UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
ÎNVĂȚĂMÂNT CU FRECVENȚĂ
EXTENSIA TG. MUREȘ

ROMÂNIA LA CUMPĂNA DINTRE MILENII

STUDENTE:
FLOREA IULIANA-GABRIELA
GAȘPAR IOANA
 ASPECTE URMĂRITE

✣ Explicarea noțiunii de „mileniu”;

✣ Prezentarea faptelor istorice, economice și culturale ale societății

din perioada vizată și efectele acestora;

✣ Personalități care s-au remarcat în intervalul de timp urmărit;

✣ Nivelul de trai al cetățenilor României

3
 Ce este mileniul?
Conform Dicționarului Explicativ al limbii române, mileniul reprezintă o „perioadă
de timp de o mie de ani”. Acesta se numără, de asemenea, printre unitățile de măsură
corespunzătoare timpului, alături de secundă, minut, oră, zi, săptămână, lună, an, deceniu, secol
ș.a.m.d.

În ceea ce privește împărțirea timpului istoric în milenii, acestea se succed astfel:

✣ Mileniul I: 1 ianuarie, anul 1 al erei noastre - 31 decembrie 1000;

✣ Mileniul II: anul 1001 - sfârșitul anului 2000;

✣ Mileniul III: anul 2001 - sfârșitul anului 3000.

4
 PERIOADA INTERBELICĂ

Perioada interbelică desemnează intervalul de 21 de ani între cele

două războaie mondiale (1918-1939).
A fost o perioadă zbuciumată în care, în ciuda păcii aparente,
conflictele erau în stare latentă. Acum se concretizează cele trei ideologii care
au schimbat fața lumii: fascismul, nazismul (în special) și comunismul.
Aceste trei ideologii câștigă tot mai mult teren pe fondul unei apații generale
din partea democrațiilor europene.

5
La sfârșitul Primului Război Mondial,
România se afla în tabăra
învingătorilor, alături de Antanta
(Anglia, Franța, Rusia, Italia, S.U.A),
fapt ce i-a permis reîntregirea
națională pentru care se alăturase
războiului.

6
 După Primul Război Mondial, oamenii îşi reveneau după
distrugerile provocate de război, starea economică a României începea să
se refacă, iar producţia industrială şi agrară începea să crească.
Țăranii au fost împroprietăriți după acest eveniment istoric
marcant. De fapt, promisiunea regelui Ferdinand și a generalului
Averescu de a da pământ țăranilor-soldați (sau familiilor lor în cazul în
care mureau pe front) a motivat o armată debusolată și nepregătită mai
mult decât idealurile naționaliste care au fost proiectate.

8
 Cu toate că țăranii căpătaseră pământ, viața acestora nu a fost cu mult
mai bună. Tehnologia rudimentară, piețele agrare disfuncționale, fragmentarea
proprietăților prin moștenire și alte cercuri vicioase au făcut ca gospodăriile
țărănești să trăiască de la un an la altul, folosind strategii de supraviețuire care
au rămas încă în cultura contemporană cum ar fi neîncrederea în stat, cultura
secretitudinii, și limitarea generozității la familie, rude și prieteni.

9
Nea Costică a fost fotograf de război
în Primul Război Mondial, apoi şi-a
dedicat viaţa fotografierii oamenilor
si locurilor, iar în 1930 a deschis un
studio în Slobozia numit “Foto
Splendid Acsinte”.

10
GALERIE FOTO

11
12
13
 Aspecte specifice traiului național românesc în
perioada interbelică
• Femeile coseau de zor în croitorii, pregăteau materiale sau ţeseau la război, un obiect
comun în toate gospodăriile din acea vreme;
• Bărbaţii urneau utilaje pe câmp, mergeau la târg să vândă produse sau meştereau
încălţăminte;
• Copiii mergeau la şcoală sau distribuiau ziare;
• Femeile coseau de zor în croitorii, pregăteau materiale sau ţeseau la război, un obiect
comun în toate gospodăriile din acea vreme;
• În timpul liber, oamenii căutau să se relaxeze şi, mai ales, să socializeze, organizând
evenimente sau petreceri;
14
 ALTE ASPECTE DEFINITORII

• Oamenii erau săraci imediat după terminarea Războiului;

• Tinerii puteau vota de la vârsta de 21 de ani;
• În 1923 a apărut Constituția democratică;
• La doi ani după moartea Regelui Ferdinand, lumea s-a confruntat cu a doua
criză economică, producătorii câștigând din ce în ce mai puțin din cauza
scăderii prețului produselor;
• Criza economică a durat până în anul 1933.

15
• Alianța României cu Cehoslovacia și Iugoslavia a condus la „Mica
Înțelegere” în anul 1921;
• În anul 1927, după moartea regelui Ferdinand I, nepotul acestuia, Mihai I a
urcat pe tronul țării, la vârsta de 6 ani.
• În 1930, tatăl regelui Mihai I a revenit în țară și a preluat tronul pentru o
perioadă de 10 ani, sub numele de Carol al II-lea.
• În perioada conducerii regelui Carol al II-lea, România a încheiat
„Înțelegerea Balcanică” în anul 1934 cu Iugoslavia, Grecia și Turcia. Scopul
acestei înțelegeri consta în oferirea de sprijin reciproc în cazul unui atac
asupra unuia dintre statele în cauză.
16
17
(266) Discursul lui
Ceauşescu din 21
decembrie
1989 - YouTube
 AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

Adolf Hitler, în anul 1933, vine la conducerea Germaniei împreună cu partidul

său, fiind numit cancelar. Acesta a încălcat înțelegerile stabilite de Conferința de Pace
de la Paris și în acest fel, încheind alianțe militare cu Italia și Japonia, și-a pregătit țara
pentru război. Cele două țări amintite mai sus erau nemulțumite de prevederile Păcii de
la Paris (1919-1920), deoarece nu le-au fost acordate teritoriile dorite. De asemenea,
pentru a se asigura de neutralitatea URSS, Germania a încheiat un acord cu această
uniune prin care îți garantau reciproc că nu se vor ataca, ba mai mult, își vor împărți
teritoriile din Europa de Est.
 Declanșarea Celui de-al Doilea Război Mondial a fost determinată
de atacarea Poloniei de către Germania la 1 septembrie 1939. Aliații
Poloniei, Anglia și Franța, s-au alăturat de partea acesteia.
Acest eveniment a găsit România într-un delicat moment de
opţiune strategică. Cursul evenimentelor anului 1940, prin rapturile
teritoriale impuse României în vara acelui tragic an, au împins statul român
într-o menghină a intereselor marilor puteri şi într-o reţea de proiecţii a
statelor vecine interesate în dezmembrarea sa teritorială.

20
 Rapturile teritoriale impuse statului român, la 26-28 iunie 1940 de
Uniunea Sovietică şi la 30 august 1940 prin Dictatul de la Viena, au agravat criza
regimului politic al regelui Carol al II-lea. La 5 septembrie 1940, regele a
suspendat Constituţia din 1938, a dizolvat corpurile legiuitoare şi a trecut cea mai
mare pare a prerogativelor regale generalului Ion Antonescu, pe care l-a numit
prin decret regal preşedinte al Consiliului de Miniştri. În data de 6 septembrie
1940, Carol al II-lea a semnat actul de abdicare în favoarea fiului său Mihai şi a
părăsit ţara.

21
 În vara anului 1940, Franța a capitulat în fața Germaniei și a Italei,
iar alianțele încheiate de România s-au destrămat. De aceea, în același an
când URSS i-a cerut României Basarabia și Nordul Bucovinei, țara noastră
a trebuit să le cedeze, neavând niciun aliat care să o protejeze. Tot atunci,
Germania decide ca nord-vestul Transilvaniei să îi revină Ungariei, care îi
era aliat, iar România a cedat Bulgariei și Cadrilaterul (sudul Dogrobei).

22
23
 Prim-ministrul României, mareșalul Ion Antonescu, l-a obligat pe regele Carl

al II-lea să abdice, iar tronul i-a revenit din nou regelui Mihai I. Pentru a intra din nou

în posesia teritoriilor cedate anterior, Antonescu s-a aliat cu Hitler. Armata Roșie a

URSS a alungat armatele inamice, apropiindu-se de România. Antonescu a refuzat

pacea cu URSS, de teama comunismului. Regele Mihai I, având dorința de a proteja

țara de alte pierderi, a ordonat arestarea mareșalului la 23 august 1944.

