Pierderile teritoriale 1940

Ocuparea teritoriilor româneşti la 28 iunie 1940 (1940) Ocuparea criminală a teritoriilor româneşti,
foste părţi ale Principatului Moldova independent şi apoi sub suzeranitatea Imperiului Otoman,
foste părţi ale Imperiului Austriac şi Imperiului Rus - aşa zisele de către străini Basarabia şi
Bucovina de nord, sau mai simplu părţi ale României ca succesoare de drept al Principatului
Moldova şi Principatului Munteniei, de către Armata Sovietică are loc la data de 28 iunie 1940.
Ocuparea nepedepsită a teritoriilor româneşti fiind asigurată de semnarea în prealabil a Pactului
dintre Germania Fascistă şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) cunoscut sub
numele de Pactul Ribbentrop-Molotov sau Pactul Hitler-Stalin (23 august 1939).

Premizele acestui ticălos furt l-au constituit: Ambiţiile Germaniei Fasciste şi U.R.S.S. de reviziure
a hotarelor acestora din contul statelor naţionale mai slabe militar din Europa Centrală şi de Est
(Polonia, România, Finlanda, Estonia, Letonia şi Lituania); Guvernarea României prin dictatură
regală de către un rege slab precum era Carol al II-lea; Incapacitatea militaro-economică a
României interbelice de face faţă unui război defensiv atît împotriva Germaniei Fasciste cît şi
împotriva U.R.S.S.; Lipsa aliaţilor defensivi ai României în momentul primirii Notei ultimative din
partea U.R.S.S. de cedare necondiţionată unor mari teritorii româneşti la 26 iunie 1940; (Aici se
incud atît ineficienţa militară a Micii Înţelegeri (Cehoslovacia-România-Iugoslavia) semnată la
1920 cît şi Armistiţiul de pace al Franţei cu Germania Hitleristă la 17 iunie 1940; Situaţia
internaţională Nota ultimativă a U.R.S.S., croită cu mult sînge rece, se încadra perfect înţelegerilor
anterioare dintre Germania şi U.R.S.S., conjuncturii internaţionale europene în care aliaţii României
erau incapabili de ajutor, precum şi situaţiei interne dificile a României. Situaţia internă În acel
tragic moment istoric, România era guvernată de Regele Carol al II-lea care făcuse un lucru
inadmisibil pentru un guvernant şi anume a lichidat fizic persoana charismatică a Căpitanului şi
întemeietorului Legiunii Arhanghelului Mihail - Corneliu Zelea Codreanu precum şi alator membri
de vîrf a legiunii înscenînd o evadare din închisoare. Lichidarea fizică şi arestările în proporţie de
90% din conducerea Legiunii Arhanghelului Mihail i-a dezorganizat pe legionari, aducînd la cărma
mişcării o persoană mediocră şi foarte controversată precum Horia Sima. Legionarii se răzbună pe
guvernare prin asasinarea Primului-Ministru Armand Călinescu, după care oamenii regelui Caroll
II-lea reacţionează prin metode medievale, atentatorii fiind executaţi pe loc şi lăsaţi cu zilele să
putrezească în stradă, avînd loc sute de execuţii mai mult la întîmplare pe teritoriu, pornind un cerc
vicios de violenţe în România. Instaurarea dictaturii regale, prin dizolvarea parlamentului şi
măsurile represive împotriva conducerii legionare susţinute de masele largi reliefează incapactatea
Regelui Carol a II-lea de a guverna precum şi situaţia dificilă în interiorul României. Ultimatumul
sovietic şi ocuparea teritoriilor româneşti de armata sovietică În conjunctura naţională şi
internaţională indicată mai sus, România este prinsă de planurile mişeleşti ale lui Hitler şi Stalin de
divizare a Europei Centrale şi de Est, planuri ce afectează România, prin utimatumul sovietic, la 26
iunie 1940. Regele Carol II-lea, rămas fără parlament, convoacă Consiliul de Coroană în două
şedinţe la amiază şi în seara zilei de 27 iunie 1940 în componenţa a 27 de miniştri şi consilieri regali
la prima şedinţă şi aceeaşi componenţă plus Alexandru Vaida-Voevod la a doua şedinţă.

Administraţia şi Armata română se retrag de pe teritoriile dintre Prut şi Nistru ale României
precum şi din Bucovina de Nord, iar în ziua de 28 iunie 1940 primele unităţi militare sovietice
pătrund în teritoriile supuse ultimatumului.