Sunteți pe pagina 1din 5

prof.

Udrea Maria Elena


Liceul Tehnologic Ocna Mureș

-Celor interesați de ofer câteva informații despre acest metal, care atrage încă, atenția
cercetărilor din metalurgie, industria prelucrătoare și din alte domenii, care fac scandiul
profitabil. Am prezentat și un model de rezolvare, pentru întrebări legate de electroliza
clorurii de scandiu, în stare topită.
-Cu mulțumiri, persoanei, care m-a inspirat!

INFORMAȚII DESPRE SCANDIU

https://www.tabelulperiodic.ro/elemente-tabel-periodic/scandiu-caracteristici-generale-si-
istoric/
http://strategic-metal.com/products/scandium/scandium-price/

1
Caracterizare
Scandiul (Sc) este primul metal tranzițional din sistemul periodic.
Este situat în grupa a III-a B (3), și perioada 4, din sistemul periodic.
Masa atomică (A) este 44,96 și Numărul atomic (Z) este 21.
Configurația lui electronică este:[Ar18] 3d14s2. Numerele de oxidare sunt: 0 și +3.
Electronegativitatea după Pauling este 1,3.
El are un singur izotop stabil 45Sc, și o serie de izotopi radioactivi instabili.
Scandiul este un metal alb-argintiu, ușor, duritatea lui este mică, este stabil la aer și are
unele proprietăți ce-l fac profitabil pentru industria metalurgică.
Prețul Sc, la bursa metalelor
Prețul scandiului, de 99 % puritate, a variat, în ultimul deceniu între 4000-20000 USD/ 1
kg.
1 kg de Sc2O3 costă 7000 USD.
Este un metal foarte scump; se estimează, că unele bănci își fac rezerve de scandiu.

Istoric
În anul 1871, Mendeleev, pe baza clasificării periodice a elementelor a prezis, existența
lui, ca omolog superior borului, cu masa atomică de 44. Scandiul a fost descoperit de
chimistul Lars Fredrik Nelson, mai târziu, în unele minerale, din Scandinavia, de unde a
primit numele.
Răspândire în natură
Scandiul se găsește în cantități mici, în toate mineralele ce conțin ytriu, lantan și lantanide,
sub numele de pământuri rare, într-o proporție de 10-4 %, și mai rar se găsește în
zăcăminte concentrate. Momentan se poate exploata industrial, mineralul cel mai bogat în
Sc, tortveitita, care este un silicat Sc2Si2O7, în care există aproximativ 41-42% Sc2O3.
Obținerea Sc – proces studiat de Metalurgie
Sursele de scandiu sunt momentan:
• minereurile, cu oxizi de scandiu (pământurile rare);
• deșeurile de la extracția și prelucrarea: Uraniu (U); Titan(Ti); Staniu(Sn);
Wolfram(W, sau tungsten), etc.
Separarea scandiului este dificilă și se folosesc la ora actuală, în metalurgie procedeele:
• transformarea oxizilor de scandiu în ScF3 și reducerea lor cu Ca. Se obține scandiu
de puritate 95%.
2ScF3 + 3Ca = 2Sc↓ + 3CaF2
• transformarea oxizilor în ScCl3, și electroliza, în stare topită, cu adaus de fondanți,
pentru coborârea punctului de topire.
• transformarea compușilor cu scandiu din deșeurile cu wolfram în hidroxizi de
scandiu, care prin calcinare trece în oxid de scandiu, din care se va extrage
scandiul, cu metodele cunoscute.

Puritatea scandiului obținut depinde de calitatea materiei prime, cu referire la conținutul de


ytriu și lantan. Problema s-a rezolvat acceptabil, astăzi.
Utilizările actuale ale scandiului
Astăzi, Scandiul are utilizări tehnologice unice:
• în metalurgie permite obținerea: de aliaje refractare (Sc-Re); de aliaje rezistente la
coroziune (amestec cu Ti, Ni, W, etc.); de aliaje ușoare, rezistente la coroziune Sc-
Al; izotopul Sc-46 este folosit pentru controlul de calitate în procesele tehnologice
din metalurgie; obținerea de ochelari, necesari muncitorilor la turnarea aliajelor cu
punctul de topire mare.
• în industria aerospațială, aliajele Sc-Al, au o mare căutare, la construcția rachetelor
și a avioanelor.
• în industria auto, aliajele sale sunt folosite la confecționarea pieselor de caroserie și
a altor piese, care necesită durabilitate.