Românii s-au împotrivit Germaniei și Ungariei, iar la data de 9 mai 1945,

Germania a capitulat. În acest fel s-a încheiat cel de-al Doilea Război Mondial.

24
 COMUNISMUL ÎN ROMÂNIA

România comunistă este o denumire neoficială,

folosită cu referire la perioada comunistă din istoria României
în care țara a fost cunoscută cu denumirile oficiale de
Republica Populară Romînă / Republica Populară Română,
respectiv Republica Socialistă România. În această perioadă,
Partidul Comunist Român (care s-a numit Partidul
Muncitoresc Român între 1948-1965) a fost, de fapt, partidul
politic unic care a dictat prin guvern viața publică în România.

25
 După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a făcut presiuni

pentru includerea în guvernele postbelice a unor reprezentanți ai Partidul Comunist din România,

recent reintrat în legalitate (partidul fusese interzis în 1924 pe motivul acceptării tezei cominterniste

„a dreptului popoarelor oprimate din România imperialistă la autodeterminare până la despărțirea de

stat”), în vreme ce liderii necomuniști erau eliminați în mod constant din viața politică.

După decesul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, survenit în martie 1965, Nicolae Ceaușescu a

fost ales noul Secretar General al PCR (în 1965) și șef al statului în 1967. Denunțarea invaziei

sovietice în Cehoslovacia din 1968 și scurta relaxare a represiunii interne, l-au ajutat pe noul lider

comunist de la București să-și creeze o imagine pozitivă în țară și în Occident.

26
 TRĂSĂTURI DEFINITORII

• Regimul comunist a fost restrictiv în ce privește libertatea de a ieși din țară, iar
emigranții erau considerați trădători.
• Se impune un ritm ridicat de creștere economică, în special industrializarea forțată,
prin care anumite ramuri ale industriei (industria constructoare de mașini,
siderurgică, chimică) trebuia să crească spectaculos, dar cu neglijarea producției
bunurilor de consum.
• În zona rurală, se urmărea eliminarea elementelor cu potențial capitalist (țăranii
înstăriți, denumiți chiaburi și considerați dușmani ai regimului) și colectivizarea
agriculturii.
27
• Conform propagandei, scopul consta în ridicarea nivelului de trai și a
culturii maselor.
• Neîndeplinirea planului de producție era pusă pe seama celor socotiți
indezirabili de către regim. S-a ajuns ca aceștia să fie considerați sabotori și
deferiți justiției. Astfel de procese au abundat în anii 1949 și 1950.

28
 GALERIE FOTO

Nicolae și Elena Ceaușescu în vizită la Pol

Pot, 30 mai 1978.
29
 REVOLUȚIA DE LA 1989

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de

stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care
au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului
comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu
procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte
state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație; România a fost singura
țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii
comuniști au fost executați.

30
31
33
VĂ MULȚUMIM PENTRU
ATENȚIE!

34
 BIBLIOGRAFIE
1. https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IV-a/Istorie/Aramis/Partea%20II/manual.html
2. https://artsandculture.google.com/entity/perioada-interbelic%C4%83/m03n2nw?hl=ro
3. https://www.vice.com/ro/article/vbax38/cum-traiau-romanii-in-interbelic
4. https://www.slideshare.net/agnesiacob/romania-in-perioada-interbelica
5. https://www.europafm.ro/trupa-vunk-si-mihai-margineanu-pentru-prima-oara-impreuna-pe-scena/
6. https://www.agerpres.ro/documentare/2020/05/12/al-doilea-razboi-mondial-1945-armata-romana-incheie-
participarea-in-operatiunile-militare--503499?
fbclid=IwAR0gPBetbLF3ps0fPwFlwB8RCtp_jcjRS3ig767A9mCRTBpx5lqqQ4hvLF8
7. https://www.youtube.com/watch?v=xntDto5TX10&ab_channel=TVR
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia_comunist%C4%83
9. https://hi-storylessons.eu/ro/events/1919-1938-politica-interna-si-cultura-romaneasca-in-perioada-interbelica/
* ACCESATE LA DATA DE 11.05.2021
35