Depuneri catodice de metale.

Cuprarea

Principiul lucrării:
Electroliza reprezintă procesul de descompunere permanentă a unei substanţe sub
acţiunea curentului electric.
La trecerea curentului electric printr-un electrolit, adică în timpul electrolizei au loc cele
două procese distincte: transportul curentului electric şi reacţiile chimice care se produc la
electrozi.
Transformările chimice care au loc în timpul electrolizei depind de natura şi starea
electrolitului, de natura solventului, de natura materialului din care sunt confectionaţi
electrozii şi de prezenţa altor substanţe în soluţia sau topitura electrolitului.
Pe bază experimentală, M. Faraday descoperă între anii 1882 – 1933 că există o relaţie
între cantitatea de electricitate care trece printr-un electrolit şi cantitatea de substanţă
transformată prin electroliză, enunţând astfel legile electrolizei sau legile lui Faraday. Aceste
legi se enunţă astfel:
1. Cantitatea de substanţă transformată la electrod în timpul procesului de electroliză
este proporţională cu cantitatea de electricitate care trece prin soluţia sau topitura de electrolit.
m=kQ= kIt (1)
unde:
m - cantitatea de substanţă transformată la electroliza, în g;
I - intensitatea curentului, în A;
t - timpul de electroliză, în s;
Q - cantitatea de electricitate (în C); Q=I t;
m g mg
K= - echivalentul electrochimic, în sau .
Q C C
Echivalentul electrochimic reprezintă cantitatea de substanţă depusă la electrod de
cantitatea de electricitate de 1 Coulomb (C).
2. La trecerea aceleiaşi cantităţi de electricitate prin soluţiile sau topiturile de
electroliţi, cantităţile de substanţe puse în libertate la electrozi sunt proporţionale cu
echivalenţii lor chimici. Astfel, echivalenţii electrochimici sunt proporţionali cu echivalenţii
chimici.
Se poate scrie:
K= E/F (2)
F - numărul lui Faraday (F= 96500 C = 26,8 Ah).
Deoarece E = A/z, în care A reprezintă masa atomică, iar z reprezintă numărul de electroni
implicaţi în proces egal cu sarcina ionului depus la electrod se mai poate scrie :
K= A/zF (3)
Reunind cele două formule, legile lui Faraday se pot exprima prin formula generală:
A
m  I  t [g] (4)
zF
Depunerile catodice (galvanice) ale stratelor metalice se fac în scopul creşterii
rezistenţei la coroziune a pieselor acoperite, al îmbunătăţirii aspectului decorativ şi pentru
mărirea rezistenţei acestora la uzură.
Depunerile electrochimice (catodice) au la bază reacţia catodică de reducere a ionilor
metalici din soluţii apoase: M+z + z e-→ M↓ pe suprafaţa piesei legată la polul negativ al unui
circuit electric de electroliză (fig. 1).
Depunerea catodică a metalelor din soluţii apoase are loc la potenţiale mai negative
decât potenţialul de echilibru al metalului în seria potenţialelor standard Volta.
Depunerile catodice de cupru prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere
decorativ, protector cât şi funcţional. În scop protector – decorativ, cuprul se depune ca
substrat înaintea depunerilor de crom, nichel, argint şi staniu, atât pe materiale metalice cât şi
pe materiale nemetalice, cum ar fi materiale plastice şi ceramice. În scop funcţional, datorită
conductibilităţii electrice ridicate, depunerile de cupru sunt utilizate pe scară largă în
tehnologiile electrotehnice şi electronice.
În lucrarea de faţă se va efectua o cuprare cu anod solubil, adică se va depune un strat
de cupru pe o placă de alamă. Electrodepunerea cuprului are loc într-o celulă de electroliză
(fig. 1), utilizând drept electrolit o soluţie acidă de CuSO4. Anodul celulei este o bară de
cupru, iar la catod se plasează piesa ce urmează a fi protejată.

Fig. 1. Montaj de electroliză

1- sursă de curent continuu; 2 – rezistenţă variabilă; 3 – anod; 4 – catod; 5 – vas electroizolant;
6 - miliampermetru

Sulfatul de cupru se disociază în soluţie conform ecuaţiei:

CuSO4 Cu2+ + SO42- (5)
La electrozii instalaţiei de electroliză se desfăşoară reacţii electrochimice:
(-) Catod (alama): Cu2+ + 2e- Cu (reducere) (6)
(+) Anod (cupru): Cu - 2e Cu
- 2+ (oxidare) (7)
Potrivit reacţiilor chimice de mai sus, la catod (polul negativ), deci pe piesa de alamă,
se depune cupru, iar anodul (piesa de cupru) se consumă (electroliza cu anod solubil).
Scopul lucrării: constă în determinarea randamentului şi a grosimii stratului depus în
cazul unei cuprări catodice.
Aparatură şi substanţe:
Aparatură: anod de cupru, catod de alamă, montaj de electroliză, balanţă analitică
Substanţe: soluţie acidă de sulfat de cupru
Modul de lucru:
 se curăţă piesa de alamă cu hârtie metalografică, se spală cu apă distilată şi se usucă cu
hârtie de filtru;
 placa de alamă se cântăreşte la balanţa analitică, se introduce în baia de cuprare şi se
leagă la polul negativ (catod) al sursei de curent continuu; la polul pozitiv (anod) se fixează
electrodul de cupru;
 se conectează instalaţia la reţea, se pune în funcţiune şi se reglează cu ajutorul
potenţiometrului intensitatea de 0,3 A; durata electrolizei este de 30 sau 45, minute după care
se întrerupe funcţionarea circuitului electric;
 se scoate catodul şi se spală cu apă distilată, se usucă prin tamponare între două hârtii
de filtru şi se cântăreşte la balanţa analitică.

O b s e r v a ţ i e : în timpul electrolizei se va urmări ca intensitatea curentului electric să se

menţină constantă.

2
 Calcule şi rezultate:
Randamentul de curent se calculează cu ajutorul relaţiei:
mp
  100 (8)
mt
unde: mp - masa de cupru depusă practic, dată de diferenţa de masă a catodului (alamă)
înainte şi după electroliză;
mt - masa teoretică de cupru care se calculează conform legilor lui Faraday.
A
mt   I t
zF
în care: A - masa atomică a metalului (ACu=63,5 g/mol)
I - intensitatea curentului de electroliza (A);
t - timpul de electroliza (s sau h);
z - valenta metalului; zCu = 2
F - numărul lui Faraday (F= 96500 C = 26,8 Ah).
Grosimea stratului de cupru depus la electroliză se calculează astfel:
mp
  (9)
S 
unde: mp - masa practică de cupru depusă, g;
S - suprafaţa piesei pe care s-a realizat depunerea, cm2;
 - masa specifică (densitatea) cuprului (Cu=8,93 g/cm3).

Prelucrarea rezultatelor:

Se calculează și completează următorul tabel:

Metalul de I t mi mf mp mt  S 
protejat [A] [ore] [g] [g] [g] [g] [%] [cm2] [cm] [m]

Tema de casă:

1. Să se calculeze care trebuie să fie curentul de electroliză şi timpul de electroliză pentru

depunerea unui strat de cupru de grosime 0,2 mm pe o suprafaţă de 1cm2, dacă densitatea de
curent este 1,5 A/dm2, iar ACu= 63,5 g/mol, z = 2, F = 96500 A∙s, Cu = 8,93 g/cm3 şi
η = 85%.
2. O celulă de producere a aluminiului prin electroliza soluţiei de alumină în criolită topită
necesită 20000 A. Cât aluminiu se obţine pe zi în celula de electroliză, presupunând că
randamentul este 92%. Masa atomică a Al este 27 g/mol, iar F=96500 A∙sec.
3. La electroliza unei soluţii de fier la o intensitate de 4A şi un randament de 80% se depun în
2 ore 4,45 g fier. Care este starea de oxidare a fierului în soluţia respectivă. AFe= 56 g/mol.
4. Pentru acoperirea completă a unui obiect de podoabă este necesară o cantitate de 2,5 g Ag.
Folosindu-se la electroliză un anod de argint într-o celula electrolitică cu soluţie de AgNO3,
timp de 10 min se cer:
a) reacţiile la electrozi;
b) intensitatea curentului folosit la argintare, dacă randamentul este de 75%;
c) dacă se foloseşte un curent de 5 A, care este randamentul de curent?
Se cunoaște: AAg= 108 g/mol.
5. Se cuprează prin electroliză cu anod solubil de cupru un obiect cu dimensiunile 10 cm
lățime și 20 cm lungime. Stratul de Cu depus are grosimea de 0,005 mm, (Cu = 8,93 g/cm3).

3
Să se scrie reacţiile care au loc la electroliza CuSO4 şi să se calculeze timpul de cuprare dacă
intensitatea curentului este I = 5A, iar randamentul este de 85%. ACu= 63,5 g/mol
6. La nichelarea cu anod solubil a unei piese din oţel (S = 2,5 cm2), condiţiile de electroliză
sunt: I = 300 mA, t = 20 min. Se mai cunosc ANi=59 g/mol, F=96500 A∙s, Ni = 7,13 g/cm3.
Să se determine grosimea stratului de Ni depus, dacă randamentul este de 80%.
7. Să se calculeze randamentul de curent la rafinarea electrolitică a cuprului, dacă timp de
4 ore, la o intensitate de curent de 5 A se depun 21,49 g Cu.
Cu = 8,93 g/cm3; ACu= 63,5 g/mol.
8. La trecerea curentului electric prin două electrolizoare legate în serie conţinând soluţie de
AgNO3, respectiv CuSO4, în primul se separă la catod 2,16 g Ag. Să se calculeze masa de
cupru separată în al doilea electrolizor.
9. Un obiect metalic cu suprafaţa de 100 cm2 trebuie nichelat cu un strat de grosime 0,3 mm,
folosind o soluţie de NiSO4. Cât timp este necesar pentru electroliză dacă intensitatea
curentului este 3 A, randamentul catodic 90%, ANi = 59 g/mol şi greutatea specifică a
nichelului Ni=7,13 g/cm3.
10. Se nichelează prin electroliză cu anod solubil de nichel un obiect cu dimensiunile
20 cm lungime și 20 cm lățime. Stratul de Ni depus are grosimea de 0,02 mm,
(Ni = 7,13g/cm3). Să se scrie reacţiile care au loc la electroliza NiSO4 şi să se calculeze timpul
de nichelare dacă intensitatea curentului este I = 3A. Se cunoşte ANi=59 g/mol şi randamentul
de 80%.