Viscozitatea fluidelor

Serban Silvia-Andreea
Toroplean Ramona-Elena

Grupa:735b
 VISCOZITATEA FLUIDELOR

Cuvântul viscozitate face parte din familia cuvântului vâscos și în limba română
este admisă și pronunția ca atare. Conform normelor ortografice actuale, termenul
ar trebui ortografiat vâscozitate. Această formă este în conflict cu radicalul visc-
din care derivă familia de cuvinte, și se abate de la termenul internațional.
Ca urmare, în textele scrise se recomandă folosirea formei viscozitate,
prezentă în toate dicționarele și în toate lucrările tehnice.
 Toate corpurile fluide au printre caracteristicile lor (densitate, compoziţie
chimică, culoare,s.a.m.d.),o anumita viscozitate.Este o noţiune destul de intuitivă. În
limbaj curent se spune că un lichid este gros sau subţire. Viscozitatea depinde foarte
mult de temperatura: la gaze, viscozitea creşte când creşte temperatura; la lichide,
viscozitatea scade cand creşte temperatura. Fluiditatea este inversul viscozităţii.
Viscozitatea este proprietatea unui fluid de a se opune mișcării relative a
particulelor constituente. Viscozitatea este percepută ca o rezistență la curgere. În
acest sens, apa, cu viscozitate mică, este fluidă, în timp ce uleiul, cu viscozitate mare,
este vâscos. Toate fluidele reale sunt vâscoase, cu excepția celor superfluide. Un fluid
nevâscos este considerat fluid ideal.
 Oamenii de ştiinţa deosebesc viscozitatea dinamică (sau absolută)
de viscozitatea cinematică.
Viscozitatea dinamică variază de obicei puțin cu presiunea, dar destul de
mult cu temperatura. De aceea este necesară și menționarea temperaturii pentru care
este dată viscozitatea. În cazul în care densitatea fluidului depinde și ea de presiune și
temperatură, viscozitatea cinematică variază mult cu acești parametri, care trebuie
precizați. La suspensii viscozitatea variaza cu procentul volumic al particulelor
dispersate.
Viscozitatea cinematică este viscozitatea dinamică impartită la densitatea
fluidului. Altfel spus viscozitatea dinamică se referă la volum, pe când cea cinematică
la masa.
Densitatea se mai numeste si masa specifică. Este deci usor de inţeles
ca viscozitatea dinamică a aerului este mult mai mică decat cea a apei, pe când cea
cinematică este mai mare decat cea a apei.
 Viscozitatea fiind foarte variabilă in funcţie de temperatura, o exprimare a
viscozităţii nu are sens dacă nu se precizează şi temperatura.
Exemple de viscozităţi cinematice la 20°C: apa 1, lapte 4,3 – ulei vegetal 4,3 – miere
2200 – maioneza 6350 – kerosene 3,2 – ether 0,33,alcool o,74 – benzina 0,74 –
motorina 14.
Particularităţile viscozităţii uleiurilor lubrifiante
In general, viscozitatea uleiurilor lubrifiante se schimbă mult mai mult cu temperatura
decat viscozitatea celorlalte lichide.
Exemple de viscozităţi in funcţie de temperatura:

Cu cat indicele de viscozitate este mai mare, cu atat un lubrifiant este de

calitate mai buna.
 Fluidele pentru care ipoteza lui Newton este valabilă (de exemplu apa, gazele) se
numesc fluide newtoniene. Ipoteza simplă a lui Newton nu este valabilă pentru toate
fluidele.
Fluidele pentru care ipoteza lui Newton nu este valabilă se numesc fluide
nenewtoniene. Cu studiul comportării fluidelor din punct de vedere al viscozității se
ocupă reologia.

Măsurarea viscozității:
Viscozitatea se poate măsura cu diferite tipuri de viscozimetre. Cum s-a spus,
controlul temperaturii în timpul măsurătorilor este esențial.
Tipuri de viscozimetre:
Viscozimetre rotative. Acestea determină viscozitatea dinamică. Ele pot
determina viscozitatea unui fluid fără a avea nevoie de un fluid de comparație. Sunt
folosite ca etaloane.
Viscozimetre cu element vibrator. Acestea determină tot viscozitatea
dinamică, dar au nevoie de o etalonare cu un fluid de comparație.
Viscozimetre cu capilară. Acestea determină viscozitatea cinematică, prin
compararea cu un fluid etalon. Sunt foarte precise, se folosesc în laboratoare,
 Viscozimetru Engler. Acesta determină viscozitatea cinematică, prin
compararea cu un fluid etalon, la curgerea printr-un orificiu. Principiul este
asemănător viscozimetrelor cu capilară, iar valorile măsurate se exprimă în grade
Engler (ºE).
Viscozimetre cu bilă. Acestea determină tot viscozitatea cinematică, însă
necesită etalonare. Se folosesc în tehnică.
Pentru fluide nenewtoniene, aparatele se numesc reometre.

Unități de măsură:
Viscozitatea dinamică

În Sistemul Internațional unitatea de măsură a viscozității dinamice este Pascal-

secunda (Pa s), care este egală cu 1 kg m−1 s−1. Dacă între două plăci situate la
distanța d se pune un fluid cu viscozitatea de 1 Pa s iar placa este deplasată lateral sub
o tensiune de 1 Pa, ea se va deplasa în timp de o secundă pe distanța d. Pentru
unitatea Pa s s-a propus denumirea de Poiseuille (a nu se confunda cu poise), însă
încă nu este acceptată.
 Viscozitatea cinematică
În Sistemul Internațional unitatea de măsură a viscozității cinematice este m² s−1.