Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord

Operațiile militare se extind asupra României la sfârșitul lunii iunie 1940, când Armata Roșie, în
acord cu Germania nazistă (Pactul Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939) ocupă Basarabia,
Nordul Bucovinei și ținutul Herței (ultimele două teritorii nefiind parte a protocolului secret din
23 august 1939).

Cauze
 O primă cauză a anexării Basarabiei și N Bucovinei la România este pericolul dispariției
ca stat al acesteia,așadar guvernul de la București a fost nevoit să accepte evacuarea
Basarabiei și N Bucovinei .
 O a doua cauză o reprezintă nota ultimativă primită de România din partea Uniunii
Sovietice din data de 26 iunie 1940, prin care Uniunea Sovietică solicită cedarea
Basarabiei și a N Bucovinei . URSS voia Basarabia pentru accesul la Dunăre și pentru
securizarea portului Odesa.
 O a treia cauză este slaba pregătire a armatei române și a sistemului de apărare,iar
gândindu-ne la faptul că politica externă a României interbelice a fost dominată de vecini
cu pretenții revizioniste ce o înconjurau, greșeala și lipsa de anticipare a năpastei ce avea
să vină sunt cu atât mai grave.
 O ultimă cauză este reprezentată de ultimatumul din 28 iunie 1940 din partea URSS către
România, prin care i se cerea evacuarea administrației civile și armatei române de pe
teritoriul dintre Prut și Nistru cunoscut ca Basarabia și din partea N a regiunii Bucovinei.
În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus în 4 zile ,România era
amenințată cu războiul .
Desfășurare
 Puțini ani din istoria României au o încărcătură dramatică comparabilă cu aceea a anului
1940. In iunie 1940, după înfrângerea Franței și retragerea trupelor britanice, Europa
părea a fi condamnată să accepte ocupația sau dominația puterilor Axei, unde,desigur,
Germania nazistă avea rolul cel mai important.
 De la sfârșitul lunii iunie si pana la inceputul lunii septembrie, Romania a suferit pierderi
teritoriale care au insumat circa 33,8% din suprafața țării. Practic, Romania Mare devine o
amintire. Cu aprobarea Germaniei Nazite, Ungaria hortistă şi Uniunea Sovietică stalinistă
ocupau Basarabia, Bucovina de Nord şi Transilania de Nord-Vest.
 Pactul Ribbentrop-Molotov a fost semnat la Moscova, la 23 august 1939 între ministrul
de externe a URSS Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von
Ribbentrop. Actul a fost semnat în prezenţa lui Stalin. La Bucureşti, Pactul Molotov-
Ribbentrop a fost primit ca „o lovitură de teatru” sau „un trăsnet din senin”
  URSS a cerut Basarabia în primul rând, prin vocea ministrului Molotov şi mai apoi
Bucovina. Pe 26 iunie, Guvernul României primea un ultimatum de la URSS. Mai precis
era informat că trebui să-şi retragă trupele din Basarabia şi să predea provincia Uniunii
Sovietice. Amenințat de pericolul dispariției ca stat, guvernul de la București a fost nevoit
să accepte evacuarea Basarabiei și Nordului Bucovinei
Consecințe
 Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, prin care Germania
nazistă și Uniunea Sovietică își împărțiseră între ele sferele de influență teritorială în
Europa Răsăriteană - după care, tot în 1939, a început cel de-al Doilea Război Mondial,
prin atacarea Poloniei de către Germania, la 1 septembrie 1939 și Invazia sovietică a
Poloniei la 17 septembrie 1939, pe 28 iunie 1940 - România a primit un ultimatum din
partea Uniunii Sovietice, prin care i se cerea evacuarea administrației civile și a armatei
române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, și din partea nordică
a regiunii Bucovina și, în cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de
patru zile, România era amenințată cu războiul.
 Din cauza presiunilor conjugate ruso-germane, administrația și armata română au primit
ordin din partea conducerii deficiente și pro-fasciste a României să se retragă, pentru a
evita războiul și fără încercări de tratative de prelungire a termenului impus care, evident,
era imposibil să fie respectat.
 În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească,
iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la RSS
Ucraineană. Odată cu proclamarea RSS Moldovenești, RSSA Moldovenească, republică
autonomă „moldovenească” de la răsărit de Nistru, a fost împărțită între cele două
republici sovietice vecine, Moldova sovietică și Ucraina. Ocupația sovietică a fost
întreruptă, pentru scurtă vreme, în 1941, după ce România alături de Germania a
declanșat operațiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de URSS ca parte a
Operațiunii Barbarossa, dar teritoriile au fost în cele din urmă reocupate de sovietici în
1944.
 După moartea lui Stalin din 1953 și, în special, după anul 1956, persecuția etnicilor
români din Basarabia și Bucovina de nord a scăzut treptat. Primele alegeri libere din RSS
Moldovenească s-au desfășurat în climatul general al perestroicii, în februarie 1990, iar
controlul sovietic asupra acestei regiuni a încetat în august 1991, după tentativa de
lovitură de stat de la Moscova și disoluția Uniunii Sovietice. În 1991, RSS Moldovenească
a devenit noul stat independent Republica Moldova, în vreme ce Bucovina de Nord și
Bugeacul au rămas în componența Ucrainei.