Basarabia în componența României Mari.

La 27 martie 1918 organul legislativ al Basarabiei, Sfatul Țării, a votat unirea Basarabiei la
România, astfel a fost îndeplinit un vis de peste 100 de ani al românilor basarabeni, aflațio sub
regimul țarist încă din 1812, când conform păcii de la Bucureșri Basarabia a fost anexată de
Imperiul Rus. Unirea a fost condiționată de: 
1. Înfăptuirea reformei agrare (1918-1919)
2. Păstrarea unei autonomii provizorii: politică și administrativă. 
După adoptarea legii agrare în Basarabia, Sfatul Țării s-a destrămat, iar în 1920 sunt desființate și
instituțiile administrative, astfel se începe un proces de integrare benefică a Basarabiei în
componența România, sub toate aspectele. 
Sub aspectul politic are loc fuzionarea treptată a partidelor politice din Basarabia cu partidele
politice din România, iar personalitățile politice basarabene au participat activ la viața politică
românească, ocupând funcții înalte de stat și participând la votarea celor mai importante legi, cum ar
fi: reforma agrară în 1921, adoptarea Constituției democratice din 1923, Legea Instrucțiunii în 1924,
Legea Administrativă în 1925, conform căreia Basarabia a fost împărțită în 9 județe, astfel Basarabia
Sub aspect economic, integrarea Basarabiei a avut loc în primul rând prin înfaptuirea reformei
agrare, începută în 19189, care a fost mai radicală ca în România, prin confiscarea pământurilor
luatye abuziv de ‘[r[nime ]n anii 1917-1918, dar ;I prin confiscarea p[m\nturilor nobilimii, în special
a nobilimii ruse, care deposeda-se țărănimea basarabeană de pământuri în timpul ocupației țarise și
prin oferirea de loturi mai mari, de 6-8 ha de pământ.
Guvernul român a acordat o mare atenție Basarabiei prin comenzi de stat la produsele agricole, în
special ceriale, prin acordarea creditilor preferențiale oferite fermierilor ce doreau să-și extindă
afacerea, în special a celor fermieri care doreau să cultive culturi tehnice (in și cânepă). De
asemenea, a fost încurajată mișcarea cooperatistă. Însă producția industrială ocupa un loc
neînsemnat în economia acestui spațiu și nu a cunoscut o creștere substanțială în perioada
interbelică. Lipseau investițiile și nu se ofereau credite pentru deschiderea fabricilor și uzinelor.
Astfel, industria basarabeană se limita la prelucrarea produselor agricole: mici fabrici de producție a
zahărului, a uleiului vegetal etc.Era slab dezvoltată rețeaua de căi ferate și drumuri. 
Sub aspect cultural, Basarabia a beneficiat cel mai mult, în special prin Legea Instrucțiunii din
1924, ce a contribuit la lichidarea analfabetismului și la răspândirea științei de carte. Către 1930,
peste 30% din populație știa să scrie și să citească. Treptat, în Basarabia se deschid foarte multe
școli, iar după 1934 se deschid licee, în special în Chișinău (Liceul de fete "Regina Maria", Liceul
militar " Regele Ferdinand I"). În 1933 se deschide prima facultate de științe agricole din Chișinău și
facultatea de teologie. Tot la Chișinău se deschid și 3 conservatorii. 
În perioada interbelică se dezvoltă literatura, apar un șir de publicații cum ar fi revista "Viața
Basarabiei". În această perioadă activează sculptorul moldovean Alexandru Plămădeală, care a
sculptat statuia lui Ștefan cel Mare, inaugurată în 1929, în cinstea Marii Uniri. În 1926 a fost
înființat Teatrul Național, iar în 1925 a fost înființată Metropola Basarabiei ce promova valorile
naționale. 
În concluzie, în perioada interbelică, prin politica statului roman Basarabia a revenit la
forma tradițională de administrare. Datorită sprijinului acordat de guvernul român,
Basarabia s-a integrat pe deplin în componența României Mari, destul de ușor și rapid,
basarabenii au revenit la valorile tradiționale românești,. În această perioadă au fost create
cele mai mari realizări, în special în domeniul cultural, ce a menținut și mențin și până astăzi
românismul în spațiul dintre Nistru și Prut, în ciuda turturor proceselor negative prin care a
trecut.