteristica principala ce determina
presiunea, precum si puterea hidraulica produsa de masina. Ea corespunde densitatii ρ
[Kg/m3], cu γ = ρ * g unde g=9.81 [m/s2] este acceleratia gravitationala.
Pompa va functiona 8 ore pe zi.
Inaltimea de pompare H [m] data de beneficiar in metri coloana de lichid vehiculat,
reprezinta energia utila comunicata de catre pompa lichidului intre flansa de aspiratie si flansa
de refulare cand pompa functioneaza in regim nominal:

Pr Cr
2  P Ca
2 
a
H   zr     za
 2 g  2 g  , in care
-Pr [N/m2] este presiunea statica absoluta masurata la flansa de refulare a pompei
situata la cota zr [m];
-Pa [N/m2] este presiunea statica absoluta masurata la flansa de aspiratie a pompei
situata la cota za [m];
-Cr [m/s] este viteza la iesirea din flansa de refulare;
-Ca [m/s] este viteza la intrarea in flansa de aspiratie;
 -γ [N/m3] este greutatea specifica a lichidului vehiculat.

Pentru a asigura inaltimea maxima de aspiratie a unei pompe este necesara cunoasterea
presiunii de vaporizare a lichidului vehiculat.
Deasupra fiecarui lichid (cu suprafata libera) se formeaza vapori care creaza o
prewsiune asupra lui. Presiunea acestor vapori depinde in afara de natura lichidului numai de
temperatura de lucru. Daca presiunea intr-un lichid este mai mare decat presiunea de
vaporizare atunci lichidul nu se vaporizeaza.
Prin vascozitatea unui fluid se intelege in general marimea frecarilor interne a
moleculelor de fluid in curgere. Vascozitatea dinamica depinde de densitatea lichidului.
Dupa fizicianul francez Poissonille (1799-1869) a fost denumita pentru vascozitatea
dinamica unitatea de masura Poise:
𝑔
1 𝑃𝑜𝑖𝑠𝑒 = 1 [𝑃] = 1
𝑐𝑚 ∗ 𝑠
1 CentiPoise = 1 [CP] = 0.01 [P]
𝑁∗𝑠
1 = 10 𝑃
𝑚2
Dupa dizicianul englez Stokes (1819-1903) a fost denumita pentru vascozitatea
cinematica unitatea de masura Stokes [St]:
1 Stokes = 1 [St] = 100 centistokes = 1 cm2 s−1 = 0,0001 m2 s−1
In practica este mai usor de masurat vascozitatea cinematica in grade Engler (°E),
unitatea de masura dupa cercetatorul in chimie anorganica, Carl Engler (1842-1925).
timpul de curgere a 200 𝑐𝑚3 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑐ℎ𝑖𝑑 𝑙𝑎 𝑡°𝐶
°E =
timpul de curgere a aceleiasi cantitate de apa la 20°C
Pentru vascozitati mai mari de 60[CSt] exista relatia de transformare:
1
ν (St) = °E ∗ 0.076 ∗ (1 − )
°𝐸 3
Pentru valori sub 60[CSt] se foloseste tabelul lui Kappuer.
In Anglia se foloseste pentru vascozitatea cinematica unitatea de masura secunda
Redwood, iar in America secunda Seybold definite asemanator gradele Engler.
De mare importanta pentru ingineri este cunoasterea curbei de vascozitate in functie de
temperatura.

1.2.2. Alegerea si justificarea turatiei pompei, calculul rapiditatii

O pompa poate fi antrenata cu un motor de curent continuu sau alternativ. In cazul

nostru va fi antrenata de un motor de curent electric alternativ trifazat asincron.
 Tendinta actuala in constructia masinilor hidraulice si pneumatice este de crestere a
turatiei, crestere ce este conditionata de: motorul de antrenare, rezistenta materialelor folosite,
fenomenul de cavitatie ( pentru masini hidraulice).
Cresterea turatiei implica scaderea gabaritului.
Turatia pompei se alege dupa urmatoarele criterii:
-sarcina pompei;
-debitul pompei;
-rapiditatea pompei;
-pierderile de sarcina.
a) Dupa sarcina pompei H:
-daca H este mic (H ≤ 60m) => n=1500 rot/min;
-daca H este mare (H > 60 ÷ 125m) => n=3000 rot/min.
In cazul nostru inaltimea de pompare este H=20m, trebuie aleasa turatia n=1500
rot/min.
b) Dupa debitul pompei Q:
-pentru debite mici (Q<80m3/h), turatia recomandata este n=1500 rot/min
-pentru debite mari (Q>80m3/h), turatia recomandata este n=3000 rot/min
In cazul nostru, debitul este Q=50m3/h deci vom alege n=1500 rot/min
c) Dupa rapiditatea nq:
-pentru nq mic, valoarea corespunzatoare in domeniul pompelor centrifuge se alege
n=3000 rot/min
d) Dupa pierderea de sarcina ∑hr:
-pentru ∑hr mare => n mari;
-pentru ∑hr mici => n mici.
Cunoasterea teoriei asemanarii curgerilor ofera nu numai avantajul perfectionarii unor
constructii reale prin studierea lor pe un model ci si garantarea parametrilor unor noi
turbomasini proiectate pe baza anumitor constructii existente ce functioneaza cu un bun
randament si care pot fi acceptate ca modele.
Valoarea acestei metode de proiectare bazata pe asemanarea curgerilor de fluide ideale
prin turbomasini, consta in aceea ca similitudinea dupa criteriul rapiditatii nu impune nici
scara geometrica pentru lungimi, nici scara cinematica pentru viteze, turatii sau timp. In
4∗Q 2∗𝑔∗𝐻
ultimele decenii cei doi coeficienti de debit ρ = D2 ∗u si cel de presiune 𝜓 = 𝑈 2
2 2

1
𝑛∗𝑄2
au fost inglobati intr-o singura expresie, iar rapiditatea: 𝑛𝑞 = 3
𝐻4
unde,
n[rot/min] – turatia recomandata
Q[m3/s] – debitul
H[m] – inaltimea de pompare
Vom observa ca desi rapiditatea unei turbomasini scrisa in forma clasica mai sus poate
explica intru totul schimbarea formei geometrice a intregii masini (rotorul, statorul, carcasa,
racorduri) o data cu variatia parametrilor ei functionali (turaia, debitul, inaltimea de pompare),
ea nu poate servi pentru dimensionare decat impreuna cu relatiile celor doi coeficienti
prezentati. Si aceasta deoarece numai ei leaga in structura lor parametri functionali (debitul,
turatia, presiunea) de dimensionarea D2 (diametrul de iesire al rotorului) si viteza V2 (viteza
periferica de transport a rotorului) caracteristicile masinii.
Rapiditatea este o marime dimensionala ce reprezinta un dezavantaj.
In fucntie de valoarea obtinuta pentru nq in tabelul de mai jos este prezentata
clasificarea turbopompelor in: centrifuge, normale, diagonale si axiale si clasificarea
rotoarelor pompelor.
Pompa Pompa
Tip Pompe normala Pompa axiala
centrifuga lenta diagonala

n mica mijlocie mare cea mai mare

H mare mijlocie mica cea mai mica

lenta mijl. Normal rapid foarte rapide

nq
(11÷38) (38÷82) (82÷164) (110÷500)
P. elice
Rotor radial Francis surub
turbina Kaplan

Din calcule rezulta:

50
1450 ∗ √3600
nq = 3 = 18.069 rot/min
204

Pompa proiectata este o pompa centrifuga lenta.

1.3. Alegerea materialelor pieselor rotitoare si fixe in contact cu lichidul

Materialele folosite la confectionarea pompei sunt:

a) materiale metalice: rotorul, carcasa;
b) garnituri, etansare frontala axiala.
Pentru corupurile care intra in contact cu lichidul vehiculat, materialele trebuie sa aiba
rezistenta la coroziune foarte buna.
Exista 5 clase de coroziune: 0; 1; 2; 3; 4. Clasa „0” asigura o rezistenta la coroziune
foarte buna. Clasa „4” asigura o rezistenta la coroziune foarte slaba.

