Alimentarea Cu Energie Electrică

CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………............................… 4
1. CARACTERISTICA SUCCINDĂ ÎNTREPRINDERII ŞI A PROCESULUI TEHNOLOGIC.
CARACTERISTICA SECŢIILOR ................................................................................................ 5
1.1 Caracteristica întreprinderii................................................................................................... 5
1.2 Caracteristica generală a secţiilor principale..........................................................................5
2. CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE ALE INTERPRINDERII.......................................7
2.1 Calculul sarcinilor electrice ale secției pentru proiectare aprofundată...................................7
2.2 Calculul sarcinilor electrice ale celorlalte secții și ale înterprinderii în ansamblu. Construirea
cartogramei sarcinilor......................................................................................................................9
3. ALEGEREA TENSIUNII NOMINALE ALE REȚELELOR ELECTRICE ALE
ÎNTREPRINDERII....................................................................................................................... 11
3.1 Alegerea tensiunii nominale a liniei de racord a întreprinderii la sistemul
electroenergetic..............................................................................................................................11
3.2 Alegerea tensiunii nominale ale rețelelor de distribuție din interiorul întreprinderii, a tipului
liniilor și a modalităților de canalizare a energiei electrice...........................................................14
4. DETERMINAREA PUTERII TRANSFORMATOARELOR ȘI ALEGEREA SCHEMEI
ELECTRICE ȘI A CONSTRUCȚIEI STAȚIEI PRINCIPALE COBORÂTOARE.....................15
5. DETERMINAREA NUMĂRULUI ȘI PUTERII TRANSFORMATOARELOR
POSTURILOR DE TRANSFORMARE DIN INCINTA SECȚIILOR........................................17
5.1 Alegera locurilor de amplasare a PT și a PD………………………………………...….…18
6. ELABORAREA SCHEMEI REȚELEI ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE DE MEDIE
TENSIUNE DIN INTERIORUL ÎNTREPRINDERII..................................................................19
6.1 Calculul tehnico-economic pentru Varianta I.......................................................................19
6.2 Calculul tehnico-economic pentru varianta II......................................................................24
7. ELABORAREA SCHEMEI ȘI DIMENSIONAREA REȚELEI ELECTRICE A PENTRU
PROIECTARE APROFUNDATĂ................................................................................................27
7.1 Alegerea cablurilor și aparatelor de protecție din secția mecanică……………………..….27
7.2 Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor din secția de reparații mecanice…………29
7.3 Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri......................................................................31
7.4 Alegerea separatoarelor cu pârghie pentru fiecare nod........................................................32
7.5 Alegerea întrerupătorului de grup.........................................................................................33
8. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT...............................................................35
9. ALEGEREA ȘI VERIFICAREA APARATELOR ȘI CĂILOR DE CURENT LA

ACȚIUNEA CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT……………………………….…………...42
9.1 Alegerea echipamentului la partea de 110kV.......................................................................42
9.2 Alegerea şi verificarea întreruptorului liniei în cablu 10kV.................................................44
2
9.3 Alegerea şi verificarea transformatorului de curent la barele 10 kV a SPC.........................45
9.4 Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune la barele 10 kV a SPC......................47
9.5 Alegerea siguranţei fuzibile pentru protecţia transformatorului din PT3 din SRM.............48
9.6 Alegerea întreruptorului 0,4 kV destinat protecţiei transformatorului de putere din

secţie……………………………………………………………………………………………..49
10. ALEGEREA PROTECȚIILOR ELEMENTELOR SISTEMULUI ȘI VERIFICAREA
SELECTIVITĂȚII LA ACȚIONAREA ACESTORA………………………….........................51
11. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE...............................................................................54
parte din pierderi în transformatoare.
12. ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE ȘI MĂSURI
ELECTRICE........................................................................................................................59
ÎNCHEIERE……………………………………………………………………………………...64
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................65
ANEXA A......................................................................................................................................66
ANEXA B......................................................................................................................................67
ANEXA C......................................................................................................................................68
ANEXA D......................................................................................................................................71
ANEXA E......................................................................................................................................73
3
INTRODUCERE
Sistemul electroenergetic este ansamblul instalaţiilor utilizate pentru

producerea,transformarea (conversia), transportul şi distribuţia energiei electrice legate printr-un
proces comun de funcţionare.
În componenţa sistemului electroenergetic intră centralele electrice:
- centralele termoelectrice;
- centrale nuclearo-electrice;
- centrale hidroelectrice;
- centrale elctrice cu termoficare;
- staţii de transformare, staţii de distribuţie, linii electrice de transport ale reţelei electrice.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a unei întreprinderi se numește ansamblul
aparatelor pentru producerea, transportarea și distribuția energiei electrice. Sistemul de
alimentare a întreprinderilor industriale se proiectează pentru asigurarea cu alimentării cu energie
electrică a receptoarelor electrice la care se referă motoarele electrice a diferitor mașini și
mecanizme, cuptoarele electrice, instalațiile pentru electroliză, aparatele și mașinile pentru sudat,
instalațiile de iluminat ș.a. .
Sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale se crează pentru a
alimenta cu energie electrică receptoarele electrice din incinta înterprinderii. Prin receptor
electric se înţelege dispozitivul care transformă energia electrică în altă formă de energie
(exemplu: motoare elctrice, cuptoare elctrice, corp iluminat, aparat de sudare etc). Acest sistem,
de alimentare cu energie electrică a întreprinderii, este intermediar între sistemul electroenergetic
dintr-o parte şi sistemul tehnologic al întreprinderii din altă parte. Aceste 3 sisteme sînt încadrate
într-un proces unic de producere,transportare, transformare şi consum al energiei electrice.
Toate maşinile–unelte în prezent sînt antrenate de motoare electrice. Pentru acţionarea
motoarelor se foloseşte energia electrică. Energia electrică trebuie să fie de calitate, iar
principalii indicatori ce caracterizează calitatea ei sînt: stabilitatea frecvenţei şi tensiunii, simetria
tensiunilor. De calitate energiei electrice depinde în mare măsură, efecienţa procesului de
producere a întrprinderii.
Sarcina principală de optimizare a sistemului de AEE a întreprinderilor industriale, pe lîngă
cele enumerate mai sus, include şi alegerea secţiunilor conductoarelor şi cablurilor, a metodelor
de compensare a dificitului de putere reactivă, automatizării, sistemului de dispecer etc.
Deci, problema pusă în faţă este de a alimenta cu energie electrică uzina consturctoare de
tractoare.
4
1. CARACTERISTICA SUCCINDĂ ÎNTREPRINDERII ŞI A PROCESULUI TEHNOLOGIC.
CARACTERISTICA SECŢIILOR
1.1 Caracteristica întreprinderii

Întreprinderea proiectată este o uzină constructoare de tractoare. Această uzină lucrează în
două schimburi cu timpul utilizării sarcinii maxime de 4500 h.
Capacitatea consumului de energie electrică a acestei uzine este reprezentată de secţia de
prelucrare termică, turnătoria, staţia de pompare şi alţi consumatori tehnologici.Toate
receptoarele fac parte din categoria II-a şi a III. Uzina este amplasată la periferiile orașului
Chișinău și se extinde pe o suprafață de 135 mii metri pătrați.
Alimentarea cu energie electrică a Întreprinderii este realizată prin două linii de la stația
raională a sistemului electroenergetic,în care sunt instalate două transformatoare cu puterea
16000 kVA fiecare și cu tensiunile 110/35/10 kV. Distantța de la stația raională a sistemului
electroenergetic până la uzină este de 8,5 km.Puterea supratranzitorie la un scurtcircuit trifazat la
barele 110kv a stației raionale a sistemului în regim maximal constituie 875 MVA.Reactanţa
acestuia la 110 kV raportate la puterea sistemului este considerată 0,8.
1.2 Caracteristica generală a secţiilor principale
Bloc administrativ. În blocul administrativ este amplasată contabilitatea, săli şi cabinete ale
angajaţilor, locurile de munca a personalului, oficii , spațiu pentru odihnă și blocuri sanitare.
Instalaţiile de bază sînt aparatele de condiţionare a aerului, tehnica de calcul, aparataj medical,
iluminatul Mediul ambiant este considerat normal, podeaua este din gresie.
Secţia de reparaţii mecanice. Această secție este considerată consumator de a III-a
categorie.În secţia de reparaţii mecanice are loc confecţionarea pieselor nestandarde şi reparaţia
instalaţiilor defectate. Instalaţiile de bază sînt strungurile de prelucrare a metalelor. Întreruperea
în alimentare cu energie electrică aduce la mărirea timpului de reparaţie. Mediul ambiant normal,
podeaua este din beton.
Secţia de forjărie. Este caracteristica unei secţii termice, delimitindu-se prin amunite procese
tehnologice. Procesele obișnuite de forjare includ: laminare, zîmțare, forjare în matriță deschisă,
forjare în matriță prin imprimare, forjare cu presare, forjarea la cald automată și refularea
(aplatizarea) materialului. Mediul ambiant cald, podeaua este din beton.
5
Turnătoria . În această încăpere se execută operații de turnare a metalelor în formă și se
fabrică unele obiecte cu metalul topit. Mediul ambiant cald , podeaua este din beton. Secția este
alimentată de la tensiune alternativă la 0,4 kV cît și la 10 kV. Sarcina de
10 kV se consideră 2 cuptoare termice cu puterea instalată 630 kW fiecare.
Cantina Principalii consumatori sunt resourile electrice, sistemul de iluminat si aparatele de
aer conditionat. Cantina este considerată consumator de a II-a categorie, deoarece în această
uzină activează peste 100 persoane. Întreruperea în alimentare cu energie electrică nu aduce la
oprirea procesului de producere Mediu ambiant normal, podea din laminat nu persista pericol de
electrocutare
Secția de prelucrare termică. Această secţie este caracterizată de procesul tehnologic ce ţine
de tratarea termica a metalelor, precum şi a altor materiale ce necesită etapa data a procesului
tehnologic.Consumatorii de bază sunt utilajul electrotehnologic şi cel termic, care se alimentează
de la tensiunea alternativă de 10 kV, 0,4 kV,f=50 Hz. Sarcina de 10 kV o constituie două
cuptoare cu puterea instalată cîte 900 kW fiecare.
Depozit. În depozit are loc păstrarea diferitor materiale, şi piese care sînt folosite la asamblarea
diferitor tipuri de aparate. Instalaţia de bază este sistemul de iluminat. La întreruperea alimentării
cu energie electrică lucrările de încărcare şi descărcare se efectuează manual. În depozite mediul
ambiant normal, podeaua este din beton.
Laborator. Reprezintă un departament special, de care depinde calitatea şi proprietăţile
produselor obţinute. Aici se fac diverse testări ale producţiei finite şi se determină
compoziţia si caracteristicile specifice pentru producerea de mai departe. Mediul normal,
podeaua acoperite cu teracotă, secţia fără pericol de electrocutare.
Staţia de pompare. Staţia e destinată pentru alimentarea întreprinderii cu apă pentru necesităţi
tehnologice şi antiincendiare. Instalaţiile de bază sînt pompele de tensiune joasă şi înaltă.
Întreruperea în alimentare cu energie electrică poate aduce la nelivrarea producţiei. Pentru
rezervarea antiincendiară se foloseşte pompa cu motor dizel. Mediul ambiant umed, podeaua este
din beton.
Garaj. În garaj se află autovehiculile şi autospecialele care sunt folosite la transportare. Aici
are loc încărcarea acumulatoarelor pentru electrocare.Întreruperea alimentării cu energie electrică
nu aduce la oprirea procesului tehnologic. Mediul ambiant normal, podeaua este din beton.
Stație de compresoare. Secția de compresoare este secţia unde are loc producerea aerului
comprimat, necesar procesului tehnologic. Ca consumatori de baza servesct motoarele asincrone
atît la 0,4 kV, cit şi la 10 kV. Considerăm că sarcina de 10 kV este formată din 2 motoare
asincrone cu puterea de 630 kW fiecare.
6
2 CALCULUL SARCINILOR ELECTRICE ALE ÎNTREPRINDERII
Sarcinile electrice de calcul a întreprinderilor industriale a secţiilor sau a diferitor noduri de

sarcină pot fi determinate prin diferite metode. Determinarea corectă a sarcinii este pusă la baza
proiectării sistemului de alimentare cu energie electrică. Sarcina caracterizează consumul de
energie electrică a receptorului electric, grupuri de receptoare electrice a secţiilor şi
întreprinderilor.
2.1 Calculul sarcinilor electrice ale secției pentru proiectare aprofundată

Sarcinile electrice de calcul ale întreprinderilor industriale, ale secţiilor sau ale diferitor
noduri de sarcină pot fi determinate prin diferite metode. Determinarea corectă a sarcinii este
pusă la baza proiectării sistemului de alimentare cu energie electrică. Sarcina caracterizează
consumul de energie electrică a receptorului electric, grupuri de receptoare electrice a secţiilor şi
întreprinderilor.
Calculul sarcinilor electrice a receptoarelor de forţă a secţiei SRM se efectuează prin metoda
coeficietului de utilizare cu ajutorul calculatorului. Receptoarele electrice se vor diviza în grupe
teritorial, pentru care se desemnează noduri de alimentare (puncte de distribuţie, conductoare
bare). Calculul se efectuează pentru fiecare nod în parte şi pentru întreaga secţie.
Numărul receptoare atribuite nodurilor din cadrul secției de reparații mecanice sunt prezentate
in tabelul 2.
Tabelul 2 – Puterea nodurilor și receptoarele atribuite acestora.
Nr.nod Pnom, kW Receptoare atribuite
1 51 1,2,6,7,8,9
2 53,5 3,4,5,19,11,12
93 71,7 13,14,15,16,2-
4 32 34
5 69 17,18,19,21,22
6 95 29,30,31,32,33
7 120 23,24,25,26,27,28
Un nod poate conţine mai multe grupe. Pentru fiecare nod se determină coeficientul de
utilizare a puterii active:
7
n
P msi
Ku.  i 1
n
,
P
i 1
ni
unde Pmsi sunt puterile medii a receptoarelor electrice corespunzătoare nodului dat,
n n
P
i 1
msi   K u  Pni ;
i 1
K u – coeficientul de utilizare a puterii active corespunzător receptorului electric „i”, se

alege din [3]
Pni – puterea nominală a receptorului „i”, kW.
Exemplu: nodul 1
n
K uai  Pni
0.14  2 14  0.14  2  7  0.14  4,5  0.17  4,5
K u .a .  i 1
  0,142.
n
2 14  2  7  2  4,5
P
i 1
ni
În continuare se determină, pentru fiecare grupă de receptoare electrice, puterile medii.

n n
Pms   Pmsi   K uai  Pni ;
i 1 i 1
n
Pms   Kuai  Pni  0.14 14  2  0.14  7  2  0.14  4,5  0.17  4,5  7, 275 kW .
i 1
Se determină numărul echivalent de receptoare electrice:

 n  
2
   Pni  
 2 14  2  7  2  4.5 
2
ne    i 1     4,9  5 receptoare.
 n 2  2 142  2  7 2  2  4.52
  Pni 
 i 1 
 
Cunoscând K ua şi ne din [3] se alege coeficientul de maxim Km,a  f  Kua , ne  ;
Deci: K ma  2;
Se determină puterea activă de calcul:
Pc  Pc  Pil ,
unde Pc este puterea activă consumată de receptoarele electrice din nodul dat,
Pc  K ma  Pms  2  7, 275  14,55 kW .
Puterea reactivă de calcul se determină din două condiţii:
8
a) Qc  1,1  Qms – pentru ne  10;
b) Qc  Qms – pentru ne  10;

n n
Qms   qmsi   Pmsi  tgi  2 14  0,14 1, 03  2  7  0,14 1, 03  2  4,5  0,14 1, 03  7,354 kVAr.
i 1 i 1
Deci, Qc  1,1 Qms  1,1 7,354  8,089 kvar;

Se determină puterea de calcul aparentă:
Sc  Pc2  Qc2  14,552  8,0892  16,647 kVA.

Datele inițiale și rezultatele calculului pentru celelalte noduri se prezinta în anexa C tab.
C.B.1 și C.B.2.
2.2 Calculul sarcinilor electrice ale celorlalte secții și ale înterprinderii în ansamblu.
Construirea cartogramei sarcinilor
Sarcinile electrice de calcul a secţiilor fabricii se determină prin metoda coeficientului de
cerere, calculele fiind asistate de calculator.
Pentru secţia nr. 4 se efectuează verficarea calculelor în mod manual. Pentru aceasta este
necesar de a cunoaşte puterea instalată a secţiei, coeficientul de cerere, coeficientul de cerere a
iluminatului, sarcina specifică aproximativă pentru iluminat, aria secţiei.
Datele iniţiale :
Pinst  760 kW ; Kc  0,6; cos   0,7; Kc,il  0,85; Po,il  0,014 kW / m2 ; S  2640 m2 .
Sarcina activă de calcul a secţiei:

Pcalc  Pinst  Kc  760  0,6  456 kW ,
unde : Pinst este puterea instalată a secţiei nr.4;
K c - coeficientul de cerere.
Sarcina reactivă de calcul a secţiei:
Qcalc  Pcalc  tg  456 1,03  469 kvar .
Sarcina de iluminat a secţiei:
Pil  K c ,il  Po ,il  S  0,85  0, 014  2640  31, 416 kW ,
unde : Po ,il este sarcina specifică de iluminat ;
K c ,il - coeficientul de cerere a iluminatului;
S - aria secţiei.
Puterea activă sumară a secţiei:
P  Pcalc  Pil  456  31, 416  487, 416 kW ,
Puterea de calcul totală:
9
Scalc  P 2  Q 2  487, 4162  4692  676, 413 kVA.
Datele inițiale și rezultatele calculului pentru celelalte secții se prezintă în tab. 2.3 și 2.4.
Pierderi de putere activă în posturile de transformare si in liniile de tensiune medie se
determina dupa formulele:
PT  0,02  ( Pc0, 4   Pc10   Pc,il )  0,02  3932,3  3096  557,6  151,7 kW ;
Pl  0,03   Pc0.4   Pc10  Pc,il  PT   0,03  (3932,3  3096  557,6  151,7)  232,1kW
unde P c 0, 4 - sarcina activa sumara a sectiilor la tensiunea 0,4 kV;
P c10 - sarcina activa sumara a sectiilor la tensiunea 10 kV;
P c ,il - sarcina active de calcul sumara pentru iluminat;
Sarcina activa de calcul a intreprinderii la barele joasă tensiune a SPC se calcula cu formula:
PJT , SPC  ( Pc0, 4   Pc10 )  K s  Pc,il  PT  Pl  (3932,3  3096)  0,95  557,6  151,7  232,1  7567
unde K s este coefficient de simultanietate, K s  0,95 ;

Puterea reactivă de calcul la barele de joasă tensiune a SPC:
QJT .SPC  Qc 0, 4  Qc10  0,1  PJT .SPC  Qc 0, 4  6173 kvar

2 2
Puterea totală de calcul, la barele de joasă tensiune SPC:
S JT .SPC  Р 2 JT .SPC  Q 2 JT .SPC  7567 2  61732  9765,5 kVA
Puterea activă de calcul la barele de înaltă tensiune a SPC (inclusiv 2% pierderi în trafo):
PIT .SPC  РJT .SPC  0,02  S JT .SPC  7567  0,02  9765,5  7762 kW
Puterea reactivă de calcul la barele de înaltă tensiune a SPC:
QIT .SPC  QJT .SPC  0,01  S JT .SPC  6173  0,1 9765,5  7149,5 kvar
Puterea totală de calcul, la barele de înaltă tensiune SPC:
Sc.IT  Р2c.IT .SPC  Q2c.IT .SPC  77622  7149,52  10553 kVA
Puterea reactivă permisă de către sistemul electroenergetic, determinat după factorul de

putere reactivă egal cu – 0,28:
QS , JT .SPC  PJT .SPC  tg norm  7567  0, 28  2118,8 kvar
QS , IT .SPC  PIT .SPC  tgnorm  7762  0, 28  2173,3 kvar
Datele initiale pentru calculul sarcinilor electrice și sarcina de calcul și mărimile

referitoare la partea grafică sunt reprezentate in Anexa D, tab D.B.1 si D.B.2.
10
3 ALEGEREA TENSIUNII NOMINALE ALE REȚELELOR ELECTRICE A
ÎNTREPRINDERII
Alegerea tensiunii se reduce la determinarea unei tensiuni care satisface toate cerinţele
tehnice şi perspectiva creşterii întreprinderii. Tensiunea aleasă trebuie să corespundă
minimumul cheltuielilor anuale de calcul. Alegerea tensiunii se efectuează prin compararea
tehnico - economică a două variante.
3.1 Alegerea tensiunii nominale a liniei de racord a întreprinderii la sistemul

electroenergetic
Alegerea tensiunii reţelei de alimentare şi distribuţie depinde de puterea sumară care se

consumă de întreprindere, distanţa de la sursa de alimentare cu energie electrică, numărul şi
puterea instalată a receptoarelor electrice.
De tensiune depind parametrii liniilor de legătură cu SEE, caracteristicile aparatajului de
comutaţie şi a echipamentului din staţiile de racord. Bineînțeles că valoarea investiţiilor, a
pierderilor de energie şi a cheltuelilor de exploatare influențează alegerea tensiunii.
Alegerea tensiunii se efectuează prin compararea tehnică a variantelor posibile, preventiv
alese.
Compararea se efectuează cu luarea în considerare a secţiunilor conductoarelor sau liniilor în
cablu, a pierderilor de tensiune în regim normal şi de postavarie a posibilităţii de suprasarcină a
liniilor în cazul deconectării uneia din ele, a pierderilor de putere în regim normal de funcţionare.
Pentru calculul tensiunii teoretice se utilizează relaţiile:
– relaţia lui Still (SUA):

U  4,34  l  16  P ,
– relaţia lui Nicogosov (Rusia):

U  16  4 P  l ;
Unde: l este distanţa de la sursa de alimentare până la întreprindere, l = 8,5 km;

P – puterea activă de calcul la barele de tensiune înaltă a SPC (conform rezultatelor
calculelor la calculator P = 7,762 MW);
S – puterea aparentă de calcul la barele de tensiune înaltă a SPC cu considerarea PR livrate
întreprinderii din SEE în orele de vârf ale acestuia Qe1 = 2173 kvar.
7,762
Deci: U  4,34  l  16  P  4,34  8,5  16   36, 465 kV;
2
11
7,762
U  16  4 P  l  16  4  8,5  38,345 kV
2
Astfel se vor compara 2 variante:
Varianta I : Un= 110 kV;
Varianta II : Un= 35 kV.
Schemele de racordare a uzinei la SEE pentru cele două variante considerate sînt
prezentate în figura 1.1 şi figura 1.2.
35 kV SPC 10 kV
LEA-35 kV
SEE
Figura 1.1- Racordarea întreprinderii la tensiunea 35 kV
110 kV SPC 10 kV
LEA-110 kV
SEE
Figura 1.2- Racordarea întreprinderii la tensiunea 110 kV
Varianta I: Un= 110 kV

Se determină curentul în LEA-110 kV conform relaţiei:
SC
I LEA  ,
3  Un  n
unde S C este puterea de calcul la barele de înaltă tensiune a SPC,
SC  7762  j 2173 ;
n – numărul de linii ce vin la SPC, n = 2;
Un – tensiunea nominală, Un = 110 kV.
Deci:
SC 77622  21732
I LEA    21,153 A .
3 U n  n 3 110  2
Se determină secţiunea conductorului liniei conform criteriului densităţii economice a
curentului:
I
Fec  LEA ,
jec
unde jec este densitatea economică a curentului, se alege din [5], în funcţie de :
Tmax = 4345 h ;
jec  1 ,1 A / mm 2 ;
12
I LEA 21,153
Fec    19, 23 mm 2 .
jec 1,1
Conform [3], diametrul minimal al conductorului la 110 kV este 70 mm2, deci din [4], se va
alege conductorul de tip AC-70/11, având curentul admisibil Iadm = 265 și parametrii:
r0=0,428 Ω/km şi x0=0,444 Ω/km.
În regim de avarie cind una din linii este deconectata se obţine următorul curent în linia
rămasă în funcţiune:
I LEAav  2  I LEA  2  21,153  42,306 A  I adm  265 A .
Se determină pierderile de tensiune în linie în regim normal şi în regim de avarie.

P RQ X
 U norm  ,
Un  n
Unde: R este rezistenţa liniei, R = r0·l = 0,428 ·8,5= 3,91 Ω;

X este rezistenţa liniei X = x0·l = 0,444 ·8,5= 3,57Ω ;
P – puterea de calcul activă la barele de înaltă tensiune a SPC, P = 7762 kW;
Q – puterea reactivă la barele de înaltă tensiune a SPC livrată întreprinderii din SEE,
Q = 2173 kvar;
n– numărul de linii, n = 2;
P  R  Q  X 7762  3,91  2173  3,57
 U norm    173, 2 V ;
Un  n 110  2
 U norm 173, 2
 U norm ,%  100  100  0,157 % ;
Un 110000
2   U norm 2 173, 2
 U av ,%  100  100  0,314 % .
Un 110000
Se determină pierderile de putere în tronsoanele LEA în regim normal:

SC2 8060, 42
P   R   3,91  10, 497 kW .
U n2 1102  2
Varianta II: Un= 35 kV

Se determină curentul în LEA-35 kV conform relaţiei:
8060, 4
I LEA   66, 481 A ,
3  35  2
Se determină secţiunea conductorului:
66, 481
Fec   60, 437 mm2 ;
1,1
Deci alegem conductoare de tip AC-70/11 a din [4], cu parametrii expuși anterior.
În regim de avarie se obţine curentul:

I LEAav  2  66, 481  132,962 A  I adm  265 A .
Se determină pierderile de tensiune în LEA în regim normal şi de avarie
13
7762  3,91  2173  3,57
 U norm   544,386 V ;
35  2
544,386
 U norm,%  100  1,55 % ;
35000
2  544,386
 U av ,%  100  3,11 % .
35000
Se determină pierderile de putere în regim normal:
8060, 42
P   3,91  103, 421 kW .
352  2
Rezultatele obţinute sunt prezintate în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 – Compararea tehnică a variantelor

Varianta Un, kV Tipul conductorului Unorm, % Uav. % P, kW
I 110 AC-70/11 0,157 0,314 10,497
II 35 AC-70/11 1,55 3,11 103,421
Analizând rezultatele obţinute din tabelul 3.1 se observă că la tensiunea 110 kV pierderile de
putere şi tensiune sunt mai mici .Ținând cont că tensiunea 110 kV este mai raţională, alegem
această tensiune de racord a întreprinderii la SEE pentru proiectarea în continuare.
Utilizind aceasta tensiune va fi necesar de construit pe teritoriul uzinei o SPC 110/10 kV.
3.2 Alegerea tensiunii nominale ale rețelelor de distribuție din interiorul

întreprinderii, a tipului liniilor și a modalităților de canalizare a energiei electrice
Deoarece avem prezentă sarcina la tensiunea 10 kV, în proiectul dat aprobăm

tensiunea reţelei din uzină de 10 kV, care este mai economică în comparaţie cu
tensiunea 6 kV.
Reţeaua din secţie se îndeplineşte la tensiunea 0,4 kV cu instalarea
transformatoarelor în secţie 10/0,4 kV.
14
4 DETERMINAREA PUTERII TRANSFORMATOARELOR ȘI ALEGEREA SCHEMEI
ELECTRICE ȘI A CONSTRUCȚIEI STAȚIEI PRINCIPALE COBORÂTOARE
De obicei SPC al întreprinderii se construieşte cu două transformatoare.

Alegerea puterii transformatoarelor din SPC se face în baza sarcinii de calcul a întreprinderii în
regim normal de funcţionare, luând în consideraţie puterea reactivă livrată de sistem. În regim de
post-avarie (la deconectarea unui transformator), pentru alimentarea fiabilă cu energie electrică a
receptoarelor electrice se prevede alimentarea acestora de la transformatorul de putere
nedefectat. În acest caz o parte din receptoare electrice mai puţin responsabile cu scopul
micşorării sarcinii transformatorului pot fi deconectate.
Puterea nominală a transformatoarelor de putere din SPC se alege conform puterii totale
sumare la partea de înaltă tensiune a SPC.
Alegem SPC cu două transformatoare, și atunci puterea nominală a transformatoarelor
instalate trebuie să satisfacă următoarea condiţie:
S c
S nt  ,
ki  n
Unde: S c este puterea aparentă de calcul a întreprinderii, calculată cu relaţia:
Sc  Pc2  Qe21 ,
Pc – puterea activă de calcul a întreprinderii, Pc=7762 kW;
Qe1 – puterea reactivă consumată de întreprindere din sistemul energetic în orele de vârf ale
acestuia, Qe1=2173 kvar.
Sc  Pc2  Qe21  77622  21732  8060, 4 kVA ;
ki – coeficientul de încărcare recomandat al transformatoarelor, ki = 0,7 din [3] ;
n – numărul de transformatoare, n = 2;
Deci,
S 8060, 4
S nt  c   5757, 451 kVA .
ki  n 0, 7  2
Alegem 2 transformatoare de putere cu două înfăşurări de tip ТMН-6300/110 având

următorii parametri:
Snt =6300 kVA, Uît =115 kV, Ujt = 10,5 kV, P0 =11,5 kW, Psc = 44 kW, Usc = 10,5 %.
În regim normal de funcţionare transformatoarele din SPC vor funcţiona cu un coeficient

de încărcare egal cu:
S 8060, 4
kin  c   0, 63.
2  Snt 2  6300
În regim de avarie (la deconectarea unui transformator) transformatorul neavariat trebuie

să asigure alimentarea cu energie electrică a receptoarelor mai responsabile:
15
1, 4  Snt  Sc ;
1, 4  Snt  1, 4  6300  8820 kVA  Sc  8060, 4 kVA.
Deci, în regim de post-avarie transformatorul neavariat, va fi supraîncărcat cu un coeficient
de 1,26 din puterea nominală.
16
5 DETERMINAREA NUMĂRULUI ȘI PUTERII TRANSFORMATOARELOR
POSTURILE DE TRANSFORMARE DIN INCINTA SECȚIILOR
Alegerea puterii transformatoarelor din secţii se efectuează din condiţiile încărcării raţionale în
regimul normal şi rezervării în regim de avarie.
Posturile de tansformare cu un transformator se recomandă pentru alimentarea receptoarelor
electrice care admit întreruperea alimentării cu energie electrică, atîta timp cît se montează
transformatorul de rezervă sau se realizează rezerva cu linii de joasă tensiune de la PT vecin.
Alegerea puterii nominale a transformatoarelor din secţii se face reeşind din încărcarea lor în
regim normal şi ţinînd cont de posibilităţile de rezervare în regim de post-avarie la nivel de
întreprindere se recomandă două tipuri de posturi de transformatoare.
Analizînd sarcinile de calcul a tuturor secţiilor se vor utiliza două tipuri de transformatoare cu
puterile standartizate de 630 şi 400 kVA.
Puterea transformatoarelor din secţii se determină conform relaţiei:
Pc
S nt  ;,
n  ki.rec
unde n este numărul de transformatoare;

kî .rec -coeficient de încărcare recomandat al transformatoarelor.
Consultând [3], se recomandă de a folosi următoarele valori a coeficientului de încărcare:
- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria I:
k i  0,65  0,7 ;
- pentru staţii cu două transformatoare ce alimentează receptoare de categoria II,:
k i  0,7  0,8 ;
- pentru staţii cu un transformator ce alimentează receptoare de categoria III, şi
categoria II în cazul de rezervare centralizată (de depozit) a transformatoarelor:
k i  0,9  0,95 ;
La etapa actuală de proiectare considerăm că puterile reactive în secţiile sunt compensate.
Compensarea puterii reactive vor fi analizată ulterior.
Alegerea numărului şi a puterii transformatoarelor din PT din secţii, determinarea
coeficientului de încărcare real k ir  , de avarie kia  şi a sarcinii deconectate în regim de post-
avarie se prezintă în tabelul 4.1.
De exemplu, la coeficientul normativ kîn=0,9 pentru sarcinile de categoria III, pentru secția
nr.9:
330,8
Scalctr   367,5 kVA
1 0,9
17
În acest caz instalăm un transformator tip TM-400 cu puterea 400 kVA, iar coeficientul
real de încărcare va fi:
330,8
kîr   0,83
1  400
În caz de avarie, coeficientul de încărcare va fi similar cu cel real, deoarece în această secție
este instalat un singur transformator.
Tabelul 4.1 - Agerea numărului şi puterii PT din secţii
Nr. Categ. Pdec,

Nr. PT Pc , kW n  Sn kîrec kîr kîav
secţ. RE kW
PT1 1,2,6 II,III 503,4 2xTM-400 0,8 0,63 1,26 -

