Protocolul adițional secret al 

Pactului Molotov-Ribbentrop, privitor la sferele de influență și dominație

în estul Europei, semnat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă la 23 august 1939, a dus la
trecerea la 28 iunie 1940 prin ultimatum (din partea guvernului URRS-ului) și cedare (din partea
Consiliului de Coroană al României) a teritoriilor dintre Prut și Nistru (Basarabia), dar și a
nordului Bucovinei, în componența URSS-ului. Ținutul Herța, deși nu a fost inclus în protocol, a fost
ocupat, de asemenea, de către armata sovietică. Inițial, Basarabia fără
județele Hotin, Ismail și Cetatea Albă, plus o parte a RSSA Moldovenești (aproximativ
corespunzătoare teritoriului actual al Transnistriei) au fost incluse în RSS Moldovenească înființată
la 2 august 1940, printr-un decret semnat de Stalin, pretinzându-se că inițiativa a aparținut majorității
oamenilor muncii din regiune. Numai în perioada dintre 28 iunie și 10 iulie s-au înregistrat circa
1.100 soviete la sate, 2 – în localitățile urbane, 4 – la nivel de plase și județe. În componența lor au
intrat circa 8.000 de muncitori, țărani și intelectuali. Aceste cifre ilustrează faptul că formalitățile
trebuiau respectate: noua republică sovietică nu putea fi creată fără acordul unor reprezentanți ai
categoriilor sociale nevoiașe, în numele cărora s-a instaurat puterea sovietică în cea mai mare parte
a Imperiului rus, începând cu 1917. Astfel, RSS Moldovenească a devenit o republică
unională separată în cadrul URSS-ului, cu drept teoretic de secesiune.
La 22 iunie 1941 România, aliată cu Germania, a atacat Uniunea Sovietică. Până la 26
iunie 1941, Basarabia și nordul Bucovinei au revenit în cadrul României. La 27 iunie 1941,
Antonescu a ordonat armatei române să continue înaintarea peste râul Nistru în teritoriul sovietic,
ocupând astfel și Transnistria.
În februarie-august 1944, Uniunea Sovietică a reocupat Moldova răsăriteană și a organizat din nou
RSS Moldovenească. Din punct de vedere juridic, frontiera de pe râul Prut a fost legalizată, oficial, în
patru rânduri de comunitatea internațională (inclusiv România):

 la tratatul de pace de la Paris în 1947, ca frontieră româno-sovietică;

 la data de 28 august 1991, ca frontieră moldo-română prin recunoașterea independenței
Republicii Moldova de către România;
 la data de 8 decembrie 1991, prin recunoașterea CSI-ului (inclusiv R.M.) de către România;
 la data de 27 iunie 2014, prin acordul de asociere R.M.-U.E.
Reorganizarea teritorială[modificare | modificare sursă]
Din iunie 1940, timp de cinci săptămâni, noua RSS Moldovenească cuprindea întreaga Basarabie
(delimitată în 1812) și întreaga RASSM-ul (delimitată în 1924, în Podolia) cu o suprafață de 52.710
kmp. În august 1940, s-au delimitat noi hotare între RSS Moldovenească și RSS Ucraineană (din
cadrul URSS-ului), transferând 24.460 kmp în favoarea celei din urmă, și lăsând astfel celei dintâi o
suprafață de 28.250 kmp.
Pe 11 noiembrie 1940, RSS Moldovenească (în limitele sale din august 1940) a fost reorganizată
teritorial în raioane, după modelul sovietic.[4] Astfel, în cadrul Republicii Sovietice Socialiste
Moldovenești (RSSM) au fost create următoarele unități administrative:

 Raionul Călărași
 Raionul Căușeni
 Raionul Cimișlia
 Raionul Edineț
 Raionul Fălești
 Raionul Florești
 Raionul Kotovsc
 Raionul Leova
 Raionul Orhei
 Raionul Rezina
 Raionul Rîșcani
 Raionul Sîngerei (Lazovsk, în perioada 1957-1991)
 Raionul Vulcănești
În perioada 3 septembrie 1941 – 4 septembrie 1944, teritoriul a fost organizat ca Guvernământ al
Basarabiei în cadrul României, având în componență nouă județe. [5]
O nouă delimitare repartizează către RSS Moldovenească 5.593 kmp în jumătatea de sud a ținutului
Hotinului și din Bugeac (mici porțiuni din fostele județe românești Cetatea Albă și Ismail cu micul
sat dunărean Giurgiulești, toate trei cedate în întregimea lor RSS Ucrainene în 1940), delimitând
pentru RSSM o suprafață de 33.843 kmp. Au existat și modificări minore ale hotarului transnistrean
cu RSS Ucraineană. În 1948, prin reforma administrativ-teritorială, județele au fost desființate, iar
teritoriul RSS Moldovenești a fost organizat din nou în raioane.