SETUL I

1. Microclimatul: definitie, factori, norme sanitare

Definititie: Microclimatul reprezinta rezultatul actiunii sinergice a unor factori fizici ai aerului, care
influenteaza schimbul de caldura dintre organism si mediu.

Factori:
- temperatura
- umiditatea
- viteza curentilor de aer
- radiatiile infrarosii

Homeotermia: bazata pe doua procese: termogeneza + termoliza.

2. Microclimatul cald: caracterizarea factorilor, influenta asupra organismului (generala si la

nivelul aparatelor si sitemelor)

Factori:
-

Influenta generala asupra organismului:

- hipertermie
- transpiratii
- VD periferica

Influenta asupra aparatelor si sistemelor:

- cresterea temperaturii periferice si a temperaturii centrale
- cresterea FC si amplitudinii respiratiilor
- hipotensiune
- cresc pierderile de apa si electroliti
- oligurie
- somnolenta, scaderea capacitatii de concentrare

3. Microclimatul rece: caracterizarea factorilor, influenta asupra organismului (generala si la

nivelul aparatelor si sitemelor)

Factori:
- temperatura aerului scazuta
- umiditatea aerului crescuta
- viteza crescuta a curentilor de aer
- radiatie calorica negativa

Influenta generala asupra organismului:

- hipotermie
- contractii musculare + tremuraturi
- VC periferica

Influenta asupra aparatelor si sistemelor:

- scaderea temperaturii periferice si a temperaturii centrale
- scaderea FC si a amplitudinii respiratiilor
- hipertensiune
- creste concentratia sangelui
- poliurie

4. Determinarea temperaturii aerului. Norme sanitare.

Se face prin termometrie.

Tipuri de termometre:
a) bazate pe dilatarea unor lichide/metale: obisnuit (alcool/mercur), de perete, de maxima, de minima,
termograful
b) bazate pe masurarea curentului electric ce ia nastere intr-un circuit: termocuplul, termometrul cu
termistori, cu sonda telescopica, de camera cu alimentatie prin celule solare, cu miniimprimanta

Norme:
- vertical: 0,25 m de podea / 1,50 m de podea / 0, 25 m de tavan
- orizontal: la cel putin 1,5-2 m de sursele de incalzire/racire
- se recomanda determinari de 2x pe an (vara si iarna), cate 5 zile consecutiv, de 2-3x pe zi
- temperatura optima: 18-22oC

5. Marimile higrometrice: definitie, metoda de determinare pentru fiecare marime, norme sanitare

- sunt marimile folosite pentru determinarea gradului de incarcare cu vapori de apa a aerului

Metode:
a) metoda gravimetrica (pentru masurarea umiditatii absolute)
- retinerea vaporilor de apa dintr-un volum determinat de aer pe o substanta higroscopica
b) metoda higrometrica (pentru masurarea umiditatii relative)
- proprietatea firului de par blond, degresat de a absorbi vaporii de apa (proportional cu umiditatea
relativa); higrometru + higrograf
c) metoda psihrometrica (pentru masurarea umiditatii relative)
- evaporarea apei de pe un substrat in functie de umiditatea relativa a aerului; psihrometru Assman

Norme:
- umiditatea relativa sa fie de 35-65% cu valoarea optima de 50%
- Ur < 20%: aer uscat
- Ur > 70%: aer umed

6. Metodele fiziologice de apreciere a microclimatului: enumerare indicatori fiziologici obiectivi,

temperatura centrala (definite, factori care influenteaza valorile, masurare, valori normale)

Enumerare indicatori:
- temperatura centrala
- temperatura cutanata
- frecventa cardiaca
- tensiunea arteriala
- procesul sudoral
- reactivitatea neuro-psihica

Temperatura centrala:
- reprezinta temperatura organelor interne la care se desfasoara principalele procese tisulare
- influentata de sex, climat, activitate diurna, digestie, stres, ritm circadian
- se masoara la nivelul axilei, sublingual, rectal fiind doar o marime conventionala
- VN de 36,4 -37 oC

7. Metodele fiziologice de apreciere a microclimatului: enumerare indicatori fiziologici obiectivi,

temperatura cutanata (importanta schimbului cutanat de caldura, variatii topografice, masurare,
determinari utile in interpretarea temperaturii cutanate)

Enumerare indicatori:
- temperatura centrala
- temperatura cutanata
- frecventa cardiaca
- tensiunea arteriala
- procesul sudoral
- reactivitatea neuro-psihica

Temperatura cutanata:
- este un indicator foarte utilizat deoarece se modifica la cele mai mici variatii ale ambiantei termice
- joaca un rol important in schimbul de caldura, transferul de caldura realizandu-se aproape in totalitate
(85%) pe aceasta cale
- prezinta variatii topografice in functie de distributia subcutanata a unor vase mari de sange, de existenta
organelor cu temperatura interna mai crescuta (ficat, muschi)
- valori mai scazute la varful nasului, la nivelul degetelor, lobului urechii
- se masoara temperatura cutanata medie: determinari in 5-10 puncte
- se utilizeaza termometrul cu termistori/termocuplu (VN: 33 - 34 oC)

8. Metodele psihologice de apreciere a microclimatului: senzatia termica (definitie), scala cu 5 trepte

de apreciere a senzatiei termice, temperatura efectiva si temperatura efectiva corectata (definitie),
zona de confort termic (norma)

Senzatia termica repr. expresia variatiilor microclimatului asupra organismului rezultand solicitari ale
sistemului de termoreglare.

Scala cu 5 trepte:
- rece neconfortabil
- rece confortabil
- confort termic
- cald confortabil
- cald neconfortabil

Temperatura efectiva repr. o valoare relativa obtinuta din aprecierea senzatiei termice rezultate in urma
actiunii combinate a temperaturii, umiditatii si vitezei curentilor de aer.

Temperatura efectiva corectata

- s-a introdus in calcule si parametrul radiatiei calorice, prin integrarea temperaturii peretilor si obiectelor
inconjuratoare in valoarea temperaturii aerului

Zona de comfort termic:

- adulti sanatosi 17-23 oC
- iarna optim 19 oC
- vara optim 21 oC
9. Determinarea iluminatului natural si artificial: surse, importanta igienico-sanitara

Surse:
- surse naturale: soarele (lumina naturala: lumina solara directa, lumina difuzata de bolta cereasca,
lumina reflectata de pe sol)
- surse artificiale: lampi incandescente, lampi fluorescente

Importanta igienico-sanitara:
- proprietatile fizice ale radiatiilor luminoase: cantitatea, calitatea, uniformitatea luminii
- unitatea de masura pentru iluminat: luxul
- frecvent determinat deoarece este un element esential in asigurarea conditiilor optime de igiena
- efect stimulator general la nivelul SN, tegumentar, asupra analizatorului vizual
- iluminatul insuficient duce la oboseala vizuala, hipersecretie lacrimala, in timp putandu-se ajunge chiar
la miopie
- iluminatul excesiv duce la fotofobie, lacrimare, orbire temporara

10. Radiatia luminoasa: iluminatul (definitie, unitate de masura), metode subiective de apreciere a
iluminatului (descriere, norme sanitare)

Iluminatul reprezinta efectul luminos produs de o suprafata sau de un obiect. Unitatea de masura este
luxul.

Metode subiective de apreciere a iluminatului:

- constau in stabilirea unor indici si coeficienti rezultati din amplasarea , orientarea si constructia cladirii:
a) unghiul de patrundere/incidenta (cat de profund patrund radiatiile luminoase in incapere, VN: > 27o)
b) unghiul de deschidere (al zonei de patrundere a radiatiei solare directe in incapere; VN: >5o)
c) coeficientul de luminozitate (suprafata sticloasa a ferestrelor/suprafata podelei,
VN: 1/8 - 1/10 pt incaperi de locuit;
1/4 - 1/6 pt scoli, laboratoare;
1/2 - 1/4 pt locurile de munca unde se desfasoare activitati de mare precizie)
d) distanta dintre cladiri (egala sau superioara inaltimii cladirilor)
e) adancimea incaperii (distanta de la podea la marginea superioara a ferestrei < 2,5 m)

11. Radiatia luminoasa: iluminatul (definitie, unitate de masura), metode obiective de apreciere a
iluminatului (indicii de apreciere a gradului de iluminare din incaperi cu valorile normale), norme
sanitare pentru iluminatul in incaperi si unitati medico-sanitare

Iluminatul reprezinta efectul luminos produs de o suprafata sau de un obiect. Unitatea de masura este
luxul.

Metode obiective de apreciere a iluminatului:

- se utilizeaza indicii de apreciere a gradului de iluminare din incaperi:
a) coeficientul de iluminare naturala = iluminat interior/iluminat exterior
VN: minim 1% in incaperi de locuit
minim 2% in sali de clasa
minim 0,5% in anexe
pana la 10% in incaperi unde se efectuaza munci de mare precizie
b) coeficientul de absorbtie (cantitatea de energie luminoasa absorbita)
c) coeficientul de trecere (gradul de trecere a influxului luminos)
d) coeficientul de uniformitate = valoare minima/valoare maxima a intensitatii iluminatului
VN: raport > 0,3

Norme sanitare:

CLADIRI DE LOCUIT
a) camera de dormit: 30 lx
b) camera de locuit si sufragerie: 50 lx
c) bucatarie: 50 lx
d) camera de lucru: 150-300 lx
e) holuri: 50 lx

UNITATI MEDICO-SANITARE
a) sali de operatii: 300 lx; camp de operatii: 3000 lx
b) cabinete de consultatii: 300 lx
c) saloane de bolnavi: 100 lx, iluminat de veghe: 2 lx

- iluminat uniform
- iluminat corect dirijat, fara a exista umbre pe suprafata de lucru
- evitarea incalzirii atmosferei
- indicii de apreciere a iluminatului sa fie conform normelor sanitare

12. Vicierea aerului: definitie, cauze, actiune asupra organismului, norme sanitare

Vicierea aerului consta in alterarea proprietatilor fizice ale aerului (temperatura, umiditate, curenti de aer,
radiatii infrarosii) in incaperi inchise, aglomerate si neventilate ca urmare a activitatii fiziologice umane

Cauze:
- cresterea temperaturii aerului din incaperi
- cresterea umiditatii aerului
- viteza foarte redusa a curentilor de aer
- temperatura radianta crescuta a obiectelor si suprafetelor inconjuratoare
- alterarea microclimatului subvestimentar
- scaderea O2 si cresterea CO2 din aer

Actiune asupra organismului:

- senzatie de caldura sufocanta
- transpiratii
- sete
- vertij
- astenie
- in timp: reducerea metabolismului , alterarea proceselor metabolice

Norme sanitare:
- locuinte si sali publice: maxim 0,1% CO2
- incaperi cu destinatie speciala: maxim 0.07% CO2

13. Vicierea aerului: actiune asupra organismului, determinarea indicatorului chimic de viciere,
norme sanitare

Actiune asupra organismului:

- senzatie de caldura sufocanta
 - transpiratii
- sete
- vertij
- astenie
- in timp: reducerea metabolismului , alterarea proceselor metabolice

Determinarea indicatorului de viciere:

- se determina concentratia de CO2 din aerul incaperii: 0,07 - 0,10% CO2 se considera a fi aer
viciat
- se aspira un volum cunoscut de aer printr-o cantitate masurata de hidroxid de bariu (titrat), care
va forma carbonatul de bariu
- excesul se retitreaza cu acid oxalic in prezenta fenolftaleinei

Norme sanitare:
- locuinte si sali publice: maxim 0,1% CO2
- incaperi cu destinatie speciala: maxim 0.07% CO2

14. Flora microbiana din aer: tipuri de flora microbiana in aer, forme de existenta a germenilor in
aer (in functie de substratul la care adera), afectiuni transmise pe calea aerului

Tipuri de flora microbiana:

- psihrofila: intre 15-22 oC (din sol, apa)
- mezofila: intre 35-40 oC (de la om, animale) SAPROFITA, COND. PATOGENA, PATOGENA

Afectiuni transmise pe calea aerului:

- rujeola
- rubeola
- varicela
- tusea convulsiva
- gripa
- tuberculoza

Forme de existenta a germenilor in aer:

a) Picaturile Flugge (pana la 2,5 m)
b) Nucleii de picatura Wels (pana la 10-12 m)
c) Praful bacterian (a si b daca adera pe particulele de pulberi, sedimentand)

15. Flora microbiana din aer: indicatori sanitari de contaminare a aerului (semnificatie, norme)

Indicatori sanitari de contaminare a aerului:

1. numarul total de germeni ce se dezvolta la 37 oC/m3 de aer (provenienta umana/animala)
VN: LOCUINTE aer necontaminat: vara sub 1500 germeni/m3, iarna sub 4500 germeni/m3
aer contaminat: vara peste 2500 germeni/m3, iarna peste 7000
germeni/m3
SALOANE: maxim 600 germeni/m3
SALI DE PANSAMENTE SEPTICE: maxim 700 germeni/m3
SALI DE PANSAMENTE ASEPTICE: maxim 300 germeni/m3
SALI DE TRANSPLANT, DE OPERATIE: maxim 70 germeni/m3
2. numarul de streptococi alfa hemolitici/m3 de aer si a celui de streptococi beta hemolitici/m3
de aer (provenienta nazofaringiana)
VN: alfa-hemolitici: <1%
 beta-hemolitici: absenti
3. numarul de stafilococi/m3 de aer (informare exacta despre provenienta germenilor)
VN: trebuie sa fie cat mai scazut
4. numarul de coli fecali/m3 de aer (denota grad ridicat de insalubrizare al incaperii)
VN: absenti

16. Metode de determinare a florei microbiene din aer: avantaje si dezavantaj

a) Metoda sedimentarii
- avantaje: metoda simpla, permite nr. mare de determinari, se efectueaza in timp scurt
- dezavantaje: nu insamanteaza nucleii de picatura
b) Metoda aspiratiei (barbotare, filtrare, impact, electroprecipitare)

17. Determinarea florei microbiene de pe suprafete (metode, indicatori, norme sanitare)

Metode:
- stergerea suprafetelor cu un tampon steril, care apoi se introduce intr-o eprubeta cu ser fiziologic
steril
- se fac insamantari pe medii de cultura
- rezultat in microorganisme/cm2 sau microorganisme/intreaga suprafata

Indicatori:
1. numarul total de germeni ce se dezvolta la 37 oC/m3
VN: SALI DE OPERATIE: maxim 2 germeni/cm2
INCAPERI CU DESTINATIE SPECIALA: maxim 3 germeni/cm2
CELELALTE INCAPERI DIN UNITATEA SANITARA: maxim 5 germeni/cm2
2. numarul de streptococi beta-hemolitici/cm2
VN: absenti
3. coli fecali/cm2
VN: absenti

18. Determinarea florei microbiene de pe mainile personalului (metode, indicatori, norme sanitare)

Metode:
- consta in spalarea mainilor intr-un vas cu ser fiziologic steril
- se fac insamantari pe medii de cultura
- rezultat in microorganisme/o mana

Indicatori:
1. numarul total de germeni ce se dezvolta la 37 oC/o mana
VN: CHIRURGI: maxim 10 germeni
RESTUL PERSONALULUI: maxim 40 germeni
2. numarul de streptococi beta-hemolitici/o mana
VN: absenti
3. coli fecali/o mana
VN: absenti

19. Reguli generale de recoltare a probelor de aer. Determinarea pulberilor in suspensie si a gazelor
(SO2 si O3):

Reguli generale de recoltare a probelor de aer:

 - trebuie a se tine cont de urmatoarele:
a) tipul punctelor de recoltare
- fixe pt. determinarea subst. poluante pe termen lung
- mobile pt. determinarea subst. poluante pe termen scurt
b) natura substantelor poluante
- probe de poluanti gazosi se trec prin dispozitive de retinere a poluantilor
- probe de pulberi sedimentabile se recolteaza prin sedimentare in vase de
sticla/plastic
c) amplasarea punctelor de control
- pt. sursele de poluare situate in afara localitatii, se formeaza un cerc, iar punctul de
control sa aiba sursa de poluare in centru
- pt. sursele de poluare din localitati, se amplaseaza punctul de control in zona
centrala, zone aglomerate, intens locuite
d) numarul punctelor de control
- pt. poluanti gazosi in functie de nr. de locuitori (minim un punct la fiecare 5-10
2
km )
- pt. pulberi sedimentabile in functie de suprafata localitatii
e) durata si frecventa recoltarii probelor
- pe termen scurt: 30 min
- pe termen lung: pe 24h = probe continuu 24h/discontinuu repartizate uniform in
24h
pe 30 zile = media a minim 15 valori de pe 24h (uniform
repartizate)
pe un an = media a minim 100 valori de pe 24h (uniform
repartizate)
f) conditiile atmosferice
- temp. aerului, umiditatea, directia si viteza curentilor de aer, precipitatii

Determinarea pulberilor in suspensie:

- aspirarea unui volum cunoscut de aer si cantarirea pulberilor depuse pe filtru = metoda
gravimetrica
- analiza chimica a pulberilor
- interpretare prin compararea cu concentratiile maxime admise:
> concentratia maxima momentana: 0,5 mg/m3 aer
> concentratia medie pe 24h: 0,15 mg/m3 aer
> concentratia medie anuala: 0,075 mg/m3 aer

Determinarea gazelor:
a) poluarea cu dioxid de sulf
- rezulta prin procesele de combustie a carbunelui si petrolului
- se recolteaza prin aspiratia aerului in doua vase barbotoare montate in serie ce contin
solutia de clorat de potasiu
- metoda consta in oxidarea dioxidului de sulf in trioxid de sulf care in prezenta H2O va
forma acid sulfuric
- interpretare dupa:
> concentratia maxima momentana: 0,75 mg/m3 aer
> concentratia medie pe 24h: 0,25 mg/m3 aer
> concentratia medie anuala: 0,06 mg/m3 aer
b) poluarea cu ozon (oxidant fotochimic)
- provine din gazele de esapament ale masinilor, care se oxideaza in prezenta radiatiilor UV
solare
 - se recolteaza prin aspiratia aerului printr-un vas barbotor care contine iodura de potasiu
- metoda consta in eliberarea iodului din solutia de iodura de potasiu proportional cu
concentratia ozonului din aer
- interpretare dupa:
> concentratia maxima momentana: 0,1 mg ozon/m3 aer
> concentratia medie pe 24h: 0,03 mg ozon/m3 aer

SETUL II

20. Recoltarea probelor de apa pentru examenul de laborator: mod de recoltare, volumul probei de
apa

Modul de recoltare
- in functie de tipul sursei de apa
-pentru sursele de aprovizionare centrala, la nivelul retelei de distributie:
-se curata robinetul cu un tampon curat
-se lasa sa curga apa timp de 10 minute pentru indepartarea apei stagnante
de pe conducte
-apoi se recolteaza proba
-pentru sursele locale (fantani cu extragerea apei prin pompare):
-se pompeaza apa timp de 20 minute
- apoi se recolteaza proba
-pentru fantanile cu galeata
- flaconul montat pe suportul steril se introduce direct sub oglinda apei, la
10-30 cm

Volumul probei de apa

-pentru analizele curente si complementare se recolteaza pana la 1 litru apa
-pentru analizele speciale se recolteaza pana la 10 litri apa

21. Determinarea proprietatilor organoleptice ale apei potabile

Determinarea mirosului
-mirosul apei este dat de prezenta unor elemente naturale sau poluante
-determinarea se face la rece sau la cald

Determinarea gustului
-gustul apei este rezultatul continutului in elemente minerale si gaze dizolvate
-exprimarea gustului se poate face calitativ sau cantitativ

22. Determinarea proprietatilor fizice ale apei potabile: temperatura (importanta igienico-sanitara,
metode de determinare, interpretarea rezultatelor)

Importanta igienico-sanitara
-apa rece, cu o temperatura sub 5 grade Celsius produce o scadere a rezistentei locale a
organismului fata de infectii sau creste tranzitul intestinal
-apa calda, cu o temperatura peste 17 grade Celsius are gust neplacut datorita pierderii
gazelor dizolvate, poate provoca greata si varsaturi

Metode de determinare
-se face in momentul recoltarii
 -pentru sursele de aprovizionare centrala, la nivelul retelei de distributie se lasa sa curga
apa 5 minute, apoi se recolteaza intr-un vas in care se va introduce un termometru
-pentru sursele locale (fantani) determinarea se face la suprafata apei, dupa ce se umple
galeata cu apa, se introduce termometrul si se citeste temperatura

Interpretarea rezultatelor
-se face prin compararea cu normele sanitare, care admit temperatura cuprinsa intre 7-15
grade Celsius

23. Clasificarea substantelor chimice din apa

Substantele chimice din apa se impart in trei categorii:

-substante toxice:
- substante cu actiune nociva asupra organismului
-substante indezirabile:
-substante care nu au actiune nociva asupra organismