POLUAREA

AERULUI
CU MICRO-
ORGANISME
 Importanţă


Gradul de contaminare cu microorganisme al
aerului, obiectelor şi suprafeţelor
→ posibilitatea transmiterii infecţiilor

Criteriu important de apreciere a condiţiilor de
igienă în spaţii închise, mai ales în unităţi
publice, instituţii de copii şi în special în unităţi
sanitare
 Factori determinanţi


Poluarea aerului cu microorganisme:
– Densitatea populaţiei şi aglomerarea
– Proprietăţile fizice ale aerului
– Condiţiile de salubritate etc.

Contaminarea obiectelor şi suprafeţelor cu
microorganisme este determinată de poluarea
aerului cu microorganisme
 Tipuri de germeni şi surse


Tipuri de germeni din aer: bacterii, virusuri, fungi

Surse - provenienţă:
– din mediul extern (apă, sol, vegetaţie);
– de la oameni, animale

Germenii din aer provin din:
– nasofaringe şi cavitatea bucală, trahee şi
arborele bronşic (vorbit, tuse, strănut)
– de pe suprafeţele cutanate intacte sau lezate
– dejecţii
Indicatori ai poluării cu germeni


Numărul total de germeni - NTG (corelat cu
prezența germenilor patogeni)
– arată condiţiile sanitare necorespunzătoare
din încăpere (aglomerare, ventilaţie, curăţenie
neadecvate)

Numărul de streptococi hemolitici şi viridans:
– arată provenienţa respiratorie a germenilor

Numărul de stafilococi:
– arată contaminarea origine umană şi
eficacitatea dezinfecţiei aerului
 Metoda sedimentării (Koch)


Principiu: 1 germene viu sedimentat din aer
pe mediu de cultură solid → 1 colonie

Mod de lucru:
– cutii Petri cu mediu de cultură solid (geloză)
– expunere (5-60 min) în diferite puncte
– închidere şi incubare 48 ore la 37ºC.
– numărarea coloniilor
– calcul final (formula Omelianski: în 5 min se
depun germenii din 10 L de aer, pe 100 cm 2)
 Metoda sedimentării (Koch)


Avantaje: simplitate, accesibilitate, nr. mare de
determinări concomitente

Dezavantaje: coeficient de eroare destul de
ridicat, pune în evidenţă
doar microorganismele care sedimentează
(din picăturile Flügge şi praful bacterian).
 Metoda prin aspirare


Reţinere pe filtre (aerul trecut prin filtre de retenţie;
spălare cu lichid izotonic steril, însămânţare pe
mediu de cultură solid).

Reţinere în lichid (prin barbotare; eficienţă
scăzută)

Reţinere prin impact (aer proiectat pe suprafaţa
mediului de cultură, închiderea cutiei şi incubarea,
numărare coloniilor).

Aparate: Wells, Safir, Krotov, Bourdillon (aspirator
de aer, debitmetru, suport rotativ pentru cutia Petri)
 Metoda prin aspirare


Calcul: N = n x 1000 / V în care: N = numărul
de microorg/ m3 aer; n = nr colonii dezvoltate;
V = volumul de aer aspirat (în dm3).

Avantaj: permite stabilirea densităţii reale a
microorganismelor din aer.

Dezavantaj: nu permite efectuarea
concomitentă a mai multor expuneri, costisitor,
necesită sursă de curent electric.
 Norme igienico-sanitare
NTG 37ºC /m3

Locuinţe: Vara Iarna
• Aer curat sub 1500 sub 4500
• Aer impurificat peste 2500 peste 7000

Instituţii de copii: <1500

Instituţiile sanitare:
– saloane < 600
– săli de naştere, saloane nou-născuţi, ATI <
500
– săli de operaţii < 300

Săli aseptice (ind farma) < 100
 Norme igienico-sanitare
germeni /m3

Streptococcus hemoliticus şi viridans
– locuinţe Vara Iarna
– Aer curat < 16 < 36
– Aer impurificat > 36 > 124

Proporţie streptococi max 1% din NTG

Stafilococi 0
 Controlul bacteriologic al
suprafeţelor

Suprafeţe, instrumentar, mâinile personalului
medical

Determinarea NTG

Determinarea streptococilor şi stafilococilor

Determinarea numărului total de coliformi
(indicatorul contaminării cu floră microbiană de
origine intestinală – prezenţă coliformi =
condiţii de salubritate insuficiente şi lipsa de
curăţenie a mâinilor)
Metoda ştergerii cu tampon steril


Mod de lucru:
– ştergerea suprafeţei cu tampon steril
– tampon în eprubetă cu 10 ml ser fiziologic
steril, agitare, diluţii succesive (5 eprub)
– însămânţare pe mediu de cultură; incubare 24
ore la 37ºC;
– se numără coloniile dezvoltate.
– calcul (nr colonii dezvoltate; valoarea diluţiei;
suprafaţa controlată).
– Rezultat: nr de germeni /1 cm2
 Norme sanitare –
suprafeţe şi obiecte

NTG la 37ºC germeni/cm2
– Ob. şi mobilier spital max 5
– Săli naştere, premat, ATI max 3
– Suprafeţe săli de operaţie max 2

NTG pe mâna personal medical
– Lucru direct cu bolnavii max 40
– chirurgi max 15

Strepto, stafilo şi coliformi pe instrumentar,
alte obiecte şi mâinile personalului 0
 Prevenirea contaminării
aerului şi suprafeţelor

Norme de igienă elementară
– vorbit
– tuşit
– strănutat
– spălat pe mâni
 Prevenirea contaminării
aerului şi suprafeţelor

Ventilaţie corespunzătoare

Curăţenie (îndepărtează 95-98% din microbi)
– spălare, ştergere umedă, aspirare

Dezinfecţie (îndepărtează 99-99,9 % din
microbi)
– metode fizice (căldură, UV), chimice

Dacă nu se pot curăţa şi desinfecta:
– protejare cu materiale impermeabile de
unică folosinţă
 EVALUAREA
CONDIȚIILOR DE
ILUMINAT
 Importanţa


Performanţa în muncă, rata erorilor

Aprecierea culorilor

Stres optic şi nervos

Somnolenţă

Efecte psiho-emoţionale
 Factorii iluminatului natural


Clima locală, anotimpul, poziţia soarelui

Transparenţa atmosferei

Suprafeţe reflectante din ambient

Orientarea clădirii, distanţa dintre clădiri

Forma, poziţia, mărimea, transparenţa
ferestrelor, obstacole în faţa ferestrelor

Adâncimea încăperii

Culoarea pereţilor, aranjamentul interior
Evaluarea condiţiilor de iluminare


Indicatori structurali ai iluminării

Indicatori luxmetrici ai iluminării
 Indicatorii structurali - 1


Coeficientul de luminozitate (CL)
Ferestre (m²)
CL= Podea (m²)
 CL - Norme sanitare


Încăperi de locuit: 1/6 - 1/8

Cabinete medicale, săli de sterilizare,
saloane bolnavi: 1/5 - 1/6

Săli de clasă, operaţie, naştere, tratament:
1/4 - 1/5

Laboratoare: 1/3
 Indicatori structurali - 2

Coeficientul de adâncime (C.A.)
L
CA= î
CA ≤ 2

L= lungimea camerei (de la fereastră la peretele opus)

Î= distanţa de la podea la marginea superioară a ferestrei
Alte norme sanitare

Tavan-fereastră < 30 cm
Podea – fereastră 80-100 cm
 Indicatori structurali - 3

UI
UD

UU

Unghi de incidenţă (UI) ≥ 27° Unghi de deschidere (UD) ≥ 5°

Unghi de umbrire (UU)
 Evaluarea luxmetrică a
iluminatului

Luxmetrul

Principiu de funcționare: fotocelulă - curent
electric direct proporţional cu luminozitatea

Mod de lucru
 Norme


Iluminat natural
- suprafeţe de lucru (scris, citit): min 100 lx

Iluminat artificial

Clasă/sala curs/lectură, laboratoare (pe
suprafaţa de lucru - scris, citit)
- iluminat incandescent: min.150 lx
- iluminat fluorescent: min. 300 lx

Săli de desen: 400-500 lx
 Indici luxmetrici – 1
Coeficient iluminare naturală (CIN)

CIN (%) = int (lx) / ext (lx) · 100

≥ 1% locuinţe

≥2% clase,
laboratoare

≥ 0,5% încăperi
auxiliare
* în locurile cele
mai prost luminate X X

ale încăperii
Y

Y
 Indici luxmetrici – 2
Coeficientul de uniformitate (C.U.)

Determinare: suprafaţă 5 m2 ; se măsoară pe
fiecare m2.

CU = valoarea minimă / valoarea maximă

Contrastele mari de iluminare - oboseală
vizuală precoce

Norme: minim 0,65 pe suprafeţele de lucru;
minim 0,25 în spaţiile de trecere
 Indici luxmetrici – 3
Coeficientul de reflexie (C.R.)

Raportul dintre valoarea luxmetrică a fluxului
reflectat (FR) şi valoarea luxmetrică a fluxului
incident (FI)

CR = FR / FI

Determinare: măsurare
a) pe suprafaţa de lucru; 10 cm
b) la 10 cm distanţă,
fotocelula spre suprafaţa
de lucru
 C.R. - interpretarea valorilor


CR înalt: mai mare de 0,4

CR mediu: 0,2-0,4

CR scăzut (întunecat): mai mic de 0,2.

C.R. se determină în condiţii de iluminat
natural şi artificial.
 Indici luxmetrici – 4
Coeficient de absorbţie (C. Abs.)

Procentul absorbit la trecerea prin sticla

C. Abs. (%) = int / ext x 100

Determinare: fotocelula
a) pe sticlă, interior
b) pe exterior

Normă: absorbţie maxim 24%
 Recomandări iluminare
naturală în încăperi

Să primească lumină solară directă, minimum
1-2 ore pe zi, în ziua cea mai scurtă a anului

Orientarea locuinţei (zona noastră: S, SE, SV)

Cât mai puţine obstacole în faţa ferestrei
(copaci, plante) sau pe interiorul fereastrei
(perdele etc.)

Marginea superioară a ferestrei cât mai
aproape de tavan (maxim 30 cm)
Norme pentru iluminatul artificial


Lumină omogenă (uniformă)

Fără variaţii de intensitate (pâlpâire)

Să nu formeze umbre

Spectru luminos apropiat de cel natural (să nu
modifice perceţia culorilor)

Să nu încălzească aerul

Norme de exploatare (verificare, curăţare
periodică a corpurilor de iluminat; spălat
geamuri etc.).
 Iluminare cabinet medical


Iluminarea artificială din 2 surse:
– pentru cabinet – mai difuză; spectru natural
– pentru câmpurile operatorii mai puternică şi
focalizată

Lampă operatorie
– intensitate,
– focalizare,
– spectru luminos natural identic
 ZGOMOTUL
AMBIENTAL -
SONOMETRIA
 Definiţii


Zgomotul: amestec de sunete, care poate
perturba viaţa normală a omului prin
disconfortul produs şi prin efectele nocive
asupra sănătăţii.
Orice sunet nedorit este resimţit ca zgomot.

Zgomot ambiental (sinonime: comunitar,
rezidenţial).
Nu include zgomotul industrial.
Zgomotul ambiental - Importanţă


Stresor senzorial: 50% din populaţia UE
locuieşte în zone fără confort acustic minim

Efecte adverse psihologice şi fizice:
– disfuncţie auditivă
– tulburări de somn
– tulburări de concentrare şi comunicare,
irascibilitatate, probleme comportamentale
– scăderea productivităţii muncii
 Zgomotul ambiental –
caracteristici şi unităţi de măsură

Frecvenţa sunetului (Hz).
Urechea omului: 20-20.000 Hz

Nivelul de presiune sonoră (dB);

Scală logaritmică!

dBA - scală ponderată după sensibilitatea
urechii umane la diverse frecvenţe
 Zgomotul ambiental –
Exemple

Respiraţie normală 10 dB

Vorbire normală (la 1m) 40-60 dB

Automobil (la 10-15 m) 60-70 dB

Autostradă aglomerată 80-90 dB

Avion (la 100 m) 110-140 dB

Trauma sonoră - de la aprox. 120 dB

 Măsurarea zgomotului exterior


Surse fixe (întreprinderi), mobile (traficul),
mixte (gări, autogări, autobaze etc.)

Metodologie specifică pentru fiecare tip de
sursă de zgomot:
– locuri de măsurare, ritmicitate şi durata
determinărilor

Ex. pentru surse mobile
– în fiecare anotimp, 3 zile din săpt (L, M sau J şi S),
în timpul zilei şi nopţii.
 Măsurarea zgomotului interior


Locuinţe, clădiri tehnico-administrative şi
social-culturale (apartament, salon, clasă,
birou etc.)

Metodologie: zone şi puncte de măsurare,
ritmicitate, durată

Ex. cameră de locuit:
– în centrul, cu uşile şi ferestrele închise, la 1,30 m
de podea, microfonul spre peretele exterior
– vara, M sau J, ziua (6-22) şi noaptea (22-6)
 Aparatură –
Sonometrul de precizie

Principiu: oscilaţii acustice → electrice
(microfon)

Nivel echivalent de presiune a sunetului (Leq)
- nivelul mediu pe o anumită perioadă de timp
(24 ore, ziua, noaptea); pe baza citirilor
succesive

Rezultatele în dB(A)

Interpretare: comparare cu limitele admise
prevăzute de legislaţie
 Măsurarea aproximativă


Aplicații pt telefoane inteligente
(android/iPhone)

Sonometer, dB Sound Meter etc.
 Zgomotul ambiental – exterior
Limite admise (dB)

Parcuri, zone de recreere şi odihnă: 45

Şcoli, spaţii de joacă pentru copii: 75

Pieţe comerciale: 65

Zone feroviare: 70

Aeroporturi: 90

Clădiri de locuit (la 2m de faţadă): 50
 Zgomotul ambiental – interior
Limite admise (dB)

Clădiri de locuit (apartamente): 35

Cămine, hoteluri: 35

Spitale/saloane cu 1-2 paturi: 30

Saloane cu peste 3 locuri: 35

Cabinete de consultaţii: 35

Săli de mese: 45

Şcoli / amfiteatre, săli de clasă: 40

Săli de studiu, biblioteci: 35