PT2 7,8,11 II,III 920,4 2xTM-630 0,8 0,73 1,46 35,06
PT3 5,9 III 330,8 1xTM-400 0,95 0,83 0,83 -
PT4 4,15 II, 899,6 2xTM-630 0,8 0,71 1,42 15,71
PT5 10,12 II, III 565,7 2xTM-400 0,8 0,71 1,42 5,.4
PT6 3,14 II 777,9 2xTM-630 0,8 0,62 1,23 -
PT7 13 II 492,1 2xTM-400 0,8 0,62 1,23 -
5.1 Alegera locurilor de amplasare a PT și a PD
Aprobăm instalarea SPC din partea întrării LEA 110 kV cu o deplasare mică de la centrul
de sarcină spre sursa de alimentare..
Staţiile de transformare maximum sunt apropiate, încât permit condiţiile uzinei, spre
centrul sarcinilor electrice, ce permit construirea unui sistem econom şi fiabil de alimentare
cu energie electrică, deoarece se micşorează lungimea reţelelor secundare.
Staţiile de transformare 10 kV în scopul apropierii spre RE se construiesc în secţii cît
permit dimensiunile secţiilor şi condiţiile mediului în ele. Însă în secţiile unde au loc
degajări enorme de căldură, prafuri conductoare sau substanţe chimice ce influenţează
dăunător asupra regimului normal de funcţionare a transformatorului, în acest caz
transformatoarele se amplasează în exteriorul secţiei, sau în interiorul lor îngrădit cu perete
despărţitor şi se prevede separat pentru transformator,ventilare forţată. Instalaţiile de
distribuţie 10 kV se vor plasa in interiorul secţiilor.
Postul de transformare în secţia cu calculul amănunţit se aranjază în corespundere cu
aranjarea utilajului şi sursei de alimentare.
Posturile de transformare în restul secţiilor distribuim cu respectarea caracteristicilor şi
cartogramei sarcinii.
18
6 ELABORAREA SCHEMEI REȚELEI ELECTRICE DE DISTRIBUȚIE DE MEDIE
TENSIUNE DIN INTERIORUL ÎNTREPRINDERII
La elaborarea schemei de alimentare cu energie electrică din incinta întreprinderii se

utilizează schema radială şi schema magistrală.
La elaborarea schemei reţelei interioare prioritate are schema magistrală de alimentare cu
energie electrică ce permite să micşorăm cheltuielile de investiție. La puterea transformatorului
până la 1000 kVA, numărul recomandat de transformatoare 3-5 la o magistrală. Pentru
asigurarea rezervării la partea 0,4kV, la PT cu două transformatoare efectuăm legătura între
secţiile barelor de colectare prin intermediul unui întrerupător automat secţionar.
În acest context analizăm două variante de alimentare cu energie electrică a întreprinderii:
Varianta I – PT1, PT2 şi PT3 sunt alimentate prin linia magistrală
Varianta II – PT1 şi PT2 și PT3 sunt alimentate prin liniile radiale
Varianta I
Se prezintă schema de alimentare pentru varianta II.
ID-10 kV a SPC
W3
W1 W2
W4
PT-3 PT-2 PT-1
W5
Figura 4.2 – Schema de alimentare cu energie electrică pentru Varianta II
6.1 Calculul tehnico-economic pentru Varianta I
Se determină secţiunile cablurilor conform densităţii economice de curent, utilizând

relaţia:
Ic
Fec  ,
jec
unde I c este curentul de calcul al cablului,
19
Pc
Ic  ;
n  3 Un
Pc – puterea de calcul al cablului,

n – numărul de cabluri paralele;
U n – tensiunea nominală a cablului, U n  10 kV ;
jec – densitatea economică a curentului, pentru Tmax  4345 h, jec  1, 4 A/mm 2 , din [5],
Pierderile de putere în liniile în cablu 10 kV se determină conform relaţiei:
P  kîn2  P0  l ,
unde kin este coeficientul de încărcare a liniei corespunzătoare,
Ic
kîn  ;
I adm
I c – curentul de calcul al liniei corespunzătoare, A;
I adm – curentul admisibil al liniilor corespunzătoare, A;
P0 – pierderile de putere în cablu la sarcina nominală, kW/km;

l – lungimea liniei în cablu, km.
Linia în cablu W1:
PcPT 2 PcPT 1 920, 4 503, 4
PcW 1  PcPT 3    330,8    1042, 7 kW;
2 2 2 2
PcW 1 1042,7
I cW 1    30,1 A;
n  3 U n 2  3 10
I cW 1 30,1
FecW 1    21,5 mm 2 ;
jec 1, 4
lw1  0, 285 km.
Din [9], alegem cablu de tip ААБл 3x35-10 cu I adm  110 A. În regim de avarie
(deconectarea unui cablu) curentul va fi:
PcW 1 1042, 7
I cW 1av    60, 2 A.
 n  1  3 U n 1 3 10
Pierderile de putere în cablu la sarcina nominală P0  42 kW/km, din [9],
Costul cablului : IW  l  I 0W  0, 285  7000$  1995$
unde I 0W - prețul cablului, luat din [6] tab P.4.8, multiplicat cu 10 pentru
convertire în USD/km.
20
Linia în cablu W2:
PcPT 2 PcPT 1 920, 4 503, 4
PcW 2      711,9 kW;
2 2 2 2
711,9
I cW 2   20, 6 A;
2  3 10
20, 6
FecW 2   14, 7 mm2 ;
1, 4
lw2  0,1km.
(deconectarea unui cablu) curentul va fi :
711,9
I cW 2 av   41, 2 A.
1 3 10
Pierderile de putere în cablu la sarcina nominală : P0  42 kW/km.
Costul cablului : IW  0,1 7000$  700 $

Linia în cablu W3:
PcPT 1 503, 4
PcW 2    251, 7 kW;
2 2
251, 7
I cW 3   7,3 A;
2  3 10
7,3
FecW 3   5, 2 mm2 ;
1, 4
lw3  0,130 km.
I cW 3av  I cW 3  2  7,3  2  14,6 A.
Costul cablului : IW  0,130  7000$  910$
Linia în cablu W4:

PcPT 1 503, 4
PcW 2    251, 7 kW;
2 2
251, 7
I cW 3   7,3 A;
2  3 10
21
7,3
FecW 3   5, 2 mm2 ;
1, 4
lw3  0,130 km.
I cW 3av  7,3  2  14, 6 A.
Costul cablului : IW  0,130  7000$  910$
Linia în cablu W5:

PcPT 2 PcPT 1 920, 4 503, 4
PcW 2      711,9 kW;
2 2 2 2
711,9
I cW 2   20, 6 A;
2  3 10
20, 6
FecW 2   14, 7 mm2 ;
1, 4
lw2  0,1 km.
Din [9] alegem cablu de tip ААБл 3x35-10 cu I adm  110 A. În regim de avarie
711,9
I cW 2 av   41, 2 A.
1 3 10
Costul cablului : IW  0,1 7000$  700 $
Calculul pierderilor de putere în cablu:
Efectuăm calculul pierderilor de putere pentru W1, utilizând formula:
 PW  n   P0  kî2  l ,
aici: ∆P0 sunt pierderile specifice de putere, ∆P0=42 (kW/km);

I 30,1
kî - coeficientul de încărcare, kî  c   0, 273 ,
I adm 110
 PW  n   P0  kî2  l  2  42  0, 2732  0, 285  0,896 kW
Pentru următoarele sectoare calculul se efectuează similar și datele se introduce îm tabelul 6.1
22
Tabelul 6.1 - Datele obţinute în urma calculelor pentru varianta I
∆P0,
Fec, Tipul Iadm, ∆PW, Costul,
Sector Pc, kW Ic, A Iav,A kW/k l, m
mm2 cablului A kW $
m
SPC-PT3 1042,9 30,1 21,5 2xААБл 110 60,2 42 0,896 285 1995
3x35
PT3-PT2 711,9 20,6 14,7 2xААБл 110 41,2 42 0,146 100 700
3x35
PT2-PT1 251,7 7,3 5,2 2xААБл 110 14,6 42 0,023 130 910
3x35
SPC-PT2 503,4 7,3 5,2 2xААБл 110 14,6 42 0,023 130 910
3x35
PT2-PT1 711,9 20,6 14,7 2xААБл 110 41,2 42 0,564 385 2695
3x35
Pierderile sumare în linii vor fi:

2
n
I 
P    cWi   P0i  2  li  0, 604  0,146  0, 023  0, 023  0,564  1, 655 kW
i 1  I admi 
Investiţiile determinate de procurarea cablurilor precum și montarea acestora şi costul

pierderilor de energie în cabluri se realizează în felul următor:
Determinăm costul total al cablurilor :
n
I cablu   IW  1995  700  910  910  2695  7210$
i 1
unde : I cablu – costul total al cablurilor,
I w – costul cablului din sectorul corespunzător.
Determinăm costul de montare a cablurilor :

Cmont .cabl  Cm.  lw ;
unde : Cm – costul de montare a unui metru de cablu, Cm =7 $.
lw – lungimea totală a liniilor ,m

n
lw   lw  285  100  130  130  385  1030 m
i 1
Cmont .cabl  7$ 1030  7210 $;
Determinăm costul pierderilor de putere anuale :

C pierd  P   Cw ;
23
unde : C pierd – costul pierderilor de putere,
P – pierderile de putere sumare în linie (cablu), kW;

 – timpul pierderilor maximale,
2 2
 T   4500 
   0,124  m4   Tan   0,124  4   8760  4892, 46 h;
 10   10 
Cw – costul unui kW  h de energie,

$
Cw  0, 08 ;
kW  h
C pierd  1, 655  4892, 45  0, 08  647, 761 $
Deci cheltuielile totale pentru Varianta I vor constitui:

Ctotal  Ccablu  Cmont .cabl  C pierd  7210  7210  647, 761  15067, 76 $
Varianta II
Se prezintă schema de alimentare pentru varianta II.
ID-10 kV a SPC
W1
W2 PT-3
W3 PT-2
W4
W5
PT-1
Figura 4.2 – Schema de alimentare cu energie electrică pentru Varianta II
6.2 Calculul tehnico-economic pentru varianta II

Se determină secţiunile cablurilor conform densităţii economice de curent.
În acest caz se prezintă un exemplu de calcul, pentru sectorul SPC-PT3.
Linia în cablu W1:
PcW 1  PcPT 3  330,8 kW;
24
PcW 1 330,8
I cW 1    9,5 A;
n  3 U n 2  3 10
I cW 1 9,5
FecW 1    5, 2 mm 2 ;
jec 1, 4
lw1  0, 285 km.
Alegem cablu de tip ААБл 3x35-10 cu I adm  110 A. În regim de avarie (deconectarea unui
cablu) curentul va fi :
I cW 3av  I cW 3  2  9,5  2  19 A.
Costul cablului : IW  l  I 0W  0, 285  7000$  1995$
Calculul pierderilor de putere în cablu:

Efectuăm calculul pierderilor de putere pentru W1, utilizând formula din Cap 6.1
 PW  n   P0  kî2  l  2  42  0, 0862  0, 285  0,177 kW

Calculele se realizează conform relațiilor din Cap.6.1
Rezultatele calculului și alegerii cablurilor se prezintă în tab.6.2
Tabelul 6.2 - Datele obţinute în urma calculelor pentru varianta II
∆P0,
Fec , Tipul ∆PW, Costul,
Sector Pc ,kW Ic ,A Iadm,A Iav,A kW/k l, m
mm2 cablului kW $
m
SPC-PT3 330,8 9,5 6,8 2xААБл 110 19 42 0,09 285 1995
3x35
SPC-PT1 251,7 7,3 5,2 2xААБл 110 14,6 42 0,07 385 2695
3x35
SPC-PT2 460,2 13,3 9,5 2xААБл 110 26,6 42 0,315 515 3605
3x35
SPC-PT1 251,7 7,3 5,2 2xААБл 110 14,6 42 0,07 385 2695
3x35
SPC-PT2 460,2 13,3 9,5 2xААБл 110 26,6 42 0,315 515 3605
3x35
Pierderile sumare în linii vor fi:

2
n
I 
P    cWi   P0i  2  li  0, 09  0.07  0,315  0, 07  0.315  0,862 kW
i 1  I admi 
Investiţiile determinate de procurarea cablurilor precum și montarea acestora şi costul

pierderilor de energie în cabluri se realizează în felul următor:
Determinăm costul total al cablurilor :
25
n
I cablu   IW  1995  2695  3605  2695  3605  14595 $
i 1
Determinăm costul de montare a cablurilor :

Cmont .cabl  Cm.  lw ;
unde : Cm – costul de montare a unui metru de cablu, Cm =7 $.
lw – lungimea totală a liniilor ,m

n
lw   lw  285  385  515  385  515  2085 m
i 1
Cmont .cabl  7$  2085  14595 $;

Determinăm costul pierderilor de putere anuale :
C pierd  0,862  4892, 45  0, 08  337,383 $
Deci cheltuielile totale pentru Varianta II vor constitui:

Ctotal  Ccablu  Cmont .cabl  C pierd  14595  14595  337,383  29527,383 $
Compararea variantelor studiate se prezintă în tabelul 6.3

Tabelul 6.3 - Datele obţinute în urma calculelor tehnico-economice
Articolul Varianta I Varianta II
Pierderi de putere ( P , kW ) 1,655 0,862
Costul de procurare a cablurilor, $ 7210 14595
Costul de montare a cablurilor, $ 7210 14595
Costul pierderilor de energie, $ 647,761 337,383
Costul total, $ 15067,761 29527,383
Deci, în continuare se va accepta Varianta I pentru proiectare, deoarece în acest caz,

cheltuielile de constructie si anuale vor fi mai mici.
26
7 ELABORAREA SCHEMEI ȘI DIMENSIONAREA REȚELEI ELECTRICE A SECȚIEI
PENTRU PROIECTARE APROFUNDATĂ
În acest compartiment se calculă şi se alege tipul conductoarelor ce alimentează receptoarele
din incinta secţiei de reparaţii mecanice, în conformitate cu puterile instalate şi cu valorile
sarcinilor de calcul ale nodurilor de sarcină respectivă. Se va alege tipul panourilor de distribuţie
şi se va decide referitor la locul de amplasare pe planul secţiei. Ulterior se va decide referitor la
modul poziţionării cablurilor şi conductoarelor în secţie în dependenţă de cerinţele înaintate şi de
caracteristica mediului încunjurător.La alegerea utilajului şi a aparatelor electrice este necesar de
a ţine cont de caracteristica mediului înconjurător al sectorului secţiei.
7.1 Alegerea cablurilor și aparatelor de protecție din secția mecanică
Alegerea cablurilor de alimentare a receptoarelor electrice și a întrerupătoarelor automate se

va efectua în conformitate cu curentul nominal al receptoarelor electrice din secția mecanică.
Ca exemplu,se efectuează calculul curentului nominal și de pornire pentru receptorul nr.20 din
secția de reparații mecanice.
Pnom.20 4, 4
I nom    11,7 A;
3 U n 3  0.38
I p  (5  7)  I p  5 11, 7  58,5 A;
Pentru restul receptoarelor electrice calculul se efectuează similar și rezultatele sunt

prezentate în tabelul 7.1
Tabelul 7.1 – Parametrii receptoarelor din cadrul secției de reparații mecanice
Nr.R/E Pnom,kW Cosφ Cond.pornire In.RE,A Ip,A

1 7 0,6 Usoare 17,7 88,6
2 7 0,6 Usoare 17,7 88,6
3 7 0,6 Usoare 17,7 88,6
4 7 0,6 Usoare 17,7 88,6
5 7 0,6 Usoare 17,7 88,6
6 14 0,6 Usoare 35,5 177,3
7 14 0,6 Usoare 35,5 177,3
8 4,5 0,6 Usoare 11,4 57,0
9 4,5 0,65 Usoare 10,5 52,6
10 4,5 0,6 Usoare 11,4 57,0
11 14 0,6 Usoare 35,5 177,3
12 14 0,6 Usoare 35,5 177,3
13 14 0,6 Usoare 35,5 177,3
14 14 0,6 Usoare 35,5 177,3
15 29,2 0,5 Usoare 88,7 443,7
16 10 0,65 Usoare 23,4 116,9
27
17 10 0,65 Usoare 23,4 116,9
18 28 0,6 Usoare 70,9 354,5
19 14 0,6 Usoare 35,5 177,3
20 4,5 0,65 Usoare 11,7 58,5
21 10 0,8 Grele 19,0 95,0
22 7 0,5 Usoare 21,3 106,4
23 15 0,85 Ip=Inom 26,8 26,8
24 20 0,85 Ip=Inom 35,8 35,8
25 20 0,85 Ip=Inom 35,8 35,8
26 20 0,6 Usoare 50,6 253,2
27 35 0,85 Usoare 62,6 312,8
28 10 0,8 Grele 19,0 95,0
29 20 0,6 Usoare 50,6 253,2
30 35 0,85 Usoare 62,6 312,8
31 15 0,85 Ip=Inom 26,8 26,8
32 15 0,85 Ip=Inom 26,8 26,8
33 10 0,8 Grele 19,0 95,0
34 32 0,7 Ip=Inom 69,5 69,5
Alegerea întreruptorului în circuitul de alimentare a receptorului electric nr.20

Se va alege întreruptorul automat în circuitul de alimentare conform condițiilor;
U n, ÎA  U retea ;
I nom, ÎA  Ilucru.max .
unde I lucru.max  I nom  11, 7 A , determinat anterior.

Pentru valorile obţinute, din [8] se alege întreruptorul de tip iC60L 3P C12 12A tip C
producător Schneider Electric.
I reg .ds  kreg  I nom  1,3I porn
unde kreg pentru caracteristica de tip C  (7...10)
I reg .ds  8 12  96, A  1,3  58,5  76 A
Alegerea conductorului de alimentare a receptorului electric nr.20
Secţiunea conductorului de alimentare a receptorului electric se alege din condiţia I adm  I n 20 .
Din [8] se alege cablu de tip VVG 4x2.5 cu I adm  27 A; l  2 m.
I adm  27 A  I n 20  11, 7 A.
Alegerea întrerupătorului automat și cablului de alimentare pentru restul receptoarelor se

efectuează similar și rezultatele sunt prezentate în tabelul 7.2.
28
Tabelul 7.2 – Alegera cablurilor și întreruptoarelor automate din cadrul secției de reparații
mecanice
Nr.R/E Tip conductor Iadm,A Tip automat In.a,A Icu,kA

1 VVG-4x2.5 27 iC60L 3P C25 25 15
2 VVG-4x2.5 27 iC60L 3P C25 25 15
3 VVG-4x2.5 27 iC60L 3P C25 25 15
4 VVG-4x2.5 27 iC60L 3P C25 25 15
5 VVG-4x2.5 27 iC60L 3P C25 25 15
6 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C40 40 15
7 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C40 40 15
8 VVG-4x2.5 27 iC60L 3P C12.5 12,5 15
9 VVG-4x2.5 27 iC60L 3P C10 10 15
10 VVG-4x2.5 27 iC60L 3P C12.5 12,5 15
11 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C40 40 15
12 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C40 40 15
13 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C40 40 15
14 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C40 40 15
15 VVGng-4x25 104 C120H 3P C100 100 15
16 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C25 25 15
17 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C25 25 15
18 VVGng-4x16 78 C120H 3P C80 80 15
19 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C40 40 15
20 VVG-4x2.5 27 iC60L 3P C12 12 15
21 VVG-4x4 33 iC60L 3P C25 25 15
22 VVG-4x4 33 iC60L 3P C25 25 15
23 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C40 40 15
24 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C40 40 15
25 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C40 40 15
26 VVGng-4x10 58 iC60L 3P C50 50 15
27 VVGng-4x16 78 iC60L 3P C63 63 15
28 VVG-4x4 33 iC60L 3P C25 25 15
29 VVGng-4x10 58 iC60L 3P C50 50 15
30 VVGng-4x16 78 C120H 3P C63 63 15
31 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C40 40 15
32 VVGng-4x6 42 iC60L 3P C40 40 15
33 VVG-4x4 33 iC60L 3P C25 25 15
34 VVGng-4x16 78 C120H 3P C80 80 15
7.2 Alegerea cablurilor de alimentare ale nodurilor din secția de reparații mecanice
În secţia de reparaţii mecanice avem 7 noduri de alimentare.
Secţiunile cablurilor de alimentare ale nodurilor se aleg conform criteriului curentului

admisibil, conform condiţiei:
I adm  I max,calc ,
29
unde I adm este curentul admisibil care parcurge cablul, A;
I max,calc – curentul maxim calculat care parcurge cablul, A;
Sc
I max,calc  ;
3 Un
S c – puterea aparentă de calcul al nodului respectiv, kVA;
U n – tensiunea nominală, U n  0,38kV .
În continuare se alege cablul de alimentare pentru fiecare nod aparte:
nodul 1:
Sc  Sc1  51 kVA;
51
I max,calc   77,5 A.
3  0,38
Din [8], alegem cablu tip VVGng 4x16 cu I adm  84 A.
nodul 2:
Sc  Sc 2  53,5 kVA;
53,5
I max,calc   81,3A.
3  0,38
Alegem cablu tip VVGng 4x16 cu I adm  84 A.
nodul 3:
Sc  Sc3  71,7 kVA;
71, 7
I max,calc   109 A.
3  0,38
nodul 4:
Sc  Sc 4  32 kVA;
32
I max,calc   48, 6 A.
3  0,38
30
nodul 5:
Sc  Sc5  69 kVA;
69
3  0,38
nodul 6:
Sc  Sc 6  95 kVA;
95
3  0,38
nodul 7:
Sc  Sc 7  120 kVA;
120
3  0,38
7.3 Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri.
Pentru distribuţia energiei electrice spre grupele de receptoare trifazate la 0,4 kV se utilizează
dulapuri de distribuție.
Pentru secţiile cu mediu normal se utilizează dulapuri de tip Acti 9 Isobar B produs de
Schneider Electric cu diferit număr de grupe la ieşire, dar pentru secţiile cu mediu diferit de cel
normal (prăfuit, fierbinte, etc) se utilizează dulapuri de acelaşi tip ,deoarece sunt prevăzute să
funcționeze în asemenea condiții de mediu.
Ţinând cont că curentul sumar pentru fiecare nod nu are valori mari şi luând în consideraţie că
mediul în secţie este normal, alegem următoarele dulapuri de distribuție :
- pentru nodul 1-3,5,6,7 se va utiliza dulpa de distribuție tip Acti 9 Isobar B cu 24 module
- pentru nodul 4 se va utiliza dulpa de distribuție tip mini Acti 9 Isobar B cu 12 module
31
7.4 Alegerea separatoarelor de sarcină pentru fiecare nod
Pentru fiecare nod se alege separator cu pârghie, deoarece nu este necesar de utilizat
întrerupătoare automate. Acestea nu vor deconecta automat sarcina totală conectată la nodul
respectiv, deoarece nu este necesar. Rolul lor este doar de a face separarea vizibilă și de a
deconecta manual curentul de sarcină.
Separatoarele cu pârghie se aleg conform următoarelor condiții:
U n  U retea
I n  I cerut
De exemplu, pentru nodul 3:

Sc 3 71,7
I cerut    109 A
3 U n 3  0,38
U retea  380V
Din [7] alegem separator tip Compact INS 3P 125 cu parametrii :

I n  125 A  109 A
U n  750V  380V
32
Pentru restul nodurilor calculele se realizează conform relațiilor de mai sus. Rezultatele și
alegerea separatoarelor se prezintă în tabelul 7.4
Tabelul 7.4 – Alegerea separatoarelor nodurilor din secția de reparații mecanice
Nod Sc,kW Inom,A Separator In.S,A
Compact INS 3P
1 51 77,5 80 80
Compact INS 3P
2 53,5 81,3 100 100
Compact INS 3P
3 71,7 109 125 125
Compact INS 3P
4 32 48,6 63 63
Compact INS 3P
5 69 105 125 125
Compact INS 3P
6 95 144 160 160
Compact INS 3P
7 120 182 200 200
7.5 Alegerea întrerupătorului de grup
Întreruptorul automat QF2, destinat protecţiei receptoarelor din nodul 3 împotriva

scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de joasă tensiune (0,4 kV), se alege conform
condiţiilor:
U ÎA  U retea ;
I nom,ÎA  Ilucru.max ;
I dec.nom  I sc.max ;
I nom.dec  Ilucru.max ;
I reg .dt  (1,1  1,3) I lucru.max ;
I reg .ds  (1, 25  1,35) I p sau I vîrf ;
unde : U ÎA este tensiunea nominală a întreruptorului automat , V;
33
U retea – tensiunea reţelei, V;
I nom, ÎA – curentul nominal al întreruptorului automat, A;
Ilucru.max – curentul maximal de lucru al transformatorului la partea 0,4 kV, A;

I sc.max – curentul maximal de scurtcircuit, kA;
I dec.nom – curentul maxim declanşat în regim nominal de lucru, kA;
I dec.nom – curentul nominal de declanşare, A;
I reg .dt – curentul de reglaj al declanşatorului termic, A;
I reg .ds – curentul de reglaj al declanşatorului de secţionare, A;

Snt 71,7
I nt    109 A;
3 U n 3  0,38
Reglajul de curent a declanşatorului de secţionare :
I reg .ds  1, 25  I nt  1, 25 109  136, 6 A.
Conform valorilor calculate, din [7] se alege întreruptorul automat de tip Compact NSX 3Р
160А 20кА şi I nom, ÎA  160, A ;
I nom.ds
 1 ; de unde: I nom.ds  1 I nom  160, A
I nom, ÎA
I reg .ds
 2 ; de unde: I reg .ds  2  I nom.dec  2 160  320 A  109 A;
I nom , dec
I reg .dt
 1, 25 ; de unde: I reg .dt  1, 25  I nom,dec  1, 25 160  200 A  136,5 A;
I nom ,dec
I dec.nom  20 kA tact .  0,08s
34
8 CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT
Calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru verificarea elementelor şi
aparatajului din sistemul de alimentare cu energie electrică a întreprinderii la acţiunea acestor
curenţi. La fel calculul curenţilor de scurtcircuit este necesar pentru a elabora protecţia prin relee
a elementelor sistemului de alimentare cu energie electrică.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit se elaborează schema electrică monofilară
începînd cu staţia sistemului electroenergetic şi terminînd cu cel mai îndepărtat electric
receptorul din secţia de reparaţii mecanice. Pe schemă se indică toţi conductorii de curent,
aparatajul de comutaţie şi protecţie, iar apoi se stabilesc punctele de scurtcircuit pentru care se
calculează curenţii de scurtcircuit.
Numărul de puncte, în care se vor calcula curenţii de scurtcircuit, şi poziţionarea acestora
se aleg în aşa fel, ca aparatele electrice şi părţile conductoare care urmează a fi verificate la
acţiunea acestor curenţi, să fie parcurse de un curent maxim de scurtcircuit.
Se determină în general curenţii de scurtcircuit trifazat, iar pentru linia ce alimentează
receptorul cel mai îndepărtat din secţia reparaţii mecanice, se determină de asemenea curentul de
scurtcircuit monofazat la sfîrşitul liniei (la bornele receptorului). Toate calculele se realizează cu
utilizarea unui program special la calculator.
Se alcătuieşte schema de calcul pentru calculul curenţilor de scurtcircuit (fig.8.1), iar în baza
acesteia – schema echivalentă (fig. 8.2).
35
8
SEE SSEE=875 MVA
CT 150
110 kV TA2 kI=150/5
r(1)=r(0)=0,33mΩ
1 x(1)=x(0)=0.3 mΩ
9
LEA AC-70/11
l=8,5 km VVGng 4x35, l=60 m
r0=0,428 Ω/km r0(1)=1,1 mΩ/m, x0(1)=0,06 mΩ/m
x0=0,444 Ω/km r0(0)=2,07 mΩ/m, x0(0)=0,29 mΩ/m
110 kV
2 10
ТMH-6300/110 Compact INS 3P
Usc=10,5 % Inom=125A
SPC ΔPsc=44kW QS
ra(1)=ra(0)=1,75 mΩ
ΔP0=11,5 kW xa(1)=xa(0)=0,9 mΩ
10 kV
3 11
Compact NSX 3P
LEC ААБл 3х50 Inom=160A
l=0,285 km QF2
ra(1)=ra(0)=1,2 mΩ
r0=0,769 Ω/km xa(1)=xa(0)=0,6 mΩ
x0=0,06 Ω/km
12
10 kV iC60L 3P C10
4 QF3 ra(1)=ra(0)=1,8 mΩ
xa(1)=xa(0)=0,9 mΩ
ТМ-630/10 13
rt=2,14 Ω VVGng 4x2,5 l=2 m
xt=8,5 Ω r0(1)=7,4 mΩ/m, x0(1)=0,116 mΩ/m
r0(0)=9,6mΩ/m, x0(0)=1,65 mΩ/m
5 14
Bara A(50x5), l=4
r0(1)=0,142 mΩ/m, x0(1)=0,137 mΩ/m TeSys GV2-P
r0(0)=1,42 mΩ/m, x0(0)=1,05 mΩ/m КМ Inom=16 A
r(1)=r(0)=1,3 mΩ
6 x(1)=x(0)=0 mΩ
CT 150
15
TA1 kI=150/5
r(1)=r(0)=0,33mΩ M20
x(1)=x(0)=0.3 mΩ Pn=4,4 kW
7 cosφn=0,65
QF1 Compact NSX 630 3P

ra(1)=ra(0)=0,41 mΩ
xa(1)=xa(0)=0,13 mΩ
8
Figura 6.1 – Schema de calcul pentru curenţii de scurtcircuit
36
8
S =875
Rs = 0 r(1)=r(0)=0,33 mΩ
x(1)=x(0)=0,3 mΩ
1
9
r0(1)=1,1 mΩ/m,
r0=0,428 Ω/km
x0(1)=0,06 mΩ/m
x0=0,444 Ω/km
r0(0)=2,07 mΩ/m,
x0(0)=0,29 mΩ/m
2
10
RT=14,7Ω r(1)=r(0)=1,75mΩ
XT=220,4Ω x(1)=x(0)=0,9 mΩ
3
11
r0=0,769 Ω/km r(1)=r(0)=1,2 mΩ

x0=0,06 Ω/km x(1)=x(0)=0,6 mΩ
4 12
r(1)=r(0)=1,8 mΩ
r(1)=r(0)=5,9mΩ x(1)=x(0)=0,9 mΩ
x(1)=x(0)=17 mΩ
13
r0(1)=7,4 mΩ/m,
5 x0(1)=0,116 mΩ/m
r0(0)=9,6 mΩ/m,
r0(1)=0,142 mΩ/m, x0(0)=1,65 mΩ/m
x0(1)=0,137 mΩ/m 14
r0(0)=1,42 mΩ/m,
x0(0)=1,05 mΩ/m
r(1)=r(0)=1,3mΩ
x(1)=x(0)=0 mΩ
6
15
r(1)=r(0)=0,33mΩ
x(1)=x(0)=0,3 mΩ
r(1)=r(0)=0,41 mΩ
x(1)=x(0)=0,13 mΩ
37
Figura 6.2 – Schema echivalentă pentru calculul curenţilor de scurtcircuit
Se aleg parametrii elementelor schemei echivalente:

Sistemul electroenergetic
Ss  875 MVA;
Sectorul 1-2 Linia electrică aeriană de alimentare cu energie electrică a întreprinderii tip
AC-70/11 cu următorii parametri electrici:
r0  0, 428 /km; x0  0, 444 /km; l  8,5 km.
Sectorul 2-3 Transformatorul de putere din staţia principală coborâtoare de tip ТMН-
1000/110:
U sc  10,5 %; Psc  44 kW; P0  11,5 kW.
Sectorul 3-4 Linia electrică în cablu, tip ААБл 3x35 cu caracteristicile:
l  0, 285km; r0  0,769 /km; x0  0,06 /km.
Sectorul 4-5 Transformatorul de putere din PT3 este de tip TM-400/10 cu parametrii:
Sn  400 kVA; U sc  4,5 %; U1n  10,5 kV; U 2 n  0, 4 kV; Psc  5, 2 kW; P0  0,73 kW.
Din [3] alegem parametrii pasivi:
r1  r0  5,9 m; x1  x0  17 m.
Sectorul 5-6 Bara se alege conform următoarei condiţii:
I adm  I max ;
I max  I nt ,
unde I max este curentul maxim ce parcurge înfăşurarea primară a transformatorului de curent;
I nt – curentul nominal al transformatorului:

Snt 400
I nt    607 A.
3 U n 3  0,38
Alegem bara din aluminiu A (50x5) cu curentul I adm  665 A;
I adm  665 A  I max  607 A.

Din [3] alegem parametrii pasivi a barei:
r01  0,142 m/m; x01  0,137 m/m; r0 0  1, 42 m/m; x00  1,05 m/m; l  4 m.
Sectorul 6-7 Transformatorul de curent TA1 se alege conform următoarelor condiţii:

I1n  I max ,
unde I max – curentul la partea de joasă tensiune a transformatorului.
38
Snt 400
I max    607 A.
3 U n 3  0,38
unde S c – puterea nominală a transformatorului, Sc  Snt  400 kVA;
Alegem transformatorul de curent tip CT 800 produs de Schneider Electric cu parametrii:

I1n  800 A; I 2 n  5 A; clasa de precizie 3P.
Din [3] alegem parametrii pasivi transformatorului de curent :
r1  r0  0 m; x1  x0  0 m.
Sectorul 7-8 Întreruptorul automat QF1, destinat protecţiei transformatorului de putere

din secţie împotriva scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de joasă tensiune (0,38 kV), se
alege conform condiţiilor:
U ÎA  U retea ;
I nom, ÎA  Ilucru.max ;
unde U ÎA este tensiunea nominală a întreruptorului, V;
I nom, ÎA – curentul nominal al automatului, A;
I lucru .max – curentul maximal de lucru al transformatorului la partea 0,38 kV, A;
Snt 400
I nt    607 A.
3 U n 3  0,38
Conform valorii calculate, se alege întreruptorul automat de tip Compact NSX 3Р 630
36кА cu I nom, ÎA  630, A ;
I n ,a  630 A  I n.t  607 A;
În funcţie de I n ,a  630 A din tabelul A19 se aleg parametrii întreruptorului automat:
Din [3] alegem parametrii pasivi al întrerupătorului automat:

r1  r0  0, 41 m; x1  x0  0,13 m.
Sectorul 8-9 Transformatorul de curent TA1 se alege conform următoarelor condiţii:
U n  U retelei ; I1n  I max ,
unde I max – curentul maxim ce alimentează nodul 3
S c – puterea aparentă de calcul al nodului 3, Sc  Sc 6  71,7 kVA;
39
Scalc.nod 71,7
I calc,nod    109 A.
3 U n 3  0,38
Alegem transformatorul de curent tip CT 150 produs de Schneider Electric cu parametrii:
U n  3 kV; I1n  150 A; I 2 n  5 A; clasa de precizie 3P.
Din [3] alegem parametrii pasivi transformatorului de curent :
r1  r0  0,33 m; x1  x0  0,3 m.
Sectorul 9-10 Cablul de alimentare al nodului 2 este cablu de tip VVGng 4x35 cu
I adm  137 A, (vezi capitolul 7) cu următorii parametri pasivi din [3]:
r01  1,1 m/m; x01  0,06 m/m; r0 0  2,07 m/m; x0 0  0, 29m/m; l  60 m.
Sectorul 10-11 Separatorul QS ce alimentează nodul la care este conectat receptorul

electric cel mai îndepărtat (nodul 3) se alege conform condiţiilor:
I nom, ÎA  Ilucru.max
Scalc.nod
unde I lucru.max  I calc ,nod este curentul maximal de lucru, I calc ,nod  ;
3 U n
Scalc.nod –puterea aparentă de calcul al nodului Scalc.nod  Sc 6  70,7kVA;
Scalc.nod 140,1
I calc,nod    202 A.
3 U n 3  0, 4
Alegem întreruptorul automat de tip Compact INS 3Р 125А ;
I nom, ÎA  125 A  Ilucru.max  109 A;
În dependenţă de I nom, ÎA  250 A se aleg parametrii întreruptorului automat din [3]:
r1  r0  1,75 m; x1  x0  0,9 m.

Sectorul 11-12 Întreruptorul automat QF2 ce alimentează grupul de receptoare din nodul 3
a fost ales in capitolul 7.5. A fost ales întrerupător automat Compact NSX 160 3P cu parametrii
pasivi din [3]:
r1  r0  1, 2 m; x1  x0  0,6 m.
Sectorul 12-13 Întreruptorul automat QF3 ce alimentează nemijlocit receptorul electric cel
mai îndepărtat se alege conform condiţiilor:
I nom, ÎA  Ilucru.max
40
unde Ilucru.max  I nom este curentul maximal de lucru, care se determină conform :
Pnom
I nom  ;
3 U n
P – puterea receptorului electric 20, P  4,5 kW;

Pnom 4,5
I nom    11,7 A.
3  cos   U n 3  0,38
Pentru valorile obţinute se alege întreruptorul de tip iC60L 3P 16A tip C.
În dependenţă de I n ,a  16 A alegem parametrii întreruptorului automat din [3]:
r1  r0  1,8 m; x1  x0  0,9 m.

Sectorul 13-14 Cablul de alimentare a receptorului electric 20 se alege conform condiţiei:
I adm  I nm 20 ;
I nm 20  11,7 A.
Alegem cablu de tip VVGng 4x2,5 cu I adm  25 A; l  2 m.

Din [3] alegem parametrii pasivi al cablului de alimentare:
r01  7, 4 m/m; x01  0,116 m/m; r0 0  9,6 m/m; x00  1,65 m/m.
Sectorul 14-15 Contactorul se alege pentru I n  11,7 A şi Pnom  4,5 kW .

Din [7] se alege contactorul TeSys GV2-P cu Inom=16 A, cu parametrii pasivi din [3] :
r1  r0  1,3 m; x1  x0  0 m;
Datele pentru calculul curenţilor de scurtcircuit în sistemul de alimentare cu energie electrică
şi rezultatele calculelor curenţilor de scurtcircuit sunt prezentate în Anexa E tab. E.H.1
41
9 ALEGEREA ȘI VERIFICAREA APARATELOR ȘI CĂILOR DE CURENT LA
ACȚIUNEA CURENȚILOR DE SCURTCIRCUI
Elementele şi aparatajul care urmează să fie alese trebuie să satisfacă o serie de criterii, adică
se verifică la acţiunea curenţilor de scurtcircuit.
9.1 Alegerea echipamentului la partea de 110kV

Pentru alegerea echipamentului la partea de 110kV e necesar de determinat curentul cerut la
partea de tensiune superioară a SPC:
I cerut  1,4  I norm ;
Snt 6300
I norm    33,06 A ;
3 U n 3 110
I cerut  1, 4  I norm  1, 4  33,06  45,3 A ;

Curenţii de scurtcircuit determinaţi sînt: (vezi tab. 8.1)
I P0  I ''3  3, 452 kA ;
is  7,547 kA ;
a) Alegerea şi verificarea întreruptoarelor.
Alegem întreruptor cu elegaz de tip GL 311 F1.
Verificarea întreruptoarelor se face în formă de tabel, care este prezentat mai jos:
Tabelul 9.1 –Verificarea întrerupătorului la partea de 110 kV
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
1 U retea  110 kV U n  123 kV U n  U retea
2 I cerut  45,3 A I n  3150 A I n  I cerut
3 is  7,547 kA ild  104 kA ild  is
4 2  I P  iai  2  4, 079  2  I rup  1   n   2  40  2  I rup  1   n  
0, 287  6, 055 kA  1  0,15   65, 05kA  2 I P ,i  i a ,i
5 Bsc  I P2 0   tdec  Ta  
IT2  tT  402  3  4800 kA2  s I T2  tT  Bsc
 3, 4522   0,1  0, 02  
 1,996 kA2  s
unde, Ta este constanta de timp, din [10], Ta  0,02s ;
t dec - timpul total de deconectare a scurtcircuitului, s

t dec  t tot.d .i  t P.P.r ;
t totd.i - timpul total de declanşare al întreruptorului, ttotd .i  0, 05s ;
t P.P.r - timpul de funcţionare al protecţiei prin relee, t P.P.r  0,05s ;
42
tdec  ttot .d .i  tP.P.r  0,05  0,05  0,1 s ;
ia. - valoarea instantanee a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit la momentul
t  ,
 - momentul separării contactelor întreruptorului,   t p.r . min  t Pd ;
t p.r . min - durata minimală de funcţionare al protecţiei prin relee, t p.r . min  0,01s ;
t Pd - timpul propriu de deconectare a întreruptorului, t Pd  0, 05s ;
  t p.r .min  t Pd  0, 01  0, 05  0, 06s ;
 0,06
 
ia.  2  I P 0  e  2  3, 452  e 0.02  0, 287 kA ;
Ta
I P , - valoarea eficace a componenţei periodice a curentului de scurtcircuit,kA.

Valoarea acestui curent se determină utilizînd curbele de tip. [10];
Se observă că:
I P0 3, 452
  123,381  8 ;
I n 33, 06 103
Deci:
I P  I p 0  3, 452 kA ;
 n - componenta relativă a curentului aperiodic de scurtcircuit în curentul de rupere, pentru
  0, 06s , n  15% ;
Bsc -impulsul termic, kA2  s .
b)Alegerea şi verificarea separatoarelor:
Alegem separator tip. РНД3.1-110/1000У1
Verificarea se prezintă în formă de tabel.
Tabelul 9.2 - Verificarea separatorului la partea de 110 kV
nr. Prametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
3 is  7,547 kA ild  80 kA ild  is
4 Bsc  1,996 kA2  s IT2  tT  31,52  3  2977 kA2  s I T2  tT  Bsc
b) Alegerea transformatoarelor de curent şi de tensiune.
Alegem transformatorul de curent tip. ТФЗМ-110Б-У1 cu I1n  100 A; I 2n  5 A; ild  20 kA ;

Din [11] se alege transformatorul de tensiune НКФ-110-83У1, cu
U1n  110 kV ; U 2n  100 V .
43
9.2 Alegerea şi verificarea întreruptorului liniei în cablu 10kV
Se determină curentul care circulă prin linie:
Pc
I max,l  ;
3 Un
Pc  330,8 kW;
Pc 330,8
I max,l    19,1A;
3 U n 3 10
Curenţii de scurtcircuit determinaţi (punctul 3) sunt:
I P 0  2,792 kA; is  7,112 kA.
Deci, din [7] se alege celula prefabricată tip interior GMA 10 kV, cu I n  630 A cu
întreruptor cu hexaclorură de sulf de tip LF2-10. Din [7] se aleg parametrii acestui întreruptor.
Verificarea se face în formă de tabel:
Tabelul 9.3 - Verificarea întreruptorului liniei în cablu 10 kV pe sectorul SPC-PT1
Nr. Parametrii calculaţi Parametrii din catalog Condiţiile de alegere
3 is  7,112 kA ild  25 kA ild  is
2  I p ,  ia ,  2  2, 792  2  I rup  1   n   2  25 2  I rup  1  n  

4
1,324  5, 272 kA  1  0   35,355 kA  2 I p ,  ia ,
Bsc  I p2 0   tdec  Ta  
5  4, 7942   0,1  0, 047   IT2  tT  252  3  1875 kA 2  s I T2  tT  Bsc
0,989 kA 2  s
unde, Ta este constanta de timp, din [10], Ta  0, 047 s;
t dec – timpul total de deconectare a scurtcircuitului, s,
tdec  ttot .d .i  tP.P.R. ;
ttot .d .i – timpul total de declanşare al întreruptorului, ttot .d .i  0, 07 s;
t P.P.R. – timpul de funcţionare al protecţiei prin relee, tP.P.R.  0, 01 s;
tdec  0, 07  0, 01  0, 08 s;
44
ia. – valoarea instantanee a componentei aperiodice a curentului de scurtcircuit la
momentul t   ;
 – momentul separării contactelor întreruptorului,   t p.r . min  t p.d ;

t p.r . min – durata minimală de funcţionare al protecţiei prin relee, t p.r . min  0, 01 s;
t p .d – timpul propriu de deconectare a întreruptorului, t p.d  0, 07 s;
  0, 07  0, 01  0, 08 s;


ia ,  2  I P 0  e Ta
,
I p , –valoarea eficace a componenţei periodice a curentului de scurtcircuit,
I p ,  I p 0  2, 792 kA;
0,11

ia,  2  2,792  e 0,01
 1,324 kA;
 n – componenta relativă a curentului aperiodic de scurtcircuit,din [10] :

pentru :  0, 08 s,  n  0%;
Bsc – impulsul termic, kA 2  s.
9.3 Alegerea şi verificarea transformatorului de curent la barele 10 kV a SPC
Transformatorul de curent se alege conform condiţiilor:
U n  U retea , I n  I max ;
Snt 6300
I max  1, 4   1, 4   509, 2 A;
3 U n 3 10
Din [7] se alege transformator de curent tip CT-10 produs de Schneider Electric cu parametrii
nominali:
I1n  600 A; I 2 n  5 A; z2 n  0, 4 , în clasa de precizie 0,5.
Se verifică transformatorul de curent la sarcina secundară:
S2nom=10VA
unde z 2n este sarcina nominală secundară admisibilă a transformatorului de curent,
S 10
z2 n    0, 4 ;
I 22n 52
z2calc – sarcina secundară de calcul a transformatorului de curent;
45
z2calc  r2calc  rap  rcont  rcond ;
rap – rezistenţa aparatelor care se conectează la secundarul transformatorului de curent,  ;
rcont – rezistenţa de contact, rcont  0,1 ;
rcond – rezistenţa conductoarelor de legătură,  ;
Aparatele ce se conectează la secundarul transformatorului de curent sunt indicate în tabelul 9.4
Tabelul 9.4 - Aparatele conectate în secundarul transformatorului de curent
A, B, C,
Aparatul de măsură Tipul Clasa de precizie
VA VA VA
Contor digital trifazat multifuncţional ALFA A1800 0,5 3 3 3
Ampermetru Э-377 0,5 0,1 0,1 0,1
Total 3.1 3.1 3.1
Sap 3,1
rap  2
  0,124 ;
I 2n 52
Rezistenţa de calcul a conductorului de legătură se determină din ipoteza:
r2calc  r2n ;
rcond  r2 n  rap  rcont  0, 4  0,124  0,1  0,176 .
Cunoscînd rcond se poate de determinat secţiunea conductoarelor de conexiune:
  lcalc
qcond  ,
rcond
unde :  este rezistivitatea miezului cablului, pentru conductorul din Aluminiu,
  0,0283  mm2 /m, [11];
l calc – lungimea de calcul a conductoarelor de legătură dintre transformatorul de curent şi
locul de instalare a aparatelor. Această lungime depinde de schema de conectare a

aparatelor din secundarul transformatorului de curent din [10] pentru conectarea
ampermetrului într-o fază: lcalc  2  l;
46
l – lungimea conductoarelor de legătură pentru circuitul liniei 10 kV din [11], l  5 m;
lcalc  2  l  2  5  10 m;
0, 0283 10
qcond   1, 608 mm 2 ;
0,176
Se alege cablu de control tip АКВГ cu miezul din aluminiu cu secţiunea q  2,5 mm2 ;
 l 0, 0283 10
rcond    0,113 .
q 2,5
Deci:
r2calc  rap  rcont  rcond  0,124  0,1  0,113  0,337 .
Verificarea transformatorului de curent se prezintă în formă de tabel:
Tabelul 9.5 - Verificarea transformatorului de curent la barele 10 kV a SPC

2 I max  509, 2 A I n  1000 A I n  I max

IT2  tT  27 2  4  2916 kA 2  s
3 Bsc  0,989 kA 2  s I T2  tT  Bsc
4 is  7,112 kA ild  74,5 kA ild  is
5 r2,calc  0,337  r2n  0,4  r2 n  r2calc
Condiţiile se îndeplinesc, transformatorul de curent ales va funcţiona în clasa de precizie 0,5.
9.4 Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune la barele 10 kV a SPC
Transformatoarele de tensiune se aleg după tensiunea nominală.
Din [7] se alege transformatorul de tensiune VT cu parametrii:

U1n  10 kV; U 2 n  100 V; clasa de precizie – 0,5; S2n  120 VA.
Transformatorul de tensiune se verifică la sarcina secundară:
S2n  S2calc ,
unde : S 2n este sarcina secundară nominală a transformatorului de tensiune;
47
S 2calc – puterea consumată de toate aparatele de măsură, conectate la înfăşurarea secundară
a transformatorului de tensiune, VA.
Aparatele de măsură care urmează a fi conectate la secundarul transformatorului de tensiune

se introduc în tabelul 9.6.
Tabelul 9.6 - Aparatele conectate în secundarul transformatorului de tensiune
Nr. de
Aparatul de Nr. de
Tipul Înfăşurări cos  sin  Sn, VA
măsură aparate
x P,W
Contor digital trifazat ALFA

1 3x3 0,38 0,925 15,8
multifuncţional A1800
Voltmetru Э-355 3 1x2 0 0 2
Total 17,8
S2,calc  Sn  17,8 VA.
S2n  75 VA  S2calc  17,8 VA.
Astfel, transformatorul de tensiune va funcţiona în clasa de precizie 0,5.
9.5 Alegerea siguranţei fuzibile pentru protecţia transformatorului din PT3 din SRM
Pentru protecţia transformatorului de putere din posturilor de transformare din secţii

împotriva scurtcircuitelor, ca protecţie rapidă se utilizează siguranţe fuzibile.
Curentul nominal al fuzibilului se determină conform condiţiei:
I nf  1,5  2  I nt ,
unde I nf este curentul nominal al fuzibilului;
Snt 400
I nt    23,1 A;
3 U n 3 10
I max  1,6  I nt  1,6  23,1  36,96 A;
48
Din [11] se alege siguranţa fuzibilă tip ПКT102-10-40-20-У3 cu parametrii prezentaţi în
tabelul 6.5
Tabelul 9.7 - Alegerea siguranţei fuzibile de 10 kV a PT
2 I max  36,96 A I nf  40 A I nf  I max
3 I p 0  2,737 kA I rup  20 kA I rup  I p 0
9.6 Alegerea întreruptorului 0,4 kV destinat protecţiei transformatorului de putere din

secţie
Întreruptorul automat QF1, destinat protecţiei transformatorului de putere din secţie împotriva
scurtcircuitelor şi suprasarcinilor la partea de joasă tensiune (0,4 kV), se alege conform
condiţiilor:
U ÎA  U retea ;
I nom,ÎA  Ilucru.max ;
I dec.nom  I sc.max ;
I nom.dec  Ilucru.max ;
I reg .dt  (1,1  1,3) I lucru.max ;
I reg .ds  (1, 25  1,35) I p sau I vîrf ;
unde : U ÎA este tensiunea nominală a întreruptorului automat , V;

I nom, ÎA – curentul nominal al întreruptorului automat, A;
Ilucru.max – curentul maximal de lucru al transformatorului la partea 0,4 kV, A;

I sc.max – curentul maximal de scurtcircuit, kA;
I dec.nom – curentul maxim declanşat în regim nominal de lucru, kA;
I dec.nom – curentul nominal de declanşare, A;
I reg .dt – curentul de reglaj al declanşatorului termic, A;
49
I reg .ds – curentul de reglaj al declanşatorului de secţionare, A;
Snt 400
I nt    607,7 A;
3 U n 3  0,38
Reglajul de curent a declanşatorului de secţionare :
I reg .ds  1, 25  I nt  1, 25  607, 7  787,5 A.
Conform valorilor calculate, din [7] se alege întreruptorul automat de tip Compact NSX 3Р
630А 50кА şi I nom, ÎA  630, A ;
I nom.ds
 1 ; de unde: I nom.ds  1 I nom  630, A
I nom, ÎA
I reg .ds
 2 ; de unde: I reg .ds  2  I nom.dec  2  630  1260, A  607,7 A;
I nom , dec
I reg .dt
 1, 25 ; de unde: I reg .dt  1,3  I nom ,dec  1, 25  630  820, 4 A  787,5 A;
I nom ,dec
I
I dec.nom  40kA tact .  0,08s  14, 45
I nom
Pentru o vizualizare mai simplă datele selectate din catalog şi cele obţinute prin calcul se
introduc în tabelul de mai jos:
Tabelul 9.8 - Alegerea şi verificarea întrerupătorului automat, destinat protecţiei
transformatorului de putere din secţie
Tabelul 9.8 – Verificarea întrerupătorului automat al transformatorului de putere din secție
1 U retea  0,4kV U ÎA  0,4kV U n  U retea
2 Ilucru.max  607,7 A I nom, ÎA  630 A I nom, ÎA  Ilucru.max
3 Ilucru.max  607,7 A I nom.dec  630 A I nom.dec  Ilucru.max
4 I sc.max  14,456 kA I dec.nom  40kA I dec.nom  I sc.max ;
1,25  Ilucru.max  787,5 A I reg .dt  820, 4 A I reg .dt  (1,1  1,3) I lucru .max ;
5
1,35  I vîrf  850,5 A I reg .ds  1260 A I reg .ds  (1, 25 1,35)i porn
6
sau ivîrf ;
50
10 ALEGEREA PROTECȚIILOR ELEMENTELOR SISTEMULUI ȘI VERIFICAREA
SELECTIVITĂȚII LA ACȚIONAREA ACESTORA
ID-10 kV
FU ПКT-102
PT
QF1 NSX 3P 630A
QF2 NSX 3P 160A
QF3 iC60L 3P 16A
M20
Figura 10.1 – Schema echivalentă pentru verificarea selectivităţii între elementele protecţiei
Se va verifica mai întâi sensibilitatea acţionării protecţiei întreruptorului automat din imediata
apropiere a receptorului electric la apariţia unui curent de scurtcircuit monofazat. Pentru
protecţia receptorului electric 20 din SRM a fost ales întreruptorul automat de tip iC60L 3P 16A
cu caracteristica timp-curent de tip C. Verificarea se realizează cu condiţia:
I k(1)
 1, 4,
I regld .sQF 2
unde : I k(1) este curentul de scurtcircuit monofazat, I k(1)  1944 A;
I regl d .s QF 2 – curentul de reglaj al întreruptorului automat,
I regld .sQF 2  k  I n ;
51
k – multiplul de curent ce ţine seama de caracteristicile timp-curent ale întreruptoarelor,
pentru caracteristica de tip C, k  8;
I n – curentul nominal al întreruptorului, I n  16 A;
I k(1) 1944
  15,187  1, 4.
I regld .sQF 3 8 16
Aşadar, întreruptorul automat destinat protecţiei receptorului electric va fi sensibil la acţiunea
curentului de scurtcircuit monofazat.
Pentru protecția receptorului electric nr. 20 din secția instrumentală a fost ales întreruptorul
automat iC60L 16A. Acest întreruptor acționează neselectiv și timpul de acționare constituie
tdQF 1  0, 04 s , curentul de scurtcircuit trifazat la barele motorului, I sc3  2365 A (vezi anexa D,
punctul 15).
1) Selectivitatea între întreruptorul automat de grup QF2 de tip selectiv NSX160 3P și
întreruptorul automat QF3 de tip iC60L C16 se verifică cu condiția:
tdQF 2  1,5  tdQF 3 ,
unde tdQF 2 este timpul de acționare al întreruptorului automat QF2, s;
tdQF 3 - timpul de acționare al întreruptorului automat QF3, s;
tdQF 2  1,5  tdQF 1  1,5  0, 04  0, 06 s .
Deci, din [7] se alege timpul de acționare al întreruptorului automat tip NSX 160 3P,
tdQF 2  0, 08 s .
2) Selectivitatea între întreruptoarele automate de racord QF1 și de grup QF2:

tdQF 1  1,5  tdQF 2  1,5  0, 08  0,12 s .
Din [7] se alege timpul de acționare al întreruptorului automat QF1 tip NSX 630 3P,
tdQF 3  0,14 s .
3) Selectivitatea între siguranţa fuzibilă la partea 10 kV a transformatorului de putere şi

întreruptorul automat la partea 0,4 kV se va realiza pentru curentul de scurtcircuit trifazat
 3
I scJT  10908A. Pentru acest curent, se stabileste timpul de actionare a întreruptorului
tdQF 1  0,14 s. Deoarece este selectiv. Condiţia de verificare este:
t FU 10  1,5  tdQF 1 ,
unde t FU 10 este tipul de topire a elementului fuzibil al siguranţei fuzibile la partea 10 kV a
transformatorului de putere.
Alegem siguranţa fuzibilă şi determinăm durata de ardere a fuzibilului:
I nomFU 10  40 A,
Deci conform curentului obţinut alegem ПКT-102 cu I nomFU 10  40 A; determinăm durata de
ardere a fuzibilului pentru un scurtcircuit la barele de 0,4 kV a PT: din curbele timp-curent
3
pentru siguranţa de tip ПКT-102 cu I n  40 A şi I scJT  10908 A raportîndul la tensiunea
superioară, adică
52
 3 1 0, 4
I scIT  I scJT   10908   436,32 A, se determină tFU 10  0, 4 s;
kt 10
t FU 10  0, 4 s  1,5  tdQF 1  1,5  0,14  0, 21 s.
Conform GOST 11667-85 pentru transformatoare cu U  35 kV cu bobine din aluminiu
durata admisibilă de parcurgere a curentului la deteriorări după transformător nu trebuie să
depăşească 4 secunde deci tadmFU  4 s
tFU  0, 4 s  tadmFU  4 s.
4) Selectivitatea între protecţia maximală de curent a liniei, ce alimentează transformatorul de

putere PT3 şi siguranța fuzibilă 10kV:
( A4)  td (QF1)  t , 0.4+0.3

III
t pp
unde t PMC este temporizarea PMC a liniei, s;
t- treapta de selectivitate, t =0,5 s;
( A4)  0, 25  0, 4  0,65s 0
III
t pp
5) Selectivitatea PMC-3 a întreruptorului de secţionare la barele ID-10 kV a PDC și PMC-3 a
LEC-10kV :
( A3)  t pp ( A4)  t  0,65  0, 4  1,05 s

III III
t pp
6) Selectivitatea între PMC a liniei ce alimentează PD 10 kV şi PMC a întreruptorului de
secţionare 10 kV:
, PD  t pp ( A3)  t  1,5  0, 4  1, 45 s .
III III
t pp
53
11 COMPENSAREA PUTERII REACTIVE
O problemă importantă soluţionată pe parcursul proiectării şi exploatării sistemelor de
alimentare cu energie electrică a întreprinderilor industriale , o constituie problema compensării
puterii reactive.
Transmiterea puterii reactive din sistem către consumator nu este raţională din considerente,
că la transmiterea acesteia apar pierderi suplimentare de putere şi energie activă în toate
elementele sistemului, datorată încărcăturii lor cu putere reactivă.
Compensarea puterii reactive constituie una din principalele direcţii în scopul diminuării
pierderilor de energie.
La reţelele cu tensiunea de pînă la 1 kV la întreprinderile industriale se conectează o mare
parte de consumători de putere reactivă. Factorul de putere de obicei nu depăşeşte 0,8. Reţelele
cu tensiunea de 380V din punct de vedere electric sunt mai îndepărtate faţă de sursă, de aceea
transmiterea puterii reactive în reţeaua joasă tensiune necesită majorarea secţiunilor
conductoarelor şi puterii transformatoarelor însoţită de pierderi de putere activă şi reactivă.
Costurile cauzate de factorii enumeraţi, pot fi diminuate sau chiar înlăturate, dacă se va efectua
compensarea nemijlocit la locul de consum.
Ca surse de putere reactivă în reţeaua de joasă tensiune pot servi motoare sincrone cu
tensiunea nominală 380V şi bateriile de condensatoare. Neajunsul de putere reactivă se acoperă
din surplusul de putere reactivă din reţeaua de înaltă tensiune.
Pentru ca compensarea puterii reactive să fie îndeplinită în totalmente, asigurându-se și
rezerva în caz de regimuri postavarie, unde au loc pierderi suplimentare de tensiune, este necesar
să se îndeplinească condiția de echilibru a valorii puterii reactive consumate cu cea a puterii
reactive compensate:
Q  Q ,
unde Q+ este valoarea corespunzătoare puterii reactive disponibile,
Q  Qe1  QMS10  QBC10  QMS 0,4  QBC 0,4 ,
Qe1 – valoarea puterii reactive disponibile din sistemul electroenergetic de alimentare,
Qe1=2173 kvar;
QMS10 – valoarea puterii reactive generate de motoarele sincrone la U = 10 kV;
QBC10 – valoarea puterii reactive compensate de bateriile de condensatoare la U = 10 kV;
QMS0,4 – valoarea puterii reactive generate de motoarele sincrone la U = 0,4 kV;
QBC0,4 – valoarea puterii reactive compensate de bateriile de condensatoare la U = 0,4 kV;
Q- - valoarea corespunzătoare puterii reactive consumate,
54
Q  Qc0,4  Qc10  Qt  Qrez ,
QcƩ10 – valoarea puterii reactive consumate la U = 10 kV;
ΔQt – pierderile de putere reactivă la transportul acesteia prin transformator, ΔQt = 10 %;
Qrez – rezerva de putere reactivă pentru cazurile postavarie, Qrez = (10 – 15) %.
Se determină cantitățile de putere reactivă care pot fi transportate prin transformatoarele din
secții din rețeaua de tensiune medie în rețeaua de tensiune joasă, cu alegerea ulterioară în primă
variantă a puterilor BC 0,4 kV din secții.
În acest caz se determină puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatoarele
posturilor de transformare. Aceasta depinde de gradul de încărcare a transformatoarelor.
 Kîrec  n  Snomt 
2
Qt( pos )   Pc2 ,
( pos )
unde Qt este puterea reactivă posibilă de transportat prin transformatorul postului de
transformare;
n-numărul de transformatoare din posturile de transformare;
Kîrec  coeficientul de încărcare recomandat al postului de transformare;
Pc  puterea de calcul al postului de transformare, kW.

Puterea necesară a bateriilor de condensatoare se determină cu relaţia:
QBCnec  Qnec  Qt( pos ) ,
unde Qnec este puterea reactivă de calcul a secţiei, kvar;

QBCnec – puterea necesară a bateriilor de condensatoare.
Puterea reală transportată prin transformatoarele PT se determină cu relația:
Qtreal  Qnec  QBC .
Exemplu:
Pentru PT4 cu două transformatoare tip TM-630 kVA,
Pc  899,6 kW , Qc  765, 2 kvar, Ki.rec  0,8.
Qt( pos )   Ki.rec.  n  Snt   Pc2   0,8  2  630  899,62  454,7kvar.

2 2
Puterea reactivă disponibilă ce poate fi transportată prin PT3 constituie:
Qt realTr   Qc  QBC  765, 2  400  365, 2 kvar.
unde: Q IT .SPC este puterea reactivă la barele înaltă tensiune SPC, kvar [anexa B];
Qc 0,4 PT 3 – puterea reactivă de calcul la 0,4 kV a PT3, kvar [anexa B];
QSEE – puterea reactivă disponibilă a sistemului , kvar;
55
Q MS – puterea reactivă generată la 0,4 kV a PT4, kvar;
Qt – pierderile de putere reactivă în transformatoarele posturilor de transformare.
Puterea necesară a bateriilor de condensatoare se determină cu relaţia:

QBCcalc  Qc  Qt posTr   765, 2  454,7  310,5 kvar;
Din [12] se aleg instalaţiile de compensare automatizate de tip: 2xАУКРМ-0,4-200-25У3 cu
puterea de QBC  200 kVAr cu treapta minimă de reglare de QBCregl  25 kvar .
Aceleaşi calcule se realizează şi pentru celelalte PT iar rezultatele se întroduc în tabelul 11.1
Tabelul 11.1 - Rezultatele calculelor pentru toate posturile de transformare a uzinei
Qc , Qt( pos ) , QBCcalc , QBC , Nr.
Nr. n  Sn Pc , kW Qt( realTr .)
kvar kîrec kvar kvar kvar BC Tipul BC
PT ,kvar
407, 395, 300 2

PT1 2x400 503,4 0,8 12,7 АУКРМ-0,4-150-25У3 107,9
9 2
PT2 2x630 920,4 745 0,8 411 334 600 2 АУКРМ-0,4-300-25У3 145
PT3 1x400 330,8 148 0,95 143 6 300 2 АУКРМ-0,4-150-25У3
765, 454, 600 2
PT4 2x630 899,6 0,8 310,5 АУКРМ-0,4-300-25У3 165,2
2 7
359, 300 2
PT5 2x400 565,7 0,8 300 59,3 АУКРМ-0,4-200-25У3 59,3
3
PT6 2x630 777,9 510 0,8 641 -131 400 2 АУКРМ-0,4-150-25У3 110
459, 400 2
PT7 2x400 492,1 0,8 409 50 АУКРМ-0,4-200-25У3 59,1
1
Partea de consum a puterii reactive:

Puterea reactivă sumară consumată pe partea 0,4 kV constituie :
Q  Q 0,4  Qt  349  3394,5  3743,5kvar.
unde:
Qt  0,1 Snt  0,1 (3490)  349 kvar.
Pierderile de putere reactivă în transformatoarele posturilor de transformare constituie 10% din
puterea sumară a acestor transformatoare:
Puterea reactivă sumară consumată pe partea 10 kV constituie:
Qc10  1857,8kvar.
Rezerva de putere reactivă în PT va fi aproximativ 15% din puterea sumară:
QR  0,15  Q  0,15  3743,5  561, 4 kvar .
56
În total consumul de putere reactivă la întreprindere va fi:
Q   Q  QR  Qc10  3743,5  561, 4  1857,8  6162.7 kvar .
Partea de venit a puterii reactive:

Puterea reactiva generată de instalaţiile de compensare la 0,4 kV constituie :
Q BC  2900 kvar.
Puterea reactivă maximală ce poate fi generată de motoarele sincrone de 10 kV:
 P  tgnom
QMS  m nomMS ,
nom
unde QMS este puterea reactivă maximă care poate fi produsă de motoarele sincrone, kvar;
 m – coeficient de suprasarcină admisibilă a motorului după puterea reactivă, din [13] se
alege  m  1, 21;
PnomMS – puterea nominală activă a motorului sincron la arbore, kW;
tgnom – corespunde valorii nominale admise a cos nom  0,85 tgnom  0, 62;
nom – randamentul motorului sincron, din [14] se alege nom  0,92;
 P  tgnom 1, 21 630  0, 62
QMS 630  m nomMS   563 kvar.
nom 0,92
Deci puterea reactivă sumară produsă de motoarele sincrone va fi :
Q MS  2  QMS 630  3  563  1126 kvar
Partea totală de venit a puterii reactive se determină conform relației:
Q  Qe1  QMS10  QBC10  QMS 0,4  QBC 0,4 , QMS 630  Q BC  Qe1  1126  2900  2173  6199 kvar
Observăm că Q  Q  , astfel va fi un deficit de putere reactivă în cadrul întreprinderii și

este necesar de instalat BC la 10kV. Puterea necesară a BC în acest caz se va aproxima cu
relația:
( nec )
QBC  Q   Q   6162, 6  6199  36, 4 kvar.
Se alcătuieşte bilanţul puterii reactive în formă de tabel:
Tabelul 11.2 - Bilanţul puteriii reactive pe uzină
Nr. d/o Articolele bilanţului Q, kvar
1. Partea de consum a puterii reactive
1.1 Consumul puterii reactive la 0,4 kV 3743,5
1.2 Consumul puterii reactive la 10 kV 1857,8
1.3 Pierderi în transformatoarele PT 359
1.4 Rezerva de putere pentru regim post-avarie 561,4
Total: 6162,7
57
2. Partea de venit a puterii reactive
2.1 Sistemul electroenergetic 2173
2.2 Motoare sincrone 10 kV 1126
2.3 Motoare sincrone 0,4 kV 0
2.4 Baterii de condensatoare 10 kV 0
2.5 Baterii de condensatoare 0,4 kV 2900
Total: 6199
Bilanţul: +36,4
Conform bilanţului puterii reactive (vezi tabelul 11.2) se observă că puterea reactivă
consumată de receptoarele electrice la 0,4 kV este compensată cu instalaţii cu baterii de
condensatoare şi parţial cu cantitatea de putere reactivă ce poate fi transportată prin
transformatoarele PT10/0,4 kV. Deoarece sarcina de 10 kV o considerăm maşini sincrone care
funcţionează cu factorul de putere cosφ=0,8 capacitiv, adică produc energie reactivă la o
subîncărcare cu sarcină activă, ele vor produce energia reactivă transportată prin
transformatoarele PT10/0,4kV şi vor compensa o parte din pierderi în transformatoare.
58
12 ALEGEREA SCHEMELOR DE AUTOMATIZARE, SEMNALIZARE ȘI MĂSURĂRI
ELECTRICE
Schema dispozitivului de anclanşare automată a rezervei la barele de joasă tensiune a

transformatorelor din SPC
Pentru ridicarea fiabilităţii în alimentare a consumatorilor se efectuează alimentarea lor din
două părţi. În acest caz la defectarea uneia din sursele de alimentare, funcţionarea
consumatorilor se va asigura prin reţeaua nedefectată. Secţionarea schemei de alimentare
simplifică relativ protecţia prin relee, măreşte precizia funcţionării ei, măreşte tensiunea
remanentă pe bare ce alimentează staţia de transformare şi micşorează valoarea curentului de
scurtcircuit. Întreruperea în alimentare în caz de avarie a elementelor de alimentare se înlătură
conectarea automată a consumatorilor la sursa de rezervă. Succesul acţionării D.A.A.R. conţine
90-95. Efectul înalt tehnico-economic şi simplicitatea schemei A.A.R. au dus la utilizarea lor
largă în sistemul energetic
D.A.A.R. a întrerupătorului de secţionare restabileşte alimentarea consumatorilor la
deconectarea transformatorului sau a liniei de alimentare. În regim normal întrerupătorul
transformatorului este anclanşat, iar întrerupătorul de secţionare este deconectat.
Dezavantajul schemei de alimentare dintr-o singură parte este că la deconectarea avariată a
sursei de lucru duce la întreruperea alimentării consumatorilor. Acest dezavantaj poate fi
înlăturat prin conectarea rapidă automată a sursei de rezervă, sau prin anclanşarea
întrerupătorului unde se efectuează secţionarea. Pentru realizarea acestei operaţii se utilizează
pe larg dispozitive automate speciale, ce poartă denumirea de A.A.R. În caz de defect la
transformator protecţia lui la deconectează întrerupătorul din partea de joasă tensiune.
Separatoarele acţionează în pauză fără curent şi se trece la alimentarea de la sursa de rezervă.
La defecte pe secţiile barei de 10 kV acţionează protecţia transformatorului de alimentare ce
duce la deconectarea întrerupătorului şi aproape momentan acţionează A.A.R.
Pentru asigurarea AAR, se va utiliza terminalul de anclanşare automată a rezervei de tip
Bresler МБПУ. Schema de conectare a acestuia la reţea este prezentată în figura 12.1.
59
{ TA1
QF1 MБПУ QF2
S.B.1 S.B.2 ID 10 kV
QF3
TV1 TV2
P MБПУ
DAAR
U1
1 &
ЛЭ1 ЛЭ2
γ
Figura 12.1 - Schemă de principiu a terminalului de anclanşare automată a rezervei de tip

Bresler МЭИ МБПУ
Evidenţa şi măsurarea parametrilor energiei electrice

Evidenţa energiei electrice la întreprindere precum şi măsurarea parametrilor de calitate a
acesteia este realizată cu contoare multifuncţionale moderne de tip ALFA A1800, alese din [16].
Contoarele corespund conform normativelor în vigoare şi sunt conectate la reţea prin intermediul
transformatoarelor de curent şi tensiune. Contoarele date sunt elaborate pe bază de
microprocesor ALPHA, care garantează o precizie înaltă şi o funcţionare fiabilă a contorului, iar
posibilităţile funcţionale de evidenţă satisfac cele mai stricte cerinţe ale sistemului energetic
actual. Contoarele date sunt certificate conform standartlui ГОСТ Р 52320-2005. Contorul
propriu zis şi schema de conexiune a contorului la reţeaua electrică este prezentată în fig. 12.2
şi respectiv 12.3.
60
Figura 12.2 - Contoar multifuncţional de tip ALFA A1800 (Elster)
Figura 12.3 Schema de conexiune la reţea a contorului electronic ALFA A1800
Schema reglajului automat a puterii bateriilor de condensatoare

Pentru a asigura o funcţionare mai normală, mai economicoasă a instalaţiilor de compensare a
puterii reactive cu baterii de condensatoare se foloseşte reglarea automată în trepte a puterii
reactive generate de baterii de condensatoare.
Reglarea poate fi realizată în dependenţă de curent, putere şi tensiune şi în dependenţă de
factorul de putere. Instalaţiile de compensare a energiei reactive sunt echipate cu circuite de
măsurare a curentului şi tensiunii, după procesarea digitală a valorilor măsurate cu o precizie
suficient de mare sunt determinate valorile factorului de putere (cos φ) şi prin conectarea sau
deconectarea numărul necesar de condensatoare, se realizaeaza reglarea puterii reactive trecînd
la cos φ2. Este prevăzut şi un sistem de semnalalizare şi deconectare a BC în caz de avarie.
61
Pentru reglarea puterii reactive generate de bateriile de condensatoare se utilizează controlere
de corecţie a valorii curente a factorului de putere de tip BR-6000-R12 cu 12 trepte de reglare
care sunt destinate pentru reţelele trifazate 0,4 kV de curent alternativ cu frecvenţa de 50Hz fără
distorsiuni sau cu distorsiuni mici ale sinusoidelor de curent şi tensiune.
Figura 12.4 - Controler de corecţie a valorii curente a factorului de putere de tip BR-6000-R12
Schema de reglare automată a puterii reactive pentru instalaţia de compensare este prezentată
în fig. 12.4
Semnificaţia echipamentului din figura 12.4 este prezentată în tabelul 12.1
Tabelul 12.1 Semnificaţia echipamentului din figura 12.4
Simbolul Tipul Numărul Notă
A1 Regulatorul factorului de putere
BR6000-R12 1
C1...C12 Condensator B25667-B3497-A375(25 kvar) 12
FU1...FU6 Siguranţă fuzibilă ВПБ-6-40 6 6,3 A
FU7...FU18 Siguranţă fuzibilă ВПБ-6-31 12 0,5 A
FU19...FU24 Siguranţă fuzibilă ППН-33-X0 УXЛ3 125 A 6
KM1...KM12 Contactor K3-32K10-230 12
PA1 Ampermetru Э8030-M1 600/5 50 Hz 1
Q1...Q6 Separator Sentron 3NR40 76-10K01 160A 6
QF1 Întrerupător BA 88-37 1
TA1 Transformator de curent TШЛ-0,66-1-5-0,55-600/5 1
У3
62
A1 B1 C1 N
PA1
01X1 Curentul în instalația
TA1 A de compensare
Circuitul de măsurare
01X2
A1
Curentul fazei ,,A”
K
FU1
L2 I
01X5 01X5 Tensiunea Uec
FU2
L3
01X6 01X6 KM1
FU3 treapta 1 FU7
C1 1 01X19
01X7 01X7 01X15 01X15 KM2
treapta 2 FU8
Modulul 1
2
01X16 01X16 KM3
treapta 3 FU9
3
01X17 01X17 KM4
treapta 4 FU10
4
01X18 01X18 KM5
treapta 5 FU11
5 01X24
treapta 6
01X20 01X20 KM6 Demaroare de
FU12
Modulul 2
6 conectare a
FU4 treapta 7 01X21
FU13
01X21 KM7 condensatoarelor
C2 7
01X8 01X8 01X22 01X22 KM8
treapta 8 FU14
8
01X23 01X23 KM9
treapta 9 FU15
9 01X29
01X25 01X25 KM10
treapta 10 FU16
Modulul 3
10
01X26 01X26 KM11
treapta 11 FU17
11
treapta 12 01X27 01X27 KM12
FU18
12
01X28 01X28
FU5 de avarie Ieșirea bornei de

13 14 avarie
01X9 01X9 01X12 01X13
FU6 cosφ2
15 16 01X14 Comutare de la distanță
01X10 01X10 01X11
pentru cosφ secund
Legarea la pămînt a
reglatorului factorului de
QF1 putere
Întreruptor
N A B C
A1
B1
C1
1 3 5 1 3 5 1 3 5
Q1 Q2 Q6
FU19 FU20 FU24
2 4 6 2 4 6 2 4 6
.....
2 4 6 2 4 6 2 4 6 2 4 6 2 4 6 2 4 6
KM1 KM2 KM3 KM4 KM11 KM12
1 3 5 1 3 5 1 3 5 1 3 5 1 3 5 1 3 5
C1 C2 C4 C5 C11 C12
L2 L2 L2 L2 L2 L2
L1 L3 L1 L3 L1 L3 L1 L3 L1 L3 L1 L3
Figura 12.4 - Schema de reglare automată a puterii reactive pentru instalaţia de compensare
tip AKУ 0,4-300-25У3.
63
ÎNCHEIERE
În acest proiect este elaborat sistemul de alimentare cu energie electrică a uzinei constructoare
de tractoare . Alegerea tensiunii de alimantare a fabricii (110kV) a fost argumentată din punct de
vedere tehnic. Fiind aleasă tensiunea de alimentare 110kV, a fost nevoie de instalarea pe
teritoriul întreprinderii a staţiei principale coborîtoare, cu două transformatoare de putere tip
ТMН-6300/110. Din cauza lipsei de teritoriu SPC n-a fost amplasată lîngă centrul de sarcină,
fiinda amplasată la hotarele uzinii în partea direcţiei de alimentare. Staţia de transformare a fost
construită de tip exterior. Pentru comutarea rapidă a consumatorilor la sursa de rezervă, în caz de
avarie, este folosit dispozitivul de anclanşare automată rapidă a rezervei.
Schema de alimentare a secţiilor uzinii a fost argumentată tehnico-economic, în urma
efectuării calculelor a două varinate. Posturile de transformare au fost alese de tip interior. În
cadrul posturilor de transformare au fost alese 2 tipuri de transformatoare (TM-400/10 și TM-
630/10) Coeficienții de încărcare reali si în avarie sunt în normele admisibile.
În cadrul secției mecanice au fost alese dulapurile de distribuție, tipul protecției și cablu de
alimentare și contactor pentru fiecare receptor.
Calculul curenţilor de scurtcircuit al reţelei în raport cu cel mai îndepărtat receptor electric a fost
nevoie pentru a realiza protecţia prin relee a elementelor sistemului, şi pentru verificarea
echipamentului sistemului de alimentare cu energie electrică.
Pentru a avea o compensare a puterii reactive, suplimentară celei disponibile, motoarele
sincrone din staţia de compresoare si pompare au fost considerate că funcţionează în regim de
supraexcitare(de generare a puterii reactive în reţea), generînd în reţea o putere reactivă de 1126
kvar, folosind dispozitivul de reglare a puterii reactive. Pentru a evita circulația puterii reactive
prin rețeaua de 10 kV, motoarele sincrone din cadrul stației de compresoare au fost conectate la
punctul de distribuție, unde sunt conectate și cuptoarele electrice la 10 kV. În așa caz puterea
reactivă produsă de motoarele asincrone va fi consumată de cuptorele electrice de putere
considerabilă. Deoarece puterea reactivă nu a fost compensată complet de motoarele sincrone, au
fost instalate baterei de condensatoare la partea de 0,4 kV.
La elaborarea proiectului deciziile tehnice şi economice au fost coordonate cu cerinţele
Normelor de Amenajare a Instalaţiilor Electrice şi altor norme în vigoare, deasemeni au fost
utilizate sfaturile îndrumătorului de proiect şi al titularului disciplinei.
64
BIBLIOGRAFIE
1. Romanciuc I. Alimentarea cu energie electrică a întrprinderilor.Îndrumar de
proiectare.U.T.M.Chişinău,1999.
2. Pogora V.,Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor. Tehnica-U.T.M. Chișinău 2019.
3.Pogora V.,Alimentarea cu energie electrică. U.T.M. Chișinău 2010.
4. Pogora V., Procese tranzitorii în sistemele de alimentare cu energie electrică. U.T.M. Chişinău
2013.
5. Arion V.Bazele calculului tehnico-econemic al sistemelor de transport şi distribuţie a energiei
electrice. U.T.M.Chişinău,1998.
6. Федоров А.А.,Старкова Л.Е.Учебное пособие для курсового и дипломного
проектирования по электрснабжению промышленных
предприятий.М.:Энергоатомиздат,1987.
7. https://www.se.com/ww/en/
8. https://volta.md/
9. http://yuzhcable.info/
10. Рожкова Л.Д., Козулин В.С. Электрооборудование станций и подстанций. М.:
Энергоатомиздат, 1987.
11. Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования. М.:
12. http://kvar.su/katalog/kondensatornye-ustanovki/kondensatornye-ustanovki-nizkogo-na-3/
13. https://k-ps.ru/spravochnik/kabeli-silovyie/s-pvx-izolyacziej-(0,66;-1kv)/vvgng/kabel-vvgng-
4h25/
14. Неклепаев Б.Н., Крючков И.П. Электрическая часть электростанций и подстанций.
Справочные материалы для курсового и дипломного проектирования. М.:
15. http://www.zvo.ru/
16. http://www.elster.ru/en/425.html
65
ANEXA A
Tabelul A.A.1 - Informaţia despre puterile instalate a secţiilor.
Nr. Denumirea secţiei Pi , kW
crt.
1. Punct de trecere 5
2. Secţia mecanică nr.1 600
3. Turnătorie de metale colorate 550
4. Secția de forjărie 760
5. Depozit de producție finită 60
6. Bloc admnistrativ 60
7. Cantină 140
8. Laboratorul central și biroul de construire 180
9. Secția de reparații mecanice
10. Garaj 80
11. Secția mecanică nr.2 950
12. Turnătorie de metale 540
Turnătorie de metale (10 kV) 1260
13. Secția de prelucrare termică 750
Secția de prelucrare termică (10 kV) 1800
14. Secția de compresoare 300
Secția de compresoare (10 kV) 1260
15. Stația de pompare 500
Iluminatul secțiilor și a teritoriului uzinei Se determină
conform
suprafețelor
Tabelul 2 - Receptoarele instalate în secția de reparații mecanice

