Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COULOMETRUL DE CUPRU.
Scopul lucrarii:
Partea teoretica:
Procesul de electroliza decurge dupa cele doua legi elaborate de M. Faraday, reunite matematic sub
urmatoarea relatie cantitiva:
m=K∙q=K∙i∙t (1)
unde:
m=cantitatea de substanta, exprimata in grame, depusa la electrod
K=echivalentul electrochimic al subtantei depusa la electrod, exprimata in g/C, si numeric egala cu
raportul Eg/96500 (Eg este valoarea in grame a echivalentului chimic al substantei depusa la
electrod)
q=cantitatea de electricitate care trece prin celula de electroliza (exprimata in coulombi, C)
i=intensitatea curentului care strabate celula de electroliza (exprimata in amperi, A)
t=timpul cat are loc electroliza (exprimat in secunde, s)
Deoarece in cursul electrolizei, au loc pierderi ale cantitatii de electricitate q (furnizata de la o sursa
de curent continuu-SCC), pierderi datorate reactiilor secundare nedorite care pot avea loc la
electrozi, randamentul unei celule de electroliza nu va fi de η=100%. Functie de cantitatea de
electricitate, q, randamentul unei celule de electroliza este definit:
η=qutil/qconsumat (2)
unde:
qutil=cantitatea de electricitate care este efectiv utilizata pentru depunerea unei anumite substante pe
electrod (C)
qconsumat=cantitatea de electricitate furnizata de SCC (C)
Pentru a putea afla qconsumat, se utilizeaza un coulometru de cupru, plasat in serie cu celula in care
are loc electroliza solutiei apoase de CuSO4 (denumita pe scurt electrolizor). In coulometrul de Cu,
nu au loc reactii secundare si deci randamentul coulometrului se considera η=100%.
Schema unei instalatii de electroliza care cuprinde atat celula de electroliza a solutiei apoase de
CuSO4 cat si cea a coulometrului de Cu este prezentata schematic in figura 1.
1
In instalatia din fig 1 se mai introduce in circuit un ampermetru A (legat in serie) si un voltmetru
V(legat in paralel cu sursa de curent continuu SCC). Simbolul K(-) este pentru catod iar A(+) pentru
anod.
Fig. 2. Electrolizorul din figura 1 care contine drept electrolit solutie apoasa saturata de CuSO4.
Fig. 3. Coulometrul de cupru. Catodul este o spirala de cupru cu diametru mai mare iar anodul
este tot o spirala de Cu dar cu diametru mai mic. Electrolitul din coulometru este o solutie apoasa
Öettel care nu permite desfasurarea rectiilor secundare.
Partea experimentala:
Se cantaresc la o balanta analitica ambii catozi, atat cel de inox notat cu m1 cat si cel spiralat
notat cu m2 (dupa ce in prelabil suprafetele lor au fost perfect curatite, degresate si uscate). Se
realizeaza schema din figura 1 si se porneste experimentul. Se conecteaza cele doua electrolizoare
din figura 1 la bornele unei surse de curent continuu SCC si se trece prin sistemul electrolitic un
curent de intensitate i=180 mA, timp t=10 minute. Dupa expirarea timpului de electroliza se
intrerupe furnizarea curentului si se spala cei doi electrozi cu apa, apa distilata si apoi se usuca. Se
reiau cel doua cantariri notandu-se masele cu m’1 si respectiv m’2. Se calculeaza masa de cupru
depusa pe electrodul de inox mCu, inox= m’1- m1 si respectiv masa de cupru depusa pe spira de cupru
a coulometrului mCu, spira= m’2- m2. Din legile lui Faraday, aplicate atat pentru celula electrolitica
cat si pentru coulometru rezulta:
mCu, inox=KCu∙qutil
mCu, spira= KCu∙qconsumat
Daca se impart aceste doua relatii una la cealalta, tanand cont de relatia (2), se va obtine
randamentul celulei de electroliza a solutiei apose de CuSO4 cu ajutorul coulometrului de Cu:
η= KCu∙qutil/ KCu∙qconsumat= mCu, inox/ mCu, spira
(KCu=EgCu/F=ACu/2·96500=echivalentul electrochimic al Cu, masurat in g/C)
Daca se inmulteste valoarea lui η cu 100 se obtine randamentul in procente (η%)