Relatiile sovieto-romane

În perioada interbelică relațiile sovieto romane erau tensionate din mai multe cauze :
1. URSS ducea o politică revizionistă față de România, nu a recunoscut unirea Basarabiei la România și își
dorea reanexarea Basarabiei ;
2. URSS nu dorea sa întoarcă României tezaurul național dat spre păstrarea Rusiei în Primul război
mondial ;
3. URSS organiza artifical acțiuni subversive (rebeluni) la hotar cu România, în localitățile din dreapta
Nistrului. Cea mai mare rebeliune a avut loc în localitatea Tartarbunar, în anul 1924.
Realțiile sovieto-române au fost discutate în anul 1924 are loc Conferința de la Viena organizată strict pe
problema basarabeană. Delegatia romana propune relații de bună vecinătate cu URSS în baza hotărârelor
Tratatului de la Paris, adică recunoasterea hotarului dintre cele două state pe raul Nistru.
Delegatia sovietica propune organizarea în Basarabia a uinui referendum/plebiscite (consultarea populației
pe o problemă majoră în care persoana alege una din 2 opțiuni). România a apreciat acesta propune drept una
ilegală, chiar obraznică, considerand-o drept o implicare directa a URSS în treburile interne ale Romaniei,
Astfel, conferinta a esuat, iar relatiile soviet-Romane sau tensionat și mai mult.
Dupa esecul conferinței de la Viena URSS organizează una din mari rebeliuni antiromânești, în localitatea
Tatarbunar. Dar care este înăbușită de armatele române.
Relatiile sovieto-româno cunosc o destindere și se imbunătațesc relativ la mijlocul anilor 30, cand ministrul
de externe al României devine Nicolai Titulescu. În 1934 între România și URSS se incheie relatii diplomatice.
Titulescu negociaza cu ministrul de externe al URSS Mihail Litvinov semnarea unui tratat mutual (tratat de
colaborare pe toate domeniile). Aspectul politic al acestui tratat prevedea recunoasterea hotarului dintre
România și URSS pe râul Nistru (cum era stabilit la Conferința de Pace de la Paris).
Acest tratat urma sa fie semnat în orasul Montreaux-Elvetia în
1936. Stalin nu a acceptat acest punct din tratat și Tratatul mutual
nu a fost semnat. Stalin îl demite pe Litvinov, iar Carol al II-lea il
demite pe N. Tititulescu, pentru că nu a dus tratatul la bun sfarsit.
Relațiile sovieto române se înrautatesc din nou.
La 23 august 1939 URSS ȘI Germania nazistă semnează Tratatul
de neagresiune, însoțit de un Protocol adițional secret, prin care
împart Europa în două sfere de influență, Basarabia revenind în
sfera de influență a URSS. Astfel relațiile sovieto-române se
înrautatesc și mai mult. Punctul 3 din protocolul adirional secret prevedea interes deosebit al URSS pentru
Basarabia
La o săptămână dupa acest tratat Germania și URSS pun în aplicare condițiile protocolului și la 1 septembrie
1939 Germania ataca Polonia, iar la 17 septembrie URSS cucereste cealalta parte a Poloniei. Pe 28 iunie 1940
URSS trimite guvernului roman o nota ultimativă, prin care îi cere să cedeze Basarabia. Guvernul roman
propune ca delegațiile acestor state sa se întalnească și sa discute problema basarabeană. La 27 iunie URSS
trimite a doua nota ultimativă prin care cere Romaniei ca timp de 24 ore să retragă din Basarabia armata și
administrația. Tot odata guvernul roman era înstiintat ca trupele sovietice în acest timp vor ocupa teritoriul
Basarabiei,Bucovinei de Nord și tinutului Herța. La 28 iunie 1940 aceste 3 regiuni sunt anexate de URSS,dupa
dreptul celui puternic fara drept istoric.