Ca urmare a anarhiei și violenței trupelor rusești debandate, la 

22 decembrie 1917 Sfatul Țării cere

guvernului român să trimită armata pentru a restabili ordinea. Trupele aliate au trecut Prutul în ziua
de 10 ianuarie 1918 reușind eliberarea Chișinăului de jefuitori, iar în câteva zile să elibereze complet
Basarabia.[43] Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că
nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului
Republicii. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia.[44]

Unirea cu Regatul României

Județele și regiunile istorice ale României Mari după 1926.

Articole principale: Unirea Basarabiei cu România și România Mare.

Întrunit la Chișinău la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat
unirea Republicii Democratice Moldovenești cu Regatul României. Votul de unire cu România a fost
dat cu 86 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 abțineri. [38][45] Tratatul de la Paris (1920), semnat de Marea
Britanie, Franța, Italia și Japonia recunoaște unirea Basarabiei cu România.[38]

Pactul germano–rus
Articole principale: Pactul Ribbentrop-Molotov și Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de
nord.
În iunie 1940, în virtutea punctului 3 al protocolului adițional secret al pactului Molotov-
Ribbentrop (23 august 1939), Uniunea Sovietică adresează României notele ultimative din 26 și 27
iunie 1940, somând-o să cedeze Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, chiar dacă ultimile
două regiuni nu făcuseră niciodată parte din Imperiul Rus.[46][47] La 28 iunie 1940, trupele sovietice
invadează și ocupă aceste teritorii.[38][48] La 2 august, Uniunea Sovietică proclamă pe o parte a
teritoriului ocupat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, care cuprindea șase dintre cele
nouă foste județe ale Basarabiei, între Prut și Nistru, și un teritoriu în stânga Nistrului. Printr-o
hotărâre a Kremlinului din 4 noiembrie, Ținutul Herța, Nordul Bucovinei, județele Hotin la nord și
Cetatea Albă, Chilia și Ismail la sud au fost încorporate în Republica Sovietică Socialistă
Ucraineană.[38]

Al Doilea Război Mondial

Articole principale: Operațiunea München și Operațiunea Iași-Chișinău.

Ordinul de zi emis de genralul Ion Antonescu Armatei României, în 22 iunie 1941, prin care i s-a indicat
acesteia să treacă Prutul și să elibereze Basarabia și Bucovina de Nord de sub ocupația sovietică
Pe 22 iunie 1941, unități ale armatelor română și germană au început campania din est împotriva
Uniunii Sovietice, prima operațiune numindu-se „Operațiunea München”, de recuperare a
Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța. Armata română a început lupta împotriva forțelor
sovietice în dimineața zilei de 22 iunie 1941 pe un front cuprins între munții Bucovinei și Marea
Neagră. Ofensiva s-a dat pe jumătatea de nord a frontului, de la sectorul Ungheni-Sculeni în sus pe
cursul râului Prut, pentru a îndrepta linia curbată spre vest a garniței URSS în zona de sus. La 5 iulie
în orașul Cernăuți au intrat primele trupe române. La 10 iulie orașul Soroca este eliberat de către
Divizia blindată română care apoi se îndreaptă către localitatea Bălți pe care o eliberează la 12 iulie.
Localitatea Orhei este eliberată în data de 15 iulie de către unități din Divizia 5 infanterie română. Pe
16 iulie, ca urmare a acțiunilor întreprinse de Corpul 3 român și Corpul 54 german, este eliberat
orașul Chișinău. A doua zi, pe 17 iulie, Cartierul general al Comandamentului frontului germano-
român transmite că odată cu victoria pentru cucerirea masivului Cornești, „cheia strategică a
Basarabiei e în mâna noastră” și că Hotinul, Soroca, Orheiul și Chișinăul au fost eliberate. Pe 21
iulie, Divizia 10 infanterie trece Dunărea și eliberează localitățile Ismail, Chilia Nouă, Vâlcov și
continuă să meargă către Cetatea Albă cu scopul eliberării totale a Basarabiei. [49]
La 27 iulie 1941, Hitler îi trimite lui Antonescu un mesaj de felicitare pentru eliberarea Basarabiei și
Bucovinei și îi cere să treacă Nistrul și să ia sub supraveghere teritoriul dintre Nistru și Bug. În martie
1944 trupele sovietice intră din nou în nordul Basarabiei (Hotin, Soroca, Bălți) iar la 24 august 1944,
ele ocupă sudul Basarabiei.
După război, propaganda sovietică a încercat să demonstreze și o anumită mișcare de partizani în
Basarabia, în spatele trupelor române. În realitate, mișcarea de partizani sovietică în Basarabia, în
cel de al doilea război mondial, n-a existat. Unele acțiuni armate răzlețe care au fost semnalate în
spatele frontului român au constituit acțiuni ale trupelor speciale sovietice parașutate într-o formă
sau alta.

Perioada sovietică
Articol principal: Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.
Odată cu sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial în 1945, Basarabia revine sub ocupație
sovietică, situație în care se va afla până în 1991. Uniunea Sovietică organizează aici Republica
Sovietică Socialistă Moldovenească care se subordonează autorităților de la Moscova. În perioada
1940 - 1941 și 1944 - 1953, sute de mii de locuitori sunt uciși, închiși în lagăre sau deportați în
Siberia, politica de deznaționalizare continuând și după această dată. [38]
În anii 1946 -1947 a avut loc foametea generată de un complex de cauze: distrugerile din timpul
războiului; seceta din anii 1945 și 1946; politica statului prin sechestrarea abuzivă a producției
agricole aparținând gospodăriilor țărănești, colectările de grâu la stat fiind exagerate și
necorespunzătoare proporțiilor recoltei.[50]
Conform cercetărilor istoricului american Rudolf Joseph Rummel, de la Universitatea din Hawaii: