Acordul de la Munchen, din septembrie 1938 (prin care Germania ocupa regiunea sudeta din Cehoslovacia), a reprezentat pentru

Romania, in general, sfarsitul sistemului sau de aliante, iar in particular, destramarea Micii Intelegeri. Ofensiva politico-militara a Germaniei pe continent a facut ca Romania sa demareze negocierile pentru finalizarea unei intelegeri economice bilaterale, semnate la 23 martie 1939, in termenii impusi de Berlin. Dupa parafarea acordului economic romano-german, Romania a beneficiat de atentia sporita a Frantei si Angliei, care, in contextul mai amplu al renuntarii la politica de conciliere, nu doreau sa-si piarda influenta in zona de sud-est a Europei. Astfel, cele doua puteri au incheiat acorduri economice cu Romania, urmarind, de fapt, o contrabalansare a tratatului cu Germania. Incheierea Pactului Ribbentrop-Molotov, prin care Germania si apoi izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, la 1 septembrie 1939, au gasit diplomatia de la Bucuresti intro faza avansata de izolare. Semnat la 23 august 1939, Pactul de neagresiune sovieto-german (RibbentropMolotov) a impartit Europa in sfere de influenta si a grabit izbucnirea celei de a doua conflagratii mondiale. Anexa secreta a pactului a prevazut dreptul U.R.S.S. de a ocupa Basarabia. Astfel, in vara lui 1939, esecul total al politicii de securitate colectiva si ascensiunea puterilor revizioniste au gasit Romania prinsa intre doua mari puteri, cu care nu avea deloc relatii bune, si complet izolata de aliatii traditionali care ii garantasera integritatea. La 1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei de catre Germania, a inceput al doilea razboi mondial. Ramasa izolata si devenind o "tara pandita" (expresie a lui Nicolae Iorga), Romania avea sa cunoasca marile pierderi teritoriale din vara anului 1940. Mai mult, datorita evolutiei operatiilor militare in vestul Europei, Romania a fost nevoita sa semneze cu Germania "Pactul petrolului", prin care Bucurestiul livra Berlinului mari cantitati de titei, iar acesta Bucurestiului arme.