Regele Mihai

• Mihai I (n.25 octombrie 1921– d 5 decembrie 2017)

a fost rege al României între 20 iulie 1927 si 8 iunie
1930 si intre 6 septembrie 1940 și 30 decembrie
1947. Fiu al principelui moștenitor Carol, Mihai a
moștenit de la naștere titlurile de „Principe al
României” și „Principe de Hohenzollern-
Sigmaringen” (la care a renunțat mai târziu).
Domnia sub regimul comunist
• Lipsit de sprijinul Marii Britanii și Statelor Unite ale
Americii, cu situația Transilvaniei ca mijloc de șantaj
al rușilor, regele a fost obligat în februarie 1945 să îl
demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae
Rădescu și să-l numească pe Petru Groza la
guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în
mâinile comuniștilor.

1/9
 Primii ani
• Mihai s-a născut la Sinaia ca fiu al principelui
Carol(viitorul rege Carol al II-lea) și al prințesei
Elena a Greciei. Din partea tatălui este nepot al
regelui Ferdinand I și al reginei Maria, iar din partea
mamei nepot al regelui Constantin I al
Greciei .Astfel, Mihai al României este descendentul
celor mai importante familii regale și importante ale
Europei, printre ele numărându-se familiile regale
britanică, rusă și habsburgica, strămoși direcți ai săi
fiind țarii Nicolae I și Alexandru al II-lea , regina
Victoria a Marii Britanii,împărați habsburgi, regi ai
Prusiei, Portugaliei etc.
• Este stră-strănepotul Reginei Victoria a Marii
Britanii atât pe filieră maternă, cât și paternă. Este văr
de gradul trei al reginei Elisabeta A II-A
• Regele Ferdinand a murit în iulie 1927 de cancer
intestinal, după doi ani de suferință și Mihai i-a
succedat la tron bunicului său.

2/9
 Prima domnie(1927-1930)
 Mihai a devenit pentru prima data rege al Romaniei
in 1927.Dupa moartea bunicului sau Ferdinand I,
intrucat tatal sau renuntase in decembrie 1925 la tron
si ramasese in strainatate.
 Față de regență, principalele partide politice s-au
poziționat diferit. În timp ce Partidul Național
Liberal a susținut-o, grăbind depunerea jurământului
militar către noul rege pentru a evita formarea unui
curent carlist în armată, în Partidul Național
Țărănesc s-a discutat chiar aducerea în țară a lui
Carol. Regența nu a avut autoritatea de a arbitra viața
politică. Mihai fiind minor, atribuțiile regale erau
îndeplinite de regență, care nu s-a ridicat la nivelul
problemelor vieții politice, întoarcerea inopinată și
ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând
rezistență. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul
creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia.
Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei
sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni
pe an, când o vizita la Florența. Privat de o veritabilă
afecțiune familială, principele Mihai a beneficiat în
schimb de o educație aleasă, dar nu a fost pregătit
pentru domnie.

3/9
Perioada Interbelica
• În 1930, în contextul crizei economice, Carol al II-lea
s-a întors în țară. Guvernul lui Iuliu Maniu i-a cerut
garanția că va întrerupe relația cu Elena Lupescu și
va relua căsătoria cu Elena de Grecia. Parlamentul l-a
desemnat pe Carol rege, iar pe Mihai drept urmaș la
tron, cu titlul inventat ad-hoc de „Mare
Voievod deAlba-Iulia”. După scurtă vreme a sosit în
țară Elena Lupescu.
• Mama lui Mihai a fost exilată la Florența,
impunându-se de către Carol al II-lea un regim
draconic de vizitare, care permitea întâlnirea mamei
cu fiul doar pentru o vacanță de câteva săptămâni, o
dată pe an.