Rezistenta la Pierderea din

Clasa
coroziune greutate
foarte buna 0 <0,1 g/m2h

buna 1 0,1 ÷ 1 g/m2h

mica 2 1 ÷ 3 g/m2h

slab rezistenta 3 3 ÷ 10 g/m2h

nerezistenta 4 >10 g/m2h

Materialul din care se confectioneaza rotorul se alege in functie de rezistenta care se

cere materialului:
𝑚
𝑢2 = √2 ∗ 𝑔 ∗ 𝐻 = √2 ∗ 9.81 ∗ 20 = 19.809 𝑠

u2
Materiale
[m/s]
mase plastice, PVC, grafit,
<10
ceramica, portelan
10 ÷ 30 fonta cenusie
<45 fonta aliata, bronz, alame
<100 otel turnat, OL 37, OT 42
>100 otel forjat

Daca avem mai multe materiale cu aceeasi clasa de coroziune „0” materialul se alege
si dupa pretul de cost si posibilitatea de procurare a materialului.
Deci pentru rotor am ales Fc 250 STAS 568-80, iar pentru celelalte elemente la
capitolele respective.
1.4. Alegerea randamentelor: ηv, ηh, ηm.

Cercetarile intreprinse in aceasta directie prezinta o importanta tehnico-economica

deosebita, sintetizand cele mai valoroase cunostinte clasice si moderne in acest domeniu si
permitand proiectarea optimala a pompelor speciale, cele uzuale constituind un caz particular.
Pentru a da posibilitatea unei proiectari asistate de calculator, care sa adopte valori cat mai
reale in cazul situatiilor dependente de mai multi parametri, s-a utilizat „teoria treptelor de
influenta”, elaborata de prof. Dr. Ing. M. D. Cazacu. Aceasta ofera o metoda generala si
obiectiva de adoptare a unei decizii depinzand de parametrii cantitativi sau calitativi, metoda
ce in cazul de fata sintetizeaza experienta acumulata in acest domeniu si elimina aprecierile
eronate datorate factorului uman subiectiv. Rezultatele obtinute s-au concretizat prin
alcatuirea unui program complex de calcul al pompelor centrifuge prezentat in volumul
„Proiectare asistata de calculator”.
Structura programului asigura posibilitatea utilizarii lui la orice tip de pompa centrifuga
pentru: hidrotransport, chimie, centrale nucleare, metale topite, etc., vehiculand lichide cu
caracteristici fizico-chimice variate (agresive, toxice, explozive sau cu suspensii), la debite si
sarcini diferite.
Conceptia programului este adecvata calculelor de optimizare ce urmaresc, indeosebi,
obtinerea unor randamente ridicate si realizarea unui consum redus de energie, siguranta cat
mai buna in exploatare si optimizarea constructiei intregii masini.
Pentru pompe centrifuge conventionale, randamentul total este:
𝜂 = 𝜂ℎ ∗ 𝜂𝑣 ∗ 𝜂𝑚
in care: -ηh = randamentul hidraulic
-ηv = randamentul volumic
-ηm = randamentul mecanical pompei
I) Randamentul hidraulic
Pierderile de sarcina datorate curgerii lichidului vascos intre flansa de aspiratie si de
refulare apar ca pierderi locale la orice schimbare a sectiunii sau directiei de curgere (in
confuzorul flansei de aspiratie, la curbura curentului de lichid in rotor, in difuzorul canalului
rotoric, carcasei spirale, racordului de refulare si prin soc la intrarea in paletajul rotoric la
debit diferit de cel nominal) si perderi liniare (pe traseul lichidului intre flansa de aspiratie si
refulare aratat la pierderi locale).

H
Htz  h r h r
h 1 1
Htz Htz Htz

r 2
  v
  
l
  
h  2 g
hr
a 1


Randamentul hidraulic ia valori intre 0,75 si 0,95.

 Randamentul hidraulic este dependent de urmatorii factori:
a) Marimea pompei, geometria acesteia.
Pentru o pompa mare ηh este mare; Aleg ηh1=0,8;
b) Rapiditatea nq
In cazul in nostru nq este mica - raza hidraulica Rh mica – pierderi hidraulice mari –
randament mic; Aleg ηh2=0,85;
c) Calitatea suprafetei (rugozitatea)
Deoarece pompa este turnata, rugozitatea este mare deci vom alege un ηh mic; Aleg
ηh3=0,8;
d) Turatia n; n=1450rot/min
Turatie mica, deci viteza de parcurgere a pompei mica, pierderi mici, ηh mare; Aleg
ηh4=0,9.

Randamentul hidraulic este o medie a randamentelor alese conform citeriilor de mai

sus.
ηh1 + ηh2 + ηh3 + ηh4 0.8 + 0.85 + 0.8 + 0.9
ηh = = = 0.8375
4 4
ηh = 0.8375
II. Randamentul volumic are expresia
Q Qt − q q
ηv = = = 1− <1
Qt Qt Qt
Deci randamentul volumic tine seama de debitul pierdut prin neetanseitatea rotorului
fata de carcasa.
Criterii de alegere a randamentului volumic ηv:
a) Dupa numarul de labirinti:
Putem avea 1 labirint pe fata rotorului, dar putem
avea labirint si in spatele rotorului. Deoarece nu doresc
sa echilibrez forta axiala care apare, consider un singur
labirint.
Adopt un labirint deci vom avea ηh mare, iar q mic.
Aleg ηv1=0.93;
b) Dupa inaltimea de pompare H:
H mic implica q mic, atunci vom alege ηv2=0.9;

c) Dupa debitul Q:
Q este mare deci pierderea ce o implica q se pierde pertotal deci q/Qt este mic;
 Aleg ηv3=0.9;
d) Dupa rapiditatea nq:
Rapiditatea nq este mica, deci debitul mare; voi alege un ηv4=0.93.
Randamentul volumic total va fi o medie a randamentelor volumice alese conform
celor 4 criterii:
𝜂𝑣1 + 𝜂𝑣2 + 𝜂𝑣3 + 𝜂𝑣4 0.93 + 0.9 + 0.9 + 0.93
𝜂𝑣 = = = 0.915
4 4
𝜂𝑣 = 0.915

III. Randamentul mecanic

𝑃𝑡 𝑃𝑎 − ∑ 𝑃𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑢𝑡𝑎 𝑃𝑎 − 𝑃𝑚 − 𝑃𝑓𝑑 𝑃𝑚 𝑃𝑓𝑑
𝜂𝑚 = = = = 1− −
𝑃𝑎 𝑃𝑎 𝑃𝑎 𝑃𝑎 𝑃𝑎
𝜂𝑚 = (0.85 … 0.95)

Criterii de alegere a ηm:

a) In functie de tipul etansarii:
-longitudinale – pierderi mari 2-5%;
-frontala – pierderi mici 0.5-1%.
Consider pierderile pentru etansarea frontala si adopt pierderile de 0.5%
b) In functie de tipul rulmentului folosit:
Rulmentii radiali cu bile pe un rand au pierderi de 1% per rulment.
c) In functie de pierderile cu frecarea discului:
B
Pfd = K (Re, ) ∗ γ ∗ u32 ∗ D22 = K ′ ∗ n3 ∗ D52
R2
Pfd= 2 ÷ 9% si se alege in functie de turatie
Aleg Pfd=6%

Randamentul mecanic in functie de catre aceste criterii va fi:

0.5 2 6
𝜂𝑚 = 1 − ( + + ) = 0.915
100 100 100
Deci randamentul total este:
𝜂𝑡 = 𝜂ℎ ∗ 𝜂𝑣 ∗ 𝜂𝑚 = 0.7012
𝜂𝑡 = 70.12%
1.5. Debitului teoretic si inaltimea teoretica de pompare:

𝑄 50 𝑚3
𝑄𝑡= = = 0.015
𝜂𝑣 3600 ∗ 0.915 𝑠
20
Ht = = 23.881 𝑚
0.8375

1.6.Calculul puterii de antrenare la arbore:

50
Ph = γ ∗ Q ∗ H = 9810 ∗ 3600 ∗ 20 = 2725 W

Pht = γ ∗ Qt ∗ Ht = 9810 ∗ 0.015 ∗ 23.881 = 3514 W

Ph
Pa = = 3886 W
ηt
1.7.Alegerea motorului electric

Se stie ca puterea motorului electric se alege din catalogul de motoare, prealabil

facandu-se o estimare a acestei valori din conditia:
𝑃𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑖𝑐
= 1.04 … 1.5
𝑃𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑡𝑟𝑒𝑛𝑎𝑟𝑒
Puterea necesara a motorului electric:
PnME 1.04...1.5 Pa 4042...5829 W

Se alege motorul electric: ASU 132S-4

- Pn = 5.5 KW
- n = 1445 rot/min
- Curent nominal (400V) = 11 A
- η = 87 %
- cos φ = 0.83
- Ip/In = 6
- Mp/Mn = 2.4
- Mmax/Mn = 2.7
- Masa = 80 kg
unde A=216; B=140; C=89; H=132; K=12; DNom=38; DTol.=k6; E=80; F h9=10; GA=41;
d=M12; AA=68; AB=264; BB=220; HA=14; AC=263; HD=333; L=496

unde M=265; N=230; P=300; S=14.5; T=4; DNom=38; DTol.=k6; E=80; F h9=10; GA=41;
d=M12; AC=263; HD=201; L=496

Această majorare se datorează faptului că puterea motorului electric trebuie să fie cu

(4 ÷ 50)% mai mare ca Pa, pentru că pompa poate funcţiona la regimuri pentru care puterea
absorbită e ceva mai mare ca puterea corespunzătoare regimului proiectat.
In cazurile în care regimul de funcţionare al turbomaşinilor este constant, puterea de
acţionare a turbomaşinilor este mică, sau când reglarea se poate face cu pierderi mici de
nergie electrică prin acţionarea asupra turbomaşinii însăşi sau asupra teţelei în care aceasta
funcţionează, se folosesc pentru antrenare sisteme de acţionare electrice nereglabile cu turaţie
constantă, motoare electrice trifazate.
Sistemele de acţionare reglabile (motoare electrice de curent continuu cu turaţie variabilă) se
folosesc în principal în următoarele cazuri:
 1. Când condiţiile de funcţionare impun ca debitul turbomaşinilor să fie modificat des
şi în limite foarte largi;
2. Dacă turbomaşinile necesită reglarea automată a debitului, cu cerinţe riguroase în
ceea ce priveşte calitatea reglării;
3. La antrenarea turbomaşinilor din instalaţii cu caracter experimental.

1.8. Predimensionarea arborelui

Arborele este unul dintre principalele organele de maşini ale turbopompelor, care
susţine rotorul şi-I antrenează mişcarea de rotaţie. El se execută din oţel carbon de calitate
OLC 45, 50, 55 şi în cazuri speciale din oţeluri aliate cu crom şi nichel. Unele soluţii
constructive au arborele protejat cu bucşi de uzură sau rezistente la acţiunea lichidelor
agresive.
Arborele este supus la două tipuri de solidtări: bwovoiere şi torsiune. Deoarece nu se
cunosc greutăţile componentelor montate pe arbore şi nici lungimile dintre punctele de
solicitare, arborele se predimensionează preliminar la torsiune.
Lagărele au rolul de a susţine arborele şi de a pennite mişcarea lui de rotaţie. Lagărele
pot fi de alunecare, cu bucşi, sau de rostogolire cu rulmenţi. Lagărele de alunecare au
avantajul că ghidează perfect arborele cu ungere asigurată ce îşi menţine proprietăţile timp
bldelungat.
Lagărele cu rulmenţi au o fiabilitate şi anduranţli ridicate. Rulmenţii sunt de uz general
cu role sau bile şi sunt unşi cu unsoare. Fiecare pompă are două astfel de lagăre care susţin
rotorul intre ele sau consolă. Unele lagăre de rostogolire sunt unse cu ulei având rulmenţii
imersaţi parţial ulei.
𝑃𝑎 [𝐾𝑊] 3.886
Mt = ∗ 9550 = ∗ 95500 = 256.826
𝑛 1445
𝜏𝑎𝑡 = 600 ∗ 0.8

3 16 ∗ 𝑀𝑡 3 16 ∗ 256.826
d= √ =√ = 1.397 𝑐𝑚 = 14 𝑚𝑚
𝜋 ∗ 𝜏𝑎𝑡 𝜋 ∗ 600 ∗ 0.8
1.9. Dimensionarea penei paralele:

Fixarea rotorului pompei pe arbore se face prin pene, (eventual caneluri), care permit
transmiterea mişcării de rotaţie de la arbore la rotor.
În funcţie de diametrul arborelui da se alege din STAS 1004-81 o pană paralelă cu
capete rotunde, cu dimensiunile: lăţimea b [mm] şi înălţimea h [mm].

Odata alese penele paralele in functie de diametrul arborelui d respectiv lungimea

capatului de arbore Lc, se face verificarea acestora. Verificarea penelor paralele consta in
determinarea tensiunilor efective de strivire pm si de forfecare τf si compararea acestora
cu eforturile admisibile pam, τaf.
a) Verificarea penei la strivire (presiunea de contact)
4 ∗ Mtp daN
pc = < pa = 9 … 12 [ ]
h ∗ lc ∗ da mm2
unde: Mtp= momentul de torsiunea la pornire [daN*mm]
Pentru materialul din care este confectionat arborele OL60, presiunea de
daN
contact admisibila este: pcadmisibil= 9...12 [mm2 ]
Aleg o valoare medie pentru pcadmisibil, deoarece momentul care solicita arborele
nu este foarte mare.
 daN
Aleg pcadmisibil= 10mm2

Mtp = k ∗ Mt = 2.2 ∗ 256.826 = 565.017 daN ∗ cm

4 ∗ Mt 4 ∗ 256.826
lc = = = 1.468 cm ≅ 15 mm
h ∗ da ∗ pca 5 ∗ 16 ∗ 10
unde: lc = lungimea de contact a penei
Lungimea penei va fi: l = lc + b = 15 + 5 = 20 mm

b) Verificarea la forfecare

2 ∗ 𝑀𝑡 𝑑𝑎𝑁
𝜏𝑓 = < 𝜏𝑎𝑓 = 6 … 8 [ ]
𝑏 ∗ 𝑙𝑐 ∗ 𝑑𝑎 𝑚𝑚2

2 ∗ 2568.26 𝑑𝑎𝑁
𝜏𝑓 = = 4.892 [ ]
5 ∗ 15 ∗ 14 𝑚𝑚2

𝜏𝑓 < 𝜏𝑎𝑓 => 𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎

1.10. Determinarea dimensiunilor butucului rotorului

Butucul, turnat corp comun împreună cu discul principal, transmite forţa centrifugă
printr-o formă de egală rezistenţă, cerinţă necesară în mod deosebit în cazul turaţiilor ridicate
(în cazul suflantelor asamblarea este şi fretată) şi diametrelor de ieşire mari.

Arborele
2. Calculul hidrodinamic al pompei

Rotorul este compus dintr-un disc principal şi un disc de acoperire, între care se formează,
printre palete, canale de curgere a fluidului. Din punctul de vedere al rezistenţei, acest sistem
este avantajos, deoarece forţele centrifuge ale paletelor se repartizează pe cele două discuri şi
solicitarea lor devine mai mică. Prelucrarea rotorului cu disc de acoperire este în schimb
anevoioasă. Simplificarea prelucrării este posibilă prin folosirea rotorului deschis în care
discul poate fi forjat (în cazul paletelor radiale).
Pentru proiectarea rotorului, iniţial se stabilesc dimensiunile de gabarit ale acestuia şi apoi
i se dă forma hidrodinamică optimă. Metoda pentru stabilirea dimensiunilor are la bază
considerente hidrodinamice de curgere a fluidului (în special ecuaţia de continuitate şi cea
fundamentală a turbomaşinilor) combinate cu relaţii statistice stabilite pe construcţiile
existente care au dus la performanţe optime energetic şi hidraulic.
2.1.Determinarea parametrilor cinematici şi geometrici la intrarea în pompă şi rotor
2.1.1. Calculul intrării în rotor

Calculul rotorului se face folosind debitul teoretic care circulă prin rotor:
𝑄 𝑚3
𝑄𝑡 = [ ]
𝜂𝑣 𝑠
Viteza absoluta la intrarea in rotor c0 se determina dupa formula empirica urmatoare:
3 𝑚
𝑐0 ≅ 𝑐𝑚0 = 𝑘𝑐0 ∗ √𝑄𝑡 ∗ 𝑛2 [ ]
𝑠
𝑚3 𝑟𝑜𝑡
𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑄𝑡 [ ] 𝑠𝑖 𝑛 [ ]
𝑠 𝑚𝑖𝑛
Se calculeaza doua valori, inferioara c0inf si superioara c0sup, coeficientul kco avand
valoarea numerica 0.06 respectiv 0.08 si se alege conform indicatiilor din tabelul urmator:
 3 3
𝑐0𝑖𝑛𝑓 = 0.06 ∗ √𝑄𝑐 ∗ 𝑛2 = 0.06 ∗ √0.015 ∗ 14452 = 1.891 𝑚/𝑠
3 3
𝑐0 = (0.06 … 0.08) ∗ √𝑄𝑐 ∗ 𝑛2 = 0.065 ∗ √0.015 ∗ 14452 = 2.049 𝑚/𝑠
3 3
𝑐0𝑠𝑢𝑝 = 0.08 ∗ √𝑄𝑐 ∗ 𝑛2 = 0.08 ∗ √0.015 ∗ 14452 = 2.522 𝑚/𝑠

2.1.2. Determinarea diametrului Do de intrare în rotor şi a diametrului de intrare în paletajul

rotoric D1

Cunoscand viteza absoluta de intrare in rotor c0 si aplicand ecuatia de continuitate,

putem determina diametrul de intrare in rotor D0 cu formula:

4 ∗ 𝑄𝑐
𝐷0 = √ [𝑚]
𝜋 ∗ 𝑐0

4 ∗ 0.015
𝐷0 = √ = 0.097 𝑚 = 97 𝑚𝑚
𝜋 ∗ 2.3735
𝐷𝑛𝑆𝑇𝐴𝑆 = 80 𝑚𝑚

𝑄𝑐 0.015
𝑏0 = = = 0.024 𝑚 = 24 𝑚𝑚
𝜋 ∗ 𝐷0 ∗ 𝑐0 𝜋 ∗ 0.097 ∗ 2.049

𝑐𝑚1 = 𝜏1 ∗ 𝑐0 = 1.1 … 1.3 ∗ 𝑐0 = 1.16 ∗ 2.049 = 2.377 𝑚/𝑠

𝐷1 = 0.8 … 1.2 ∗ 𝐷0 = 0.9 ∗ 0.097 = 0.077 𝑚 = 87 𝑚𝑚

𝑄𝑐 0.015
𝑏1 = = = 0.027 𝑚 = 27 𝑚𝑚
𝜋 ∗ 𝐷1 ∗ 𝑐0 𝜋 ∗ 0.087 ∗ 2.049

𝜋 ∗ 𝐷1 ∗ 𝑛 𝜋 ∗ 0.087 ∗ 1445
𝑢1 = = = 6.574 𝑚/2
60 60
𝑐𝑚1 2.377
𝑡𝑔(𝛽1 ) = = = 0.362
𝑢1 6.574

𝛽1 = 19.90 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑒