Facultatea - de Energetica

7. Electroliza. Depuneri catodice de metale – CUPRAREA.

Scopul lucrării

Depunerea cuprului pe suprafeţe metalice pentru protecţie împotriva coroziunii

Principiul lucrarii.
Depunerile catodice (galvanice) a stratelor metalice se fac in scopul cresterii rezistentei
la coroziune a pieselor acoperite, imbunatatirii aspectului decorativ si pentru marirea
rezistentei acestora la uzura. Depunerile electrochimice (catodice) au la baza reactia catodica
de reducere a ionilor metalici din solutii apoase :
M+z + z e-→ M↓ pe suprafata piesei legata la polul negativ al unui circuit electric de
electroliza (Fig. 2).
Depunerea catodica a metalelor din solutii apoase are loc la potentiale mai negative
decat potentialul de echilibru al metalului din seria potentialelor standard Volta.
Depunerile catodice de cupru prezinta o importanta deosebita din punct de vedere
decorativ, protector cat si functional.
In scop protector – decorativ cuprul se depune ca substrat inaintea depunerilor de
crom, nichel, argint si staniu atat pe materiale metalice cat si pe materiale nemetalice cum ar fi
materiale plastice si ceramice.
In scop functional, datorita conductibilitatii electrice ridicate, depunerile de cupru sunt
utilizate pe scara larga in tehnologiile electrotehnice si electronice.
Una din metodele folosite frecvent, de prevenire şi combatere a coroziunii metalelor
constă în acoperirea acestora cu straturi protectoare metalice şi nemetalice. Pentru aceasta se
foloseşte procesul de electroliza.
Electroliza spre deosebire de celula galvanica, este procesul de orientare a ionilor spre
electrozi de către câmpul electric şi neutralizarea acestora prin cedare sau acceptare de
electroni, Figura 1. Opus celulelor galvanice, în aceste caz se transformã energia electrică în
energie chimică.

Figura 1. Diferenţa dintre celula galvanica şi cea de electroliză

In lucrarea de fata se va efectua procesul de cuprare cu anod solubil de Cu, adica se va

depune un strat de cupru pe o placa de alama. Electrodepunerea cuprului are loc intr-o celula
de electroliza (Fig. 2), utilizand drept electrolit o solutie de CuSO4 acidulata cu H2SO4.
Facultatea - de Energetica

Anodul celulei (polul cu +) este o bara de cupru, iar la catod (polul cu -) se plaseaza piesa ce
urmeaza a fi protejata (alama).

Figura 2. Electrodepunerea cuprului

În soluţia apoasă, sulfatul de cupru (CuSO4) şi acidul sulfuric (H2SO4) sunt disociaţi în ioni:
_
2+ 2
CuSO4 Cu + SO4
_
2
H2SO4 2 H+ + SO4
La electrozii instalatiei de electroliza (Fig. 2) se desfasoara urmatoarele reactii electrochimice:
Catod (-) (alama): Cu2+ + 2e- Cu (reactia de reducere) (2)
Anod (+) (cupru): Cu - 2e Cu (reactia de oxidare)
- 2+ (3)

Potrivit reactiilor chimice de mai sus, la catod (polul negativ), deci pe piesa de alama,
se depune cupru, iar anodul (piesa de cupru) se consuma (electroliza cu anod solubil).

Aparatura si substante: anod de cupru, catod de alama, solutie acida de sulfat de

cupru, montaj de electroliza, balanta analitica.

Mod de lucru

 Se curăţă cu hârtie metalografică placuța de alamă pe care urmează să se facă

electrodepunerea, apoi se spală în jet de apă şi se usucă foarte bine cu hârtie de filtru;
 Se cântăreşte plăcuţa de alamă la balanţa analitică cu precizie de  0,01 g şi se notează
masa iniţială, mi, în tabel.
 Se realizează montajul conform figurii 2;
 Se montează electrozii în suportul special, se conectează la bornele sursei de curent
continuu respectând polarităţile şi se introduc în baia de electroliză;
 Se conectează instalaţia de electroliză la reţea şi se pune în funcţiune;
 Se reglează cu ajutorul potenţiometrului sursei, intensitatea curentului electric la 0.3 A.
O b s e r v a ţ i e : în timpul electrolizei se va urmări ca intensitatea curentului electric să se
menţină constantă.
 După 30 de minute se întrerupe funcţionarea instalaţiei;
Facultatea - de Energetica

 Catodul de alamă se scoate din celula de electroliză, se spală cu apă distilată şi se usucă
foarte bine prin tamponare cu hârtie de filtru;
 Se cântăreşte la balanţa analitică şi se notează masa finală, mf, în tabel.
 Se măsoară cu o riglă suprafaţa totală, S [cm2], a plăcuţei de alamă, doar porţiunea care a
fost acoperită cu un strat de cupru (se ţine cont ca s-a depus cupru pe ambele feţe ale plăcuţei
de alamă).

Rezultate şi calcule:

 Se întocmeşte următorul tabel:

Metalul I t mi mf mp mt  S 
de [A] [h] [g] [g] [g] [g] [%] [cm2] [cm] [m]
protejat
Alama

 Se calculează masa teoretică de cupru (mt ) conform legilor lui Faraday (relaţia 4),
cunoscând ACu=63,54[g/mol];
A
mt   I t (4)
zF
in care: A - masa atomica a metalului (ACu=63,54 g);
I - valoarea intensitatii curentului aplicata la electroliza, exprimata in (A);
t - timpul de electroliza, exprimat in (h);
z - valenta metalului depus (Cupru); 2
F - numarul lui Faraday (F= 96500 C = 26,8 A∙h) (1 C = A∙s)
 Se calculează masa de cupru depusă practic cu relația mp = mf - mi;
 Se calculează randamentul de masa cu ajutorul relaţiei (5);
mp
  100 (5)
mt
 Se calculează grosimea stratului de cupru (  ) depusă la electroliză cu relaţia (6)

mp

S  (6)

unde: mp - masa practica de cupru depusa, exprimata in g; S - suprafata piesei pe care s-a
realizat depunerea, exprimata in cm2;  - masa specifica (densitatea) cuprului
(Cu = 8,93 g/cm3).

Întrebãri:
1. Ce este electroliza?
2. Care este diferenţa dintre celulele galvanice şi cele electolitice?
3. Ce reacţii au loc la anod respectiv la catod în timpul electrolizei?
4. Ce lege se aplicã pentru calculul masei teoretice la electolizã?
5. De cine este influenţat randamentul electolizei?
6. Dacã intensitatea curentului a oscilat pe parcursul experimentului de depunere electrochimicã a Cu pe
plãcuţa de alamã, influenţeazã masa teoreticã sau masa practicã?
Facultatea - de Energetica

Exerciţii. Cadrul didactic va indica pentru fiecare student în parte câte un exerciţiu de
rezolvat.

1. Să se calculeze care trebuie să fie curentul de electroliză şi timpul de electroliză pentru

depunerea unui strat de cupru de grosime 0,2 mm pe o suprafaţă de 1cm 2, dacă densitatea de
curent este 1,5 A/dm2, iar AC u= 63g, z = 2, F = 96500A∙s şi η = 85%.

2. O celulă de producere a aluminiului prin electroliza soluţiei de alumină în criolită topită

necesită 20000 A. Cât aluminiu se obţine pe zi în celula de electroliză, presupunând că
randamentul este 92%. Masa atomică a Al este 27 g, iar F=96500 A.sec.

3. La electroliza unei soluţii de fier la o intensitate de 4A şi un randament de 80% se depun în

2 ore 4,45 g fier. Care este starea de oxidare a fierului în soluţia respectivă. AFe= 56 g.

4. Pentru acoperirea completă a unui obiect de podoabă este necesară o cantitate de 2,5 g Ag.
Folosindu-se la electroliză un anod de argint într-o celula electrolitică cu soluţie de AgNO3,
timp de 10 min se cer:
a) reacţiile la electrozi;
b) intensitatea curentului folosit la argintare, dacă randamentul este de 75%
c) dacă se foloseşte un curent de 5 A, care este randamentul de curent? Se cunoaște
AAg= 108 g.

5. Se cuprează prin electroliză cu anod solubil de cupru un obiect cu dimensiunile 10-20 cm.
Stratul de Cu depus are grosimea de 0,005 mm, (Cu = 8,9g/cm3). Să se scrie reacţiile care au
loc la electroliza CuSO4 şi să se calculeze timpul de cuprare dacă intensitatea curentului este
I = 5A. Masa atomică a Cu este 64 g, iar randamentul este de 85%.

6. La nichelarea cu anod solubil a unei piese din oţel (S = 2,5 cm2), condiţiile de electroliză
sunt: I=300 mA, t=20 min. Se mai cunosc ANi=59 g/atom, F=96500 As, Ni = 7,13 g/cm3. Să
se determine grosimea stratului de Ni depus, dacă randamentul este de 80%.

7. Să se calculeze randamentul de curent la rafinarea electrolitică a cuprului, dacă timp de 4

ore, la o intensitate de curent de 5 A se depun 21,49 g Cu, (Cu = 8,9g/cm3).

8. La trecerea curentului electric prin două electrolizoare legate în serie conţinând soluţie de
AgNO3, respectiv CuSO4, în primul se separă la catod 2,16 g Ag. Să se calculeze masa de
cupru separată în al doilea electrolizor.

9. Un obiect metalic cu suprafaţa de 100 cm2 trebuie nichelat cu un strat de grosime 0,3 mm,
folosind o soluţie de NiSO4. Cât timp este necesar pentru electroliză dacă intensitatea
curentului este 3 A, randamentul catodic 90%, ANi = 59 g/atom şi greutatea specifică a
nichelului Ni=7,13 g/cm3.

10. Se nichelează prin electroliză cu anod solubil de nichel un obiect cu dimensiunile

20-20 cm. Stratul de Ni depus are grosimea de 0,02 mm, (= 7,13g/cm3). Să se scrie reacţiile
care au loc la electroliza NiSO4 şi să se calculeze timpul de nichelare dacă intensitatea
curentului este I = 3A. Se cunoşte ANi = 59 g/atom şi randamentul de 80%.