Sunteți pe pagina 1din 13

Evacuarea cenusii si zgurii din CET

Studenti:Dunuta Ionut
Melencu Helios
Grupa :2401 TE

Clasificare instalatii evacuare zgura si cenusa


1 Instalatia de evacuare in slam dens (fluid dens)
Reprezint o tehnologie prietenoas fa de mediu, conform
creia deeurile arderii crbunelui (zgur, cenu,subprodusele
desulfurrii) sunt evacuate i depozitate sub forma unui lam
( fluid) dens,omogen fr ap n exces, cu o diluie medie
(solid/lichid) 1/1. In urma reaciilor chimice ce au loc ntre
componentele cenuii activate n apa de transport rezult
compui noi, insolubili ce duc la ntrirea (consolidarea)
slamului n locul de depunere,rezultnd o roc de cenu n
toat masa depozitului.

2.Instalatia de evacuare uscata


Acest sistem de evacuare a cenusii este preferat din urmatoarele
motive:
pericol mai redus de nfundare;
buna etanseitate;
posibilitatea de valorificare multipla a cenusii.
pericol mai redus de nfundare;
Transportul propriu-zis poate fi facut n urmatoarele moduri:
n plan orizontal:
prin transportare cu melc;
prin jghiaburi cu pat fluidizat, n amestec cu aerul;
n plan vertical:
prin elevatoare cu cupe;
prin amestec cu aerul prin pompare (pompe speciale cunoscute
sub denumirea de pompe Fuller)

Instalatia de evacuare uscata a cenusii este formata din:


1 electrofiltru; 2 canale transportoare pneumatice cu pat
fluidizat; 3 ventilator; 4 siloz de colectare; 5 dispozitiv
de inchidere; 6 pompa de praf; 7 siloz de praf; 8
separator de praf; 9 descarcare n cisterna;
10 umidificare; 11 descarcare pentru evacuare hidraulica
sau transport umed.

3.Instalatia de evacuare umeda


Zgura extrasa de sub focarul cazanului este racita cu apa,
concasata si evacuata din sala cazanelor n starea umeda. La
toate instalatiile moderne, din cauza volumelor de transportat,
nu se aplica dect transportul hidraulic.Deoarece majoritatea
focarelor generatoarelor cu abur sunt cu depresiune, este
necesara etansarea hidraulica a circuitului de evacuare a
cenusii. Pentru antrenarea cenusii si a zgurei se utilizeaza apa
injectata sub presiune. Colectarea reziduurilor de zgura si
cenusa umede (noroiul) se colecteaza n bazine, de unde este
evacuat spre depozit, fie cu ajutorul unor pompe speciale de
noroi (pompe Bagger), fie cu ajutorul unor hidroejectoare.

Depozitarea cenusii in urma instalatiilor de evacuare


Depozitul se formeaza cu ajutorul unor diguri n pamnt care
nchid bazinul de decantare. Apa din bazin se scurge prin
deversare n puturi de golire, dupa cum se poate urmari si n
figura 3.6, [3], n care: 1 dig initial; 2 conducte de zgura
si cenusa; 3 put de deversare; 4 conducta de golire; 5
supranaltarea digurilor; 6
supranaltarea putului de
deversare.

Volumul depozitului de cenusa este dat de expresia:

unde: V an [m3/an] - volumul anual al depozitului; Ean


[kWh/an] energia anuala produsa; b [kg/kWh] - consumul
specific mediu anual de combustibil; c - continutul de cenusa;
u - umiditatea sedimentului n depozit; r [kg/m3] - masa
specifica a materialului sedimentat

Valorificarea zgurii si cenusii


Zgura provenita de la cazanele de abur poate fi folosita ca
material de constructie cu greutate specifica redusa si bune
proprietati de izolare termica, pentru caramizi.
Conditia de baza ce se impune este stabilitatea chimica n
timp, ceea ce presupune absenta produselor organice datorate
arderilor mecanice incomplete.
Cenusa colectata poate avea folosinte multiple, cu aceeasi
conditie de a nu contine funingine provenita din arderi
incomplete. Cteva dintre utilizari sunt:
material de adaos pentru unele sorturi de ciment; unele tipuri
de cenusa reactioneaza chimic cu apa si realizeaza fenomenul
de priza ca si cimentul;

material cu proprietati hidrofuge pentru izolare n strat sau ca


adaos pe suprafata cartonului asfaltat;
amendament de corectie a solurilor agricole
acide, n cazul cnd n componenta cenusilor intra
n proportie mare calciu, Ca.
Valorificarea zgurei si a cenusii nu trebuie
urmarita n principal ca un mijloc de reducere a
costului energiei electrice prin venituri secundare,
ci ca singura cale de limitare a volumului
depozitelor de cenusa care implica ocuparea de
terenuri ntinse si conduce la cheltuieli
permanente de formare

Concluzii
Apa: Noua tehnologie de preparare, transport i depozitare a
lamului dens de zgur i cenu necesit puin ap, iar apa
ramas n porii masei de lam dens depus se consum n
reaciile chimice de solidificare sau se evapor n atmosfer .
lamul rezultat nu prezint ap n exces care sa se infiltreze n
apa freatic.
Aerul: Soluia tehnologic de evacuare a zgurii i cenuii n
lam dens autontritor previne spulberarea cenuii de vnt n
zona depozitului de zgur. Cenua rezultat de la canalele de
crbune, este colectat uscat.

Solul: Prin tehnologia lamului dens se asigur mbuntirea


substanial a parametrilor geotehnici ai depunerii de zgur i
cenu cu efecte benefice asupra stabilitii generale i locale,
reducerea permeabilitii i porozitii depunerilor, deci a
infiltraiilor n subteran.
Biodiversitatea: n zona centralelor termoelectrice i a
depozitelor de zgur i cenu, nu se gsesc rezervaii naturale
sau specii protejate. Schimbarea tehnologiei de evacuare i
depozitare a zgurii i cenuii nu va avea un impact negativ
asupra biodiversitii.

Va multumesc pentru timpul acordat