Mihai I (n. 25 octombrie 1921,Sinaia, Prahova, România – d. 5 decembrie 2017,Aubonne, cantonul Vaud, Elveția) a fost rege al României între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947. A fost unul dintre puținii foști șefi de stat din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial care au trăit și în secolul XXI. Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a moștenit de la naștere titlurile de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen. Prima domnie(1927-1930) Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand I, întrucât tatăl său renunțase în decembrie 1925 la tron și rămăsese în străinătate. Deoarece Mihai avea doar 6 ani și nu putea guverna, o regență a fost formată din principele Nicolae (al doilea fiu al regelui Ferdinand I și unchiul lui Mihai), patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație (până la 7 octombrie 1929 când a murit, fiind înlocuit cu Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație). Este notabilă absența reginei Maria din regență, una din figurile de autoritate de până atunci. Jurământul a fost depus în fața parlamentului de noul rege și de regență pe data de 20 iulie 1927, si a durat pana in iunie 1930, cand tatal sau, Carol, l-a detronat, si a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. A doua domnie(1940-1947) În septembrie 1940, Carol al II-lea i-a acordat puteri discreționare generalului Ion Antonescu, care i-a impus să abdice în favoarea fiului său. Mihai, în vârstă de 18 ani, a fost proclamat rege fără depunerea vreunui jurământ pe constituție (suspendată printr-un decret din 5 septembrie 1940 al regelui Carol al II-lea) și fără votul de aprobare al parlamentului (dizolvat tot prin acel decret și redeschis abia în 1946).Decretul-lege din 6 septembrie 1940, privitor la depunerea jurământului de către regele Mihai, prevede la articolul II: „Jurământul de credință se va depune în prezența Șefului de Stat Român, președinte al Consiliului de Miniștri, Înalt Prea Sfinției Sale Patriarhul României și primului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție”.Regele Mihai a depus la 6 septembrie 1940 un jurământ de credință cu următorul cuprins: „Jur credință Națiunii Române. Jur să păzesc cu sfințenie legile Statului. Jur să păzesc și să apăr ființa Statului și integritatea teritoriului României. Așa să-Mi ajute Dumnezeu.” în fața generalului Antonescu (Șeful Statului Român și președintele Consiliului de Miniștri), a patriarhului Nicodim Munteanu și a lui Dimitrie G. Lupu (numit anterior, în aceeași zi, prim- președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție și care depusese anterior un jurământ de credință către Șeful Statului Român).Ulterior, în aceeași zi, Mihai a fost încoronat cu Coroana de Oțel și uns rege de patriarhul României, Nicodim Munteanu, în Catedrala Patriarhală din București. Regele Mihai, principalul artizan al schimbării de alianță a României din 23 august 1944 Lovitura de stat de la 23 august 1944 Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 august) a fost acțiunea prin care, la data de 23 august 1944, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim- ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Antonescu (dreapta) s-a aliat cu Germania pentru a recupera Basarabia și nordul Bucovinei; promisiunea sa Uniunea Sovietică. de a merge alături de Germania Nazistă până la capăt, însă, l-a împiedicat să se preocupe „excluziv de interesele țării sale”, așa cum i-o declarase lui Hitler la Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din 4 septembrie Berchtesgaden. 1940, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la 6 septembrie 1940, la 23 august 1944 Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la 6 septembrie 1940, în urma căruia acesta se auto- intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora. Abdicarea Regelui Mihai După ocuparea teritoriului României de către Armata Roșie, transformarea țării în republică populară și impunerea unui regim de tip sovietic erau o chestiune de timp. Opoziția internă față de acapararea totală a puterii de către comuniști nu putea avea sorți de izbândă, în pofida unor gesturi spectaculoase, precum „greva regală” (21 august 1945-7 ianuarie 1946) sau votul masiv împotriva alianței electorale conduse de comuniști, la alegerile din 19 noiembrie 1946. Regele, forțat să abdice vezi: https://www.youtube.com/watch? v=hnSt7C6B-8M&ab_channel=elenatanase Curiozitati despre Regele Mihai Regele Mihai a început să vorbească foarte târziu, dar părinții lui nu au fost îngrijorați întrucât au realizat că acesta înțelege foarte bine ceea ce se petrece în jurul său. În copilărie a fost muşcat de un câine turbat și s-a îmbolnăvit de scarlatină pe când se afla în Franţa însoțindu-și bunicii, Regele Ferdinand și Regina Maria. Era un foarte bun șofer încă din copilărie. Avea iniţial o maşinuţă de copii cu pedale. Apoi a şofat pe maşina de serviciu a Casei Regale supravegheat de şofer. În 1941, a compus o piesă pentru pian, intitulată Elegie, care a fost prezentată publicului după 1990. După abdicare, pentru multă vreme a avut stări de leșin de fiecare dată când era lume în jurul lui. Regele Mihai și Regina Ana s-au căsătorit la 10 iunie 1948, în Atena, într-o ceremonie religioasă ortodoxă, la Atena. După 18 ani, au organizat o ceremonie religioasă catolică, la Monte Carlo. A avut mai multe slujbe, între care cea de agent la Bursa din New York pentru 8 ani, între 1957 şi 1965. Regele Mihai şi Regina Ana au fost membrii unei mişcări spirituale intitulată Reînarmarea morală. Regele și Regina au scris o piesă de teatru, numită Alegerea, care a fost bazată pe propria lor experienţă de viaţă. SFARSIT Proiect realizat de Ghiba Cosmin