Nr. RE pe planul Receptoare electrice Pi , kW
secţiei Maşini unelte,strunguri
1…5 Strung de strungit şi de filetat 7
6,7,11,12 Strung de frezat orizontal 14
8,10 Strung de găurit radial 4,5
9,20 Strung de decojat şi de ascuţit 4,5
13,14 Presă 14
15 Macara cu DA=50% 29,2
16,17 Ferestrău de retezare cu discuri 10
18 Strung de frezat universal 28
19 Presă de bordurat 14
21,33,28 Calorifer,ventilator 10
22 Foarfecă cu role 7
23,31,32 Bac de salpetru 15
24,25 Bac de săruri 20
26,29 Presă de forjat 20
27,30 Cuptor de încălzire 35
34 Convector de sudare 32
66
ANEXA B
Tabelul B.A.1 - Caracteristica generală a secţiilor poate fi prezentată în formă de tabel.
grad.de cat.de
mediul cat. tip.
pericol de incen.
Denumirea secției înconj. RE PT
electr. şi ex.
Punct de trecere
normal Fără pericol
III П-IIa interior
Secția mecanică nr.1 cu pericol
normal
III ridicat B – IIa interior
Turnătorie de metale neferoase cu pericol
cald
II deosebit П-IIa interior
Secția de forjărie cu pericol
cald
Depozit de producție finită
normal fără pericol
III interior
Bloc administrativ
II interior
Cantină
fără pericol
normal II П-II interior
Laboratorul central și biroul de
normal III fără pericol
proiectare interior
Secția de reparații mecanice cu pericol
normal III
deosebit П-IIa interior
Garaj
III interior
Secția mecanică nr.2 cu pericol
normal
III deosebit B – IIa interior
Turnătorie de metale cu pericol
cald
Secția de prelucrare termică cu pericol
cald II П-IIa interior
deosebit
Stația de compresoare cu pericol
normale II П-IIa interior
ridicat
Stația de pompare cu pericol
normale II П-IIa interior
ridicat
67
ANEXA C
Tabelul C.B.1 - Datele initiale pentru calcularea sarcinilor electrice a S.R.M.
---------------------------------------------------------------
I Nr. | Nr. |Nr. de RE | Nr.* Pn | Ku | Cos(f) I
I nod. |grupului| in grupa | buc* kW | -- | --- I
---------------------------------------------------------------
I I I I 2 * 7.00 I I I
I 1 I 1 I 5 I 2 * 14.00 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 1 * 4.50 I I I
I I------------------------------------------------------I
I I 2 I 1 I 1 * 4.50 I 0.17 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I Ilumin. nodului : Kc.il.=0.95; Po =0.015 kW/m^2; F= 1620 m^2I
I Coordonatele nodului : X= 7.0 m; Y= 1.0 m I
I-------------------------------------------------------------I
I I I I 3 * 7.00 I I I
I 2 I 1 I 6 I 1 * 4.50 I 0.14 I 0.60 I
I I I I 2 * 14.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 2 I 2 * 14.00 I 0.16 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I 3 I 2 I 1 I 1 * 29.20 I 0.10 I 0.50 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 2 I 1 * 4.50 I 0.17 I 0.65 I
I I I I 1 * 10.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
I 4 I 1 I 1 I 1 * 32.00 I 0.35 I 0.70 I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 1 I 1 * 10.00 I 0.65 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I I 2 I 1 I 1 * 7.00 I 0.12 I 0.50 I
I I------------------------------------------------------I
I 5 I 3 I 1 I 1 * 10.00 I 0.17 I 0.65 I
I I------------------------------------------------------I
I I 4 I 1 I 1 * 28.00 I 0.14 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I I 5 I 1 I 1 * 14.00 I 0.16 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 2 I 2 * 15.00 I 0.50 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
I 6 I 2 I 1 I 1 * 10.00 I 0.65 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 1 I 1 * 20.00 I 0.16 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I I 4 I 1 I 1 * 35.00 I 0.50 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
68
I-------------------------------------------------------------I
I I 1 I 3 I 1 * 15.00 I 0.50 I 0.85 I
I I I I 2 * 20.00 I I I
I I------------------------------------------------------I
I 7 I 2 I 1 I 1 * 20.00 I 0.16 I 0.60 I
I I------------------------------------------------------I
I I 3 I 1 I 1 * 35.00 I 0.50 I 0.85 I
I I------------------------------------------------------I
I I 4 I 1 I 1 * 10.00 I 0.65 I 0.80 I
I I------------------------------------------------------I
I-------------------------------------------------------------I
SRM
Sterlea Roman
Tabelul C.B.2 - Rezultatele calcularii sarcinilor electrice a S.R.M.

---------------------------------------------------------------
I Nr. Nr. | Pn | Pmed |Qmed | Ne | Ku | Km | P | Q | S I
Inod. gr. | kW | kW |kvar | -- | -- | -- | kW |kvar | kVA I
---------------------------------------------------------------
I 1 1 46.5 6.5 8.7 I
I 2 4.5 0.8 0.9 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 51.0 7.3 9.6 5 0.14 2.66 42.4 10.5 43.7 I
I Sarcina de iluminat - 23.1 kW; Unghiul sectorului -196 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 2 1 53.5 7.5 10.0 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 53.5 7.5 10.0 5 0.14 2.64 19.8 11.0 22.6 I
I Sarcina de iluminat - 0.0 kW; Unghiul sectorului - 0 gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 28.0 4.5 6.0 I
I 3 2 29.2 2.9 5.1 I
I 3 14.5 2.5 2.9 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 71.7 9.9 13.9 4 0.14 2.94 29.0 15.3 32.7 I
I-------------------------------------------------------------I
I 4 1 32.0 11.2 11.4 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 32.0 11.2 11.4 1 0.35 3.04 32.0 12.6 34.4 I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 10.0 6.5 4.9 I
I 2 7.0 0.8 1.5 I
I 5 3 10.0 1.7 2.0 I
I 4 28.0 3.9 5.2 I
I 5 14.0 2.2 3.0 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 69.0 15.2 16.5 4 0.22 2.43 37.0 18.2 41.2 I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 30.0 15.0 9.3 I
I 6 2 10.0 6.5 4.9 I
I 3 20.0 3.2 4.3 I
I 4 35.0 17.5 10.8 I
I -------------------------------------------------------I
69
I Total: 95.0 42.2 29.3 4 0.44 1.82 77.0 32.2 83.4 I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 55.0 27.5 17.0 I
I 7 2 20.0 3.2 4.3 I
I 3 35.0 17.5 10.8 I
I 4 10.0 6.5 4.9 I
I -------------------------------------------------------I
I Total: 120.0 54.7 37.0 5 0.46 1.72 93.9 40.7 102.3 I
I-------------------------------------------------------------I
I Total: 492.2 147.9 127.7 25 0.30 1.46 238.5 127.7 270.6 I
I-------------------------------------------------------------I
Coordonatele centrului de sarcina : X= 33 m; Y= 19 m;
70
ANEXA D
Tabelul D.B.1 - Datele initiale pentru calculul sarcinilor electrice
---------------------------------------------------------------
I N | Sarcina de putere | Sarcina de iluminat | Coordonatele I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| P inst.: Kc : Cos |Kcil.: Po : Fsect.| X : Y : Z I
I | kW : -- : - | -- : kW/m^2: m^2 | m : m : m I
I-------------------------------------------------------------I
I 1 5.0 0.95 0.90 0.90 0.0140 264 395 242 0 I
I 2 600.0 0.60 0.70 0.85 0.0140 4537 300 288 0 I
I 3 550.0 0.80 0.80 0.85 0.0140 7205 141 271 0 I
I 4 760.0 0.60 0.70 0.85 0.0140 2640 28 112 0 I
I 5 60.0 0.70 0.90 0.60 0.0100 4537 360 30 0 I
I 6 60.0 0.85 0.80 0.90 0.0180 1870 384 180 0 I
I 7 140.0 0.65 0.90 0.90 0.0180 1870 384 180 0 I
I 8 180.0 0.65 0.70 0.80 0.0200 3630 384 115 0 I
I 10 80.0 0.50 0.75 0.60 0.0090 1583 136 60 0 I
I 11 950.0 0.60 0.70 0.85 0.0140 4537 300 138 0 I
I 12 540.0 0.80 0.80 0.85 0.0150 6685 130 150 0 I
I 13 750.0 0.60 0.70 0.85 0.0150 3300 28 220 0 I
I 14 300.0 0.80 0.80 0.85 0.0130 1100 28 313 0 I
I 15 500.0 0.80 0.80 0.85 0.0130 1100 28 62 0 I
I-------------------------------------------------------------I
I 12 1260.0 0.80 0.80 S a r c i n a 10 kV I
I 13 1800.0 0.60 0.70 S a r c i n a 10 kV I
I 14 1260.0 0.80 1.00 S a r c i n a 10 kV I
IIluminarea teritoriului 1.00 0.0002 60000 280 75 0 I
---------------------------------------------------------------
Scara cartogramei: JT - 0.50 kW/mm^2; IT - 0.50 kW/mm^2
Coeficient de simultaneitatea - 0.95; Tg norm. - 0.28
Intreprinderea - Uzina constructoare a tractoare
Elaborat de - Sterlea Roman
Tabelul D.B.2 - Sarcina de calcul si marimimile referitor la partea grafica

---------------------------------------------------------------
I N | Sarcina 0.4 kV | Sarcina 10 kV | Partea grafica I
I-------------------------------------------------------------I
INr.| Pc : Qc : Pil. | Pc : Qc | Rj : Ri :Ungh.I
I | kW : kvar : kW | kW : kvar | mm : mm :gradeI
I-------------------------------------------------------------I
I 1 4.8 2.3 3.3 0.0 0.0 2 0 148 I
I 2 360.0 367.3 54.0 0.0 0.0 15 0 47 I
I 3 440.0 330.0 85.7 0.0 0.0 17 0 59 I
I 4 456.0 465.2 31.4 0.0 0.0 17 0 23 I
I 5 42.0 20.3 27.2 0.0 0.0 5 0 142 I
I 6 51.0 38.3 30.3 0.0 0.0 6 0 134 I
I 7 91.0 44.1 30.3 0.0 0.0 8 0 90 I
I 8 117.0 119.4 58.1 0.0 0.0 9 0 119 I
I 9 238.5 127.7 23.1 0.0 0.0 12 0 32 I
I 10 40.0 35.3 8.5 0.0 0.0 5 0 63 I
I 11 570.0 581.5 54.0 0.0 0.0 19 0 31 I
I 12 432.0 324.0 85.2 1008.0 756.0 17 25 59 I
I 13 450.0 459.1 42.1 1080.0 1101.8 17 26 31 I
I 14 240.0 180.0 12.2 1008.0 0.0 12 25 17 I
I 15 400.0 300.0 12.2 0.0 0.0 16 0 11 I
I-------------------------------------------------------------I
I 3932.3 3394.4 557.6 3096.0 1857.8 T o t a l I
---------------------------------------------------------------
71
Sarcina pentru iluminarea teritoriului - 12.0 kW
Pierderi in transformatoare - 90.0 kW; in linii - 230.6 kW
Sarcina de calcul la JT SPC- 7567 +j 6173 kVA; Sjt= 9766 kVA
Sarcina de calcul la IT SPC- 7762 +j 7150 kVA; Sjt= 10554 kVA
Partea electrica de sistem la barele IT SPC - 2173 kvar
Coordonatele centrului de sarcina - X= 124 m; Y= 195 m; Z= 0 m
72
ANEXA E
Tabelul E.H.1 - Datele initiale pentru calculul curentilor de s.c.
────────────────────────────────────────────────────────────────────
| No | A | B | C | D | RNP | XNP | F | P | Q | E |
────────────────────────────────────────────────────────────────────
| 1 | 875.0 0.000 0.000 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 2 | .4280 .4440 8.500 115.0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 3 | 6300. 11.50 44.00 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 4 | .7690 .0600 .2850 10.50 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 5 | 5.900 17.00 0.000 .4000 5.900 17.00 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 6 | .1420 .1370 4.000 .4000 .1420 .1370 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 7 | 0.000 0.000 0.000 .4000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 8 | .4100 .1300 0.000 .4000 .4100 .1300 0.000 0.000 0.000 0.000 |
| 9 | .3300 .3000 0.000 .4000 .3300 .3000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|10 | 1.100 .0600 60.00 .4000 2.070 .2900 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|11 | 1.750 .9000 0.000 .4000 1.750 .9000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|12 | 1.200 .6000 0.000 .4000 1.200 .6000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|13 | 1.800 .9000 0.000 .4000 1.800 .9000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|14 | 7.400 .1160 2.000 .4000 9.600 1.650 0.000 0.000 0.000 0.000 |
|15 | 1.300 0.000 0.000 .4000 1.300 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 |
────────────────────────────────────────────────────────────────────
Uzina - Uzina constructoare de tractoare
Proiectant - Sterlea Roman EE-161
Rezultatele calculelor curentilor de s.c. in sistemul de AEE

────────────────────────────────────────────────────────────────
|Punctul| I''(3) | i de soc | Is | I''(2) | I''(1) |
|de s.c.| kA | kA | kA | kA | kA |
────────────────────────────────────────────────────────────────
| 2 | 3.452 | 7.547 | 4.361 | 2.989 | 0.000 |
| 3 | 2.792 | 7.112 | 4.220 | 2.418 | 0.000 |
| 4 | 2.737 | 6.138 | 3.554 | 2.370 | 0.000 |
| 5 | 10.908 | 21.084 | 12.288 | 9.447 | 11.483 |
| 10 | 2.953 | 4.177 | 2.953 | 2.558 | 2.367 |
| 15 | 2.365 | 3.345 | 2.365 | 2.048 | 1.944 |
────────────────────────────────────────────────────────────────
Curentul de s.c. monofazat in pct. 14 - 1.944 kA
73

Alimentarea Cu Energie Electrică

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alimentarea Cu Energie Electrică

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

7.3 Alegerea dulapurilor de distribuţie din noduri......................................................................31

7.4 Alegerea separatoarelor cu pârghie pentru fiecare nod........................................................32

7.5 Alegerea întrerupătorului de grup.........................................................................................33

8. CALCULUL CURENŢILOR DE SCURTCIRCUIT...............................................................35

9. ALEGEREA ȘI VERIFICAREA APARATELOR ȘI CĂILOR DE CURENT LA

9.4 Alegerea şi verificarea transformatorului de tensiune la barele 10 kV a SPC......................47

9.6 Alegerea întreruptorului 0,4 kV destinat protecţiei transformatorului de putere din

Sistemul electroenergetic este ansamblul instalaţiilor utilizate pentru

1.1 Caracteristica întreprinderii

1.2 Caracteristica generală a secţiilor principale

Sarcinile electrice de calcul a întreprinderilor industriale a secţiilor sau a diferitor noduri de

2.1 Calculul sarcinilor electrice ale secției pentru proiectare aprofundată

K u – coeficientul de utilizare a puterii active corespunzător receptorului electric „i”, se

În continuare se determină, pentru fiecare grupă de receptoare electrice, puterile medii.

Se determină numărul echivalent de receptoare electrice:

Pc  K ma  Pms  2  7, 275  14,55 kW .

Puterea reactivă de calcul se determină din două condiţii:

b) Qc  Qms – pentru ne  10;

Deci, Qc  1,1 Qms  1,1 7,354  8,089 kvar;

Sc  Pc2  Qc2  14,552  8,0892  16,647 kVA.

Sarcina activă de calcul a secţiei:

unde : Pinst este puterea instalată a secţiei nr.4;

unde : Po ,il este sarcina specifică de iluminat ;

K c ,il - coeficientul de cerere a iluminatului;

unde P c 0, 4 - sarcina activa sumara a sectiilor la tensiunea 0,4 kV;

P c10 - sarcina activa sumara a sectiilor la tensiunea 10 kV;

P c ,il - sarcina active de calcul sumara pentru iluminat;

unde K s este coefficient de simultanietate, K s  0,95 ;

QJT .SPC  Qc 0, 4  Qc10  0,1  PJT .SPC  Qc 0, 4  6173 kvar

Puterea totală de calcul, la barele de joasă tensiune SPC:

S JT .SPC  Р 2 JT .SPC  Q 2 JT .SPC  7567 2  61732  9765,5 kVA

Sc.IT  Р2c.IT .SPC  Q2c.IT .SPC  77622  7149,52  10553 kVA

Puterea reactivă permisă de către sistemul electroenergetic, determinat după factorul de

Datele initiale pentru calculul sarcinilor electrice și sarcina de calcul și mărimile

3.1 Alegerea tensiunii nominale a liniei de racord a întreprinderii la sistemul

Alegerea tensiunii reţelei de alimentare şi distribuţie depinde de puterea sumară care se

– relaţia lui Still (SUA):

– relaţia lui Nicogosov (Rusia):

Unde: l este distanţa de la sursa de alimentare până la întreprindere, l = 8,5 km;

Figura 1.1- Racordarea întreprinderii la tensiunea 35 kV

Figura 1.2- Racordarea întreprinderii la tensiunea 110 kV

Varianta I: Un= 110 kV

Se determină pierderile de tensiune în linie în regim normal şi în regim de avarie.

Unde: R este rezistenţa liniei, R = r0·l = 0,428 ·8,5= 3,91 Ω;

Se determină pierderile de putere în tronsoanele LEA în regim normal:

Varianta II: Un= 35 kV

În regim de avarie se obţine curentul:

Tabelul 3.1 – Compararea tehnică a variantelor

3.2 Alegerea tensiunii nominale ale rețelelor de distribuție din interiorul

Deoarece avem prezentă sarcina la tensiunea 10 kV, în proiectul dat aprobăm

De obicei SPC al întreprinderii se construieşte cu două transformatoare.

Alegem 2 transformatoare de putere cu două înfăşurări de tip ТMН-6300/110 având

În regim normal de funcţionare transformatoarele din SPC vor funcţiona cu un coeficient

În regim de avarie (la deconectarea unui transformator) transformatorul neavariat trebuie

unde n este numărul de transformatoare;

Tabelul 4.1 - Agerea numărului şi puterii PT din secţii

Nr. Categ. Pdec,

PT1 1,2,6 II,III 503,4 2xTM-400 0,8 0,63 1,26 -

5.1 Alegera locurilor de amplasare a PT și a PD

La elaborarea schemei de alimentare cu energie electrică din incinta întreprinderii se

Figura 4.2 – Schema de alimentare cu energie electrică pentru Varianta II

6.1 Calculul tehnico-economic pentru Varianta I