Prof.

Palaghianu Lavinia Ocsana

Perioada interbelică şi Al Doilea Război Mondial

Perioada interbelică în România este perioada dintre cele două războaie mondiale (1918 -1939).

-1927 Regele Ferdinand I moare, iar jurământul este depus de Majestatea Sa regele Mihai I (care nu
împlinise încă șase ani). Deoarece tatăl său, Carol al II-lea nu se afla pe atunci în țară. Maiestatea sa, Mihai,
domnește, cu regență (avea doar titlul de rege) timp de 3 ani.
-în 1930 Carol al II-lea, tatăl lui Mihai, revine în țară și devine rege până în anul 1940. În 1938 a
desființat partidele politice, numind prim miniștrii, ceea ce îi asigura puterea supremă.
În sept. 1940 – Carol al II iniţiază formarea unui nou guvern în frunte cu generalul Ion Antonescu,
acordîndu-i împuterniciri dictatoriale. Acesta din urmă îl impune pe rege să abdice (6 septembrie 1940) în
favoarea fiului său Mihai (19 ani). Guvernul este format din legionarii Gărzii de Fier, prim-ministru devenind
conducătorul legionarilor – Horia Sima. Această alianţă nu putea fi de lungă durată (principiile şi metodele
erau diferite), astfel la 21 ianuarie legionarii au început o rebeliune, înfrântă de I.Antonescu cu sprijinul
armatei, instaurînd în ţară un regim dictatorial ce se caracteriza prin: I.Antonescu deţinea puterea supremă în
stat, întitulându-se Conducător; Se baza pe armată; Antonescu iniţia şi promulga legi sub formă de decrete-legi,
numea şi revoca miniştri şi funcţionarii statului, avea dreptul de a încheia tratate cu alte ţări, declara război şi
încheea tratate de pace.
• 22 iunie 1941 – România participă alături de Germania la atacul asupra U.R.S.S.
• Până în iulie 1941 – sunt eliberate Basarabia şi Bucovina de Nord
• Armata română va lupta dincolo de Nistru, în Crimeea şi apoi la Stalingrad şi Caucaz
• Din 1942 – teritoriul României a fost bombardat de aviaţia anglo-americană
• 23 august 1944 – regele Mihai a dat o lovitură de stat înlăturându-l pe Antonescu şi trecând de partea
Naţiunilor Unite, semnînd la 12 septembrie 1944 un armestiţiu necondiţionat.
CONDIŢIILE: - România a fost considerat un stat învins.
- Ea urma să întreţină armata sovietică de ocupaţie, să plătească în şase ani o despăgubire în valoare de
300 de milioane de dolari.
- Să participe la război împotriva Germaniei cu 12 divizii.
- Să acorde liberă mişcare forţelor aliate pe teritoriul său.
- Anularea Dictatului de la Viena, nord-vestul Transilvaniei trecînd sub administrarea armatei sovietice.
Hotărîrea finală în privinţa acestui teritoriu era rezervată Conferinţei generale de Pace de după război.
- Frontiera sovieto-româna a fost fixată pe rîul Prut

Proclamaţia regelui Mihai I către ţară (23 august 1944) “Români! În ceasul cel mai greu al istoriei
noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale pentru salvarea ţării
de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţă cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu
Naţiunile Unite. Români! Un nou guvern de unire naţională a fost însărcinat să aducă la îndeplinire voinţa
hotărâtă a ţării de a încheia pacea cu Naţiunile Unite. România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea
Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta şi orice act de
ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite. Primiţi pe
soldaţii acestor armate cu încredere. Naţiunile ne-au garantat independenţa ţării şi neamestecul în treburile
noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită.”

• Germania rămâne fără sursele de petrol din România, U.R.S.S. înaintând foarte repede spre vest
• În lunile septembrie şi octombrie 1944 România a luptat pentru eliberarea Transilvaniei.
• Armata română participă la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi o parte a Austriei, alături de trupele
sovietice .
• Până în mai 1945 la război împotriva Germaniei şi Ungariei participă circa 540 000 de soldaţi
• ROMÂNIA pierde în cel de-al doilea război mondial peste 880 000 de oameni (morţi, răniţi şi
dispăruţi.)
• La 9 mai 1945 Germania a capitulat, încheindu-se astfel cel de-al Doilea Război Mondial.
 Prof. Palaghianu Lavinia Ocsana

DACĂ VREI SĂ ŞTII MAI MULT

Carol al II-lea al României (n. 15 octombrie 1893, Sinaia, România, la Castelul Peleş şi mort în
1953, Estoril, Portugalia) a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Carol a fost
primul născut al regelui Ferdinand I al României și al soției sale, regina Maria, dobândind prin naștere
titlul de Principe de Hohenzollern-Sigmaringen (transformat mai târziu de Ferdinand în Principe al
României). După accederea la tron a părinților săi a devenit Principele moștenitor Carol al României.
S-a remarcat, în timpul Primului Război Mondial, prin dezertarea din armată și căsătoria ilegală
cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare două renunțări la tron, neacceptate de tatăl său. După
dizolvarea acestui mariaj, a făcut o lungă călătorie în jurul lumii, la capătul căreia a cunoscut-o pe
principesa Elena a Greciei, cu care s-a căsătorit în martie 1921, cuplul având un copil, pe
principele Mihai. Carol și-a părăsit familia și a rămas în străinătate în decembrie 1925, renunțând din
nou la tron și trăind în Franța cu Elena Lupescu, sub numele de Carol Caraiman. Mihai a moștenit
tronul la moartea regelui Ferdinand, în 1927.

Regina mamă Elena a României (la naștere principesă a Elenilor și de Danemarca, n. 3/15
mai 1896, Atena, Regatul Greciei – d. 28 noiembrie 1982, Lausanne, Elveția) a fost soția principelui
moștenitor Carol al României (viitorul rege Carol al II-lea) și mama regelui Mihai I al României.
Născută în familia regală a Greciei, s-a căsătorit cu principele moștenitor Carol al României în
anul 1921, dând în același an naștere principelui Mihai al României.

Mihai I (n. 25 octombrie 1921, Sinaia, România[8] – d. 5 decembrie 2017, Aubonne, Elveția) a
domnit ca Rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6
septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. A fost unul dintre puținii foști șefi de stat din perioada celui de-
al Doilea Război Mondial care au trăit și în secolul XXI. Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a
moștenit de la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la
care a renunțat mai târziu).
În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă s-a izbit de un zid al
obtuzității. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma și s-au stabilit după mai multe
peregrinări la Versoix, în Elveția. Cuplul are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și
Maria.