4/9
A doua domnie (1940-1947)
• În septembrie 1940, Carol al II-lea i-a acordat puteri
discreționare generaluluI Ion Antonescu, care i-a
impus să abdice în favoarea fiului său. Mihai, în
vârstă de 18 ani, a fost proclamat rege fără depunerea
vreunui jurământ pe constituție (suspendată printr-un
decret din 5 septembrie 1940 al regelui Carol al II-
lea) și fără votul de aprobare al parlamentului
(dizolvat tot prin acel decret și redeschis abia în
1946 ).
• Regele Mihai a depus la 6 septembrie 1940 un
jurământ de credință cu următorul cuprins: „Jur
credință Națiunii Române. Jur să păzesc cu sfințenie
legile Statului. Jur să păzesc și să apăr ființa Statului
și integritatea teritoriului României. Așa să-Mi ajute
Dumnezeu.” în fața generalului Antonescu (Șeful
Statului Român și președintele Consiliului de
Miniștri), a patriarhului Nicodim Munteanu și a
lui Dimitrie G. Lupu (numit anterior, în aceeași zi,
prim-președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție
și care depusese anterior un jurământ de credință
către Șeful Statului Român).

5/9
Abdicarea regelui mihai
• După întoarcerea sa în România, Mihai a fost silit să
abdice la 30 decembrie 1947. Petru Groza și
Gheorghiu-Dej i-au cerut regelui, în seara zilei de 29
decembrie, să vină la București de la reședința sa din
Sinaia sub pretextul discutării unei probleme
"familiale" importante și urgente și i-au prezentat o
declarație de abdicare. Când Mihai a refuzat, cei doi
i-au acordat o jumătate de oră de gândire. Între timp,
au fost aduse trupele diviziei "Tudor Vladimirescu"
care au înconjurat palatul regal. Regele a refuzat
totuși să semneze, dar Groza l-a amenințat cu
declanșarea unui război civil și că vor fi executați cei
aproximativ o mie de studenți care se aflau în acel
moment închiși în diferitele închisori din capitală,
dacă Regele refuză să semneze imediat și
necondiționat actul de abdicare. Confruntat cu riscul
vărsării de sânge, regele Mihai a cedat și a semnat, la
30 decembrie, ora 14.
• La 3 ianuarie 1948, regele Mihai a fost silit să
părăsească țara, urmat la peste o săptămână[65], de
principesele Elisabeta de România și Ileana de
Habsburg, care, potrivit ziarului The New York
Times, au colaborat atât de strâns cu rușii, încât au
devenit cunoscute drept «mătușile roșii» ale Regelui.

6/9
7/9
 Viața după abdicare
• În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să
pledeze cauza țării sale, însă s-a izbit de un zid al
obtuzității. S-a căsătorit cu principesa Ana de
Bourbon-Parma și s-au stabilit după mai multe
peregrinări la Versoix , în Elveția. 
În iune 1948, s-a căsătorit cu Ana,Principesa de Bourbon-
Parma, cu care a avut cinci fiice principesele Margareta,
Elena, Irina, Sofia și Maria.

8/9
Regele Mihai o cunoaște pe viitoarea lui
sotie
• În noiembrie 1947, Mihai a călătorit la Londra la
nunta viitoarei regine Elisabeta a-II-a, ocazie cu care
a cunoscut-o pe prințesa Ana de Bourbon-Parma,
care urma să-i devină soție. Regele Mihai „nu a vrut
să se întoarcă, dar personalități americane și britanice
[prezente la nunta regală] l-au încurajat să o facă”,
conform unor „cercuri regaliste românești” citate de
Washington Post .Mihai a revenit acasă „la sfatul
expres al lui Winston Churchill care „se spune că l-ar
fi sfătuit pe Mihai că «mai presus de orice, un rege
trebuie să fie curajos»”. Potrivit propriei sale intenți
regele Mihai nu a avut astfel de intenții de a nu reveni
acasă.
Pasiunile Regelui Mihai
• Regele Mihai era pasionat de automobile, în special
de jeepuri militare. Mihai a fost pasionat și de
avioane,lucrând ca pilot de curse comerciale în exil.
Mihai era interesat și de genealogia regală și
aristocratică, oferindu-și în 1998 patronajul
onorific,împreună cu regele Juan Carlos I al Spaniei,
republicării celebrului Almanah de la Gotha.

9/9