Relaiile romno-sovietice

n 1918, dup prbuirea Imperiului Rus i a celui Austro-Ungar, att Basarabia ct i Bucovina s-au unit cu Regatul Romniei, n conformitate cu votul parlamentelor locale. (Vedei i: Sfatul rii).[3][4] Actele unirii au fost recunoscute pe plan internaional prin tratatele de pace semnate dup ncheierea primului rzboi mondial. Vladimir Ilici Lenin a sprijinit la nceput dreptul la autodeterminare pentru popoarele componente ale fostului Imperiu Rus, inclusiv pentru romnii din Basarabia. n timpul rzboiului civil din Rusia, guvernele sovietice ale Rusiei i Ucrainei au emis pe 1 mai 1919 un ultimatum comun Romniei, prin care cereau retragerea din Basarabia (Bucovina, care fcuse pn la ncheiera primului rzboi mondial parte din Austro-Ungaria nu fusese menionat n acest act). A doua zi, Cristian Racovski, preedintele guvernului sovietic ucrainian, a emis un al doilea ultimatum, prin care se cerea i retragerea Romniei din Bucovina. Bolevicii fceau de altfel planuri pentru ocuparea ntregii Romnii i stabilirea unui regim comunist aici. Pn n cele din urm, rebeliunile din armata sovietic ucrainian au mpiedicat efectuarea unui atac comunist mpotriva Romniei.[5] ntre timp, n 1924, a fost fondat de ctre autoritile sovietice pe malul stng al Nistrului aa-numita RSSA Moldoveneasc, ca o ameninare strategic la adresa Romniei mari. Pe 27 august 1928, Regatul Romniei i Uniunea Sovietic au semnat Pactul Kellogg-Briand, renunnd la rzboi ca instrument al politicii naionale.[6] Ca urmare, Uniunea Sovietic a semnat cu vecinii si (Estonia, Letonia, Polonia i Romnia) pe 9 februarie 1929 un protocol de aderare la termenii pactului.[7] Prin semnarea acestor protocoale, prile semnatare se angajau:

s condamne rzboiul ca mijloc de rezolvare a conflictelor i s renune la el ca instrument al politicii; ca toate conflictele i disputele s fie aranjate prin metode panice[8].

Pe 21 iulie 1936, Maxim Litvinov i Nicolae Titulescu, minitrii de externe sovietic respectiv romn, au semnat Protocolul de asisten mutual, care a fost interpretat de partea romn ca un tratat de neagresiune i care recunotea existena de facto a graniei din acea vreme dintre Romnia i URSS. Frana era desemnat arbitru al relaiilor sovieto-romne. Pentru negocierile cu Uniunea Sovietic, Titulescu a fost puternic criticat de politicienii de dreapta din Romnia. De altfel, att Titulescu ct i Litvinov au fost schimbai din funcie n 1936, respectiv 1939.