2
• în tehnologia fabricării calculatoarelor, unde intră în componența celulelor de
memorie.
• la obținerea de energie electrică, în celule de combustibil solid cu oxid (strat de
electrolit solid Sc--Zr).
• obținerea de echipament sportiv, de exemplu; rame pentru biciclete, tije de pescuit,
etc.
• este o sursă de lumină, comparabilă cu lumina Soarelui. Iodura de scandiu este
folosită în lămpile cu vapori de Hg, mercur , care sunt utilizate pentru a reproduce
lumina soarelui în studiourile pentru industria filmului și televiziunii. Oxidul de
scandiu, este folosit pentru a face lumini de înaltă intensitate (becuri economice,
etc.);
• în industria ceramicii și a sticlei, scandiul oferă obiectelor rezistență la șocurile
termice.
• în medicină, scandiul este utilizat la confecționarea de proteze; izotopul Sc-47 este
folosit la tratarea tumorilor maligne.
• este utilizat la confecționarea termoelemente, de celule solare, oglinzi cu razeX.
• sulfatul de scandiu foarte diluat este utilizat pentru a îmbunătăți germinarea
semințelor precum porumb, mazăre și grâu.
• în industria nucleară, el intră în componența reactoarelor nucleare, fiindcă este un
moderator de neutroni.
• fabricarea unor polimeri, în care există legătura Sc-C;
• fabricarea catalizatorilor. De exemplu, oxidul de scandiu catalizează conversia
acidului acetic în acetonă;

2 CH3-COOH + CaCO3 = (CH3COO)2Ca + H2O + CO2 ↑


(CH3COO)2Ca la cald→ H3C – C – CH3 + CaO + CO2↑
II
O

Oferta de Scandiu, este limitată, din cauză că se găsește greu și are un cost ridicat al
producției sale. În prezent se produce în Asia și Rusia.
http://rareearth.ru/ru/pub/20150523/01812.html
Toxicitatea Sc
Scandiul și ytriul sunt toxici în exces, pentru organismele vii, fiindcă formează combinații
complexe cu liganzii organici, din corp. Se ajunge la inhibarea enzimelor, legarea
vitaminelor, dezechilibrul metalelor esențiale. Există studii medicale, cu privire la efectele
metalelor Sc și Y asupra sistemului imunitar, modificări genetice.
Sc nu are rol biologic. În ciclul alimentar, pot apare urme mai mici de 0,1 micrograme,
doză, la care potrivit studiilor medicale nu este pericol.
Pericolul inhalării compușilor cu Sc este la locul de muncă, unde se extrage și se
prelucrează, fiindcă aerul și gazele conțin cantități mari de praf cu Sc.

ELECTROLIZA TOPITURII DE CLORURĂ DE SCANDIU ScCl3:

Scandiu metalic se poate obține prin electroliza unui amestec topit de clorură de scandiu și
clorură de potasiu (sau de litiu), printr-un proces electrochimic, asemănător procesului
electrochimic Down, de la electroliză a clorurii de sodiu topite.
( Edith Beral, Mihai Zapan, Chimie Anorganică; https://es.qwe.wiki/wiki/Downs_Cell).

3
ScCl3 are punctul de topire de 9600C; de aceea se adaugă în celulă, KCl(fondant) care
coboară temperatura de topire, la aproape
7000C.
În urma trecerii curentului electric, prin topitură
se produc următoarele fenomene fizico-chimice:
• disocierea ScCl3 în ioni:
• ScCl3 → Sc3+ + 3Cl-
• migrarea ionilor spre electrozi:
• la catod(-) vine Sc3+;
• la anod (+) vine Cl-
• descărcarea ionilor la electrozi, unde au
loc procese de oxidare și de reducere:
la catod (-) Sc3+ + 3 e- → Sc↓ / reducere/
E0 red Sc3+/ Sc = - 2,08 V
ag.red............ag.ox

la anod(+) 3Cl- - 3 e- →3Cl• /oxidare /


E0 red Cl2/2Cl- = +1.359 V
ag.ox..............ag.red
3Cl• →3/2 Cl2 ↑

Reacția globală la electroliza topiturii de clorură de scandiu este:


ScCl3 topit prin electroliză →Sc↓ + 3/2 Cl2↑
sau:
2ScCl3 topit prin electroliză → 2Sc↓ + 3 Cl2↑
2moli SrCl3(sare) →2moli atomi Sc(metal) și 3 moli de Cl2(nemetal)

EXERCIȚII REZOLVATE, CURS METALURGIE

1. În ce privește procesul de electroliză a topiturii de clorură de scandiu se poate


spune:
a) Din 1 kmol sare se formează 33,6 m3 gaz, în condiții normale de temperatură și
presiune.
b) Din 1 mol sare se formează 18,069·1023 atomi de Cl.
c) La catod fiecare specie ionică acceptă 18, 069·1023 electroni pentru formarea a 1
mol de substanță cu legături metalice.
d) Raportul molar dintre numărul de moli de reactanți și numărul de moli de produși de
reacție este 2,5.

REZOLVARE
Verificăm afirmațiile de la punctele a, b și c, prin calcul stoechiometric, pentru 1 mol de
ScCl3.

INDICAȚIE Stoechiometria reacției globale la electroliza ScCl2 este:


2mol ScCl3 formează 2 mol de Sc și 3mol Cl2,

a) Calculăm volumul de Cl2 format de 1 kmol de ScCl3


►Știm definiția volumului molar(Vm):
1mol Cl2 în condiții normale de temperatură și presiune ( 00C și 1 atm) ocupă 22,4 L

4
Rezultă: 1 kmol ScCl3 formează 22,4.(3/2) m3 Cl2=33,6 m3 Cl2
1m3 = 1000 L
Varianta ”a” este corectă!

b) Calculăm numărul de atomi de Cl produși de 1mol mol de ScCl3


►Știm: Definiția numărului lui Avogadro (NA):
1mol de substanță conține: 6,023.1023 particule (atomi, molecule, electroni, ioni, etc.)
Aplicăm Regula de trei simplă:
dacă 2 moli ScCl3.....produc 3moli Cl2.....ce conțin 3.2 moli de atomi Cl•
atunci 1 mol ScCl3.....produce 3/2 moli Cl2....ce vor conține (3/2). 2 moli
atomi Cl• ... care vor conține (3/2).2.6,023.1023 atomi Cl•
= 18,069.1023 atomi de Cl

Varianta ”b” este corectă

c) Calculăm numărul de electroni acceptați de ionii de Sc3+ la catod, pentru formarea a


unui (1 ) mol de Sc, metal.
►Știm: Definiția numărului lui Avogadro (NA) și procesul de oxidare al ionilor de Sc3+:
2Sc3+ + 2.3 e- = 2 Sc0 (metal)
2moli de ioni Sc3+ + 2.3 e- (moli) = 2 moli de atomi Sc0

Aplicăm regula de trei simplă:


dacă 2 moli ioni de Sc3+ ....primesc 6 moli e- = 6.6,023.1023 electroni
atunci 1 moli ion Sc3+.......primește 3 moli e- = 3. 6,023.1023 electroni=.
=18,069.1023 electroni

Varianta ”c” este corectă

d) Calculăm raportul molar dintre numărul de moli de produși de reacție și numărul de


moli de reactanți, pentru 1 mol ScCl3:
►Știm, din stoechiometria reacției globale de la electroliză, că:
2 moli ScCl3 formează 2 moli de Sc și 3 moli de Cl2;
unde:
• reactant este ScCl3; n moli =2 moli;
• produși de reacție sunt: Sc și Cl2
• n moli Sc=2; n moli Cl2 = 3
suma numărului de moli de Sc și Cl2 produși de reacție= 2+3=5 moli
raportul molar: n moli produși de reacție: n moli reactanți = 5 moli/2 moli = 2,5

Varianta ”d” este corectă

BIBLIOGRAFIE
1. Curs metalurgie
2. http://link.springer.com/content/pdf/10.1007/978-1-4615-4311-4_3.pdf
3. https://books.google.ro/books?id électrolyse du chlorure de scandium fondu

S-ar putea să vă placă și