Ciuf Bogdan Andrei

Studii de securitate, AN III, ID

Lucrare semestrială

Analiza

politicii externe a României

1
Prezentați și analizați opțiunile de politică externă ale României ca urmare a semnării
Acordului de la Munchen și a Pactului Ribbentrop-Molotov

Începînd cu invadarea Austriei şi declanşarea crizei cehoslovace, precedate de

conferința de la Munchen încheiată în martie 1939, poporul român şi-a unit glasul de
protest cu cel al opiniei publice democratice şi progresiste din întreaga lume. In
covîrşitoarea lui majoritate, el şi-a manifestat solidaritatea cu poporul cehoslovac.

O importantă acţiune de simpatie a avut loc la 16 martie 1939, cînd mii de

cetăţeni şi-au exprimat la sediul misiunii diplomatice a Cehoslovaciei solidaritatea cu
cauza poporului cehoslovac, urmată de o demonstraţie de protest în faţa legaţiei
germane. In oraşele din nord-vestul ţării, autorităţile civile şi militare au asigurat
grabnica adăpostire şi aprovizionare a miilor de refugiaţi cehoslovaci, fiind primiţi cu
prietenie şi căldură de cetăţenii ţării noastre, care încercau să le dea un dnm de ali nare
şi să le ridice moralul. Atitudinea poporului român , de sprijinire a Cehoslovaciei
reprezenta o acţiune de curaj în loialitatea sa faţă de un popor prieten.

Vara anului 1940 a fost pentru România o perioadă zbuciumată, fiind supusă în
unei presiuni enorme din partea Germaniei naziste şi a Uniunii Sovietice comuniste.
Ambele puteri, care erau în plină afirmare politică şi militară, acţionau împotriva tratatului
de la Versailles (1919-1920) şi priveau România întregită, prin unirea teritoriilor româneşti
ale Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, rezultatul acelui tratat pe care ele nu l-au
acceptat. În consecinţă, nici la Berlin şi nici la Moscova România nu era bine văzută. Mai
mult decât atât, cele două mari puteri au încurajat politica revizionistă a Ungariei şi a
Bulgariei, la adresa României. În concepţia liderilor comunişti de la Kremlin problema
Basarabiei şi cea a Transilvaniei erau privite în strânsă corelaţie.

Politica dusă de COMINTERN1, ca România să cedeze acele teritorii, împreună

cu Bucovina şi Dobrogea, a fost revigorată după „criza cehoslovacă” din 1938, când
Moscova și-a declarat deschis sprijinul pentru politica iredentistă promovată de regentul
Miklos Horthy în relaţia cu România. În condiţiile în care Mica Înţelegere şi Înţelegerea

1
Organizația internațională comunistă - „Comintern summary | Britannica”,
https://www.britannica.com/summary/Third-International.-accesată la 28.01.2022.
2
Balcanică2 s-au destrămat, iar principalul garant al acestora Franţa, a capitulat, România îşi
vede periclitată însăşi existenţa sa ca stat.

Dacă Pactul germano - rus s-a dovedit pe deplin eficient şi clar în cazul Poloniei,
care dispare de pe harta Europei, România se dovedeşte o problemă mult prea delicată care
nu putea fi împărţită echitabil între cele două mari puteri. Astfel, în Protocolul adiţional
secret, România face obiectul art. 3, formulat la modul cât se poate de general şi imprecis:
„În privinţa sud-estului Europei, din partea sovietică este subliniat interesul pentru
Basarabia. Partea germană declară totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni” 3. De aici
rezultă faptul că Basarabia nu era inclusă direct în sfera de influenţă sovietică, precum a
fost cazul Finlandei, Letoniei, Estoniei şi Poloniei (parţial), semnatarii exprimându-şi
numai „interesul” sau „dezinteresul”. Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe
german, prezent la Moscova la semnarea Tratatului de frontieră şi de prietenie germano-
sovietic, la 28 septembrie 1939, când s-au făcut unele modificări la Protocolul adiţional
secret (Germania a renunţat la Lituania în favoarea URSS, primind zona Lublin şi un
teritoriu la est de Varşovia), a dorit să cunoască intenţiile Moscovei faţă de România. El a
cerut lui Stalin să i se confirme ceea ce acesta afirmase la precedenta întâlnire – că URSS
nu va acţiona deocamdată împotriva României, însă va abandona această atitudine dacă
vreo intervenţie a Ungariei împotriva acestei ţări ar aduce modificări în Balcani. Rezultă de
aici că URSS nu ar fi avut drept de iniţiativă în obţinerea unor cedări teritoriale din partea
României.

Tratatul de neagresiune germano-sovietic din 23 august 1939 a stabilit supremația

Germaniei și a Uniunii Sovietice asupra Europei de Est și a pregătit calea pentru începutul
celui de-al Doilea Război Mondial, și includea un protocol secret suplimentar care
prevedea împărțirea sferelor de influență între cele două puteri, de la Marea Baltică până la
Marea Neagră. Este cea mai bună exprimare a dorinței de dominație a celor două
totalitarisme și se pune o echivalență între comunism și nazism, cel puțin din perspectiva
politicii externe. Foarte multă lume din Rusia de astăzi interpretează încă Pactul
Ribbentrop-Molotov ca fiind expresia realismului. Ca urmare a semnării Tratatului
Ribbentrop – Molotov, pe 26 iunie 1940, comisarul poporului pentru afaceri externe al
URSS, Viaceslav Molotov, i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe
2
„Mica Înţelegere si Înţelegerea Balcanică, două alianţe concepute pentru menţinerea status–quo–ului
teritorial după incheierea Primului Razboi Mondial”, CER SI PAMANT ROMANESC,
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2017/02/21/mica-intelegere/. – accesată la 28.01.2022
3
„1940. România şi primele fisuri în aplicarea Pactului Ribbentrop-Molotov – Istorie&Civilizatie”,
http://www.istoriesicivilizatie.ro/1940-romania-si-primele-fisuri-in-aplicarea-pactului-ribbentrop-molotov-
bucovina-transilvania-si-chestiunea-dunarii/. – accesată la 28.01.2022
3
Davidescu, un ultimatum prin care i se cerea României „retrocedarea” Basarabiei până pe
28 iunie4.

Pe 28 iunie 1940 Guvernul româniei, după consultări cu reprezentanţii Germaniei

şi Italiei, a acceptat să se supună condiţiilor sovietice. Prin comunicatul Marelui Stat Major
al Armatei Române, populaţia a fost anunţată în mod oficial despre acceptarea
ultimatumului de către Bucureşti şi despre intenţia guvernului de evacuare a armatei şi
administraţiei din Bsarabia. În conformitate cu prevederile ultimatumului, trei oraşe cheie
– Chişinău, Cernăuţi şi Cetatea Albă – trebuiau să fie predate sovieticilor până la ora
14:00, iar până la 2 iulie, noua graniţă de-a lungul râului Prut a fost închisă definitiv.

În privinţa teritoriilor româneşti aflate în atenţia URSS, în urma pactului semnat la

23 august, în cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS
Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost
alipite la RSS Ucraineană. Ocupația sovietică a fost întreruptă pentru scurtă vreme în 1941,
după ce România a declanșat operațiunile militare de eliberare a teritoriilor ocupate de
URSS, dar acestea au fost în cele din urmă ocupate din nou de sovietici în 1944.
Prevederile acestui tratat monstruos au condus şi la alte cedări din teritoriul românesc, prin
noi acţiuni revizioniste.

Al doilea Dictat de la Viena din 30 august 1940, a impus României renunţarea la o

mare parte din Transilvania, în favoarea Ungariei, acţiune impusă de Germania şi Italia sub
formă de „arbitraj”. Tratatul de la Craiova, semnat la 7 septembrie 1940 între România și
Bulgaria, stipula că România cedează partea sudică a Dobrogei (Cadrilaterul – cedat iniţial
de către Bulgaria României, în urma Păcii de la București din anul 1913), și este de acord
cu realizarea unor schimburi de populație5.

Așadar, pe parcursul unui an, 1940, România a fost ruptă și dezmembrată de către
marile puteri, pierzând pe rând Basarabia, Bucovina, mare parte din Transilvania și partea
sudică a Dobrogei.

Surse media:

4
BALAURULROMAN, „28 iunie 1940 – Anexarea Basarabiei”, Balaurul Român,
https://balaurulroman.wordpress.com/2014/06/27/28-iunie-1940-anexarea-basarabiei/. – accesat
28.01.2022
5
„TRATAT 07/09/1940 - Portal Legislativ”, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/23040. -
accesat la data de 28.01.2022
4
 BALAURULROMAN, „28 iunie 1940 – Anexarea Basarabiei”,
Balaurul Român,
https://balaurulroman.wordpress.com/2014/06/27/28-iunie-1940-anexarea-basarabiei/.

TEAM, EDITORIAL, „1940. România şi primele fisuri în aplicarea Pactului Ribbentrop-

Molotov – Istorie&Civilizatie”, http://www.istoriesicivilizatie.ro/1940-romania-si-primele-fisuri-
in-aplicarea-pactului-ribbentrop-molotov-bucovina-transilvania-si-chestiunea-dunarii/.

WELLE (WWW.DW.COM), DEUTSCHE, „Pactul Ribbentrop-Molotov - expresia politică a

totalitarismului | DW | 23.08.2019”, DW.COM, https://www.dw.com/ro/pactul-ribbentrop-
molotov-expresia-politic%C4%83-a-totalitarismului/a-50134361.

„150 de ani de diplomaţie românească modernă (1862 - 2012) | Ministry of Foreign

Affairs”, https://www.mae.ro/node/15028.

„Comintern summary | Britannica”, https://www.britannica.com/summary/Third-

International.

„Dimensiunea strategică a Bucovinei”,

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/dimensiunea-strategica-a-bucovinei.

„Mica Înţelegere - Enciclopedia României - prima enciclopedie online despre România”,

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mica_%C3%8En%C5%A3elegere.

„Pactul Ribbentrop-Molotov - expresia politică a totalitarismului | România | DW |

23.08.2019”, https://www.dw.com/ro/pactul-ribbentrop-molotov-expresia-politic%C4%83-a-
totalitarismului/a-50134361.

„The Ribbentrop-Molotov Pact and its importance – Hi-Story Lessons”, https://hi-

storylessons.eu/events/the-ribbentrop-molotov-pact-and-its-importance/.

„TRATAT 07/09/1940 - Portal Legislativ”,

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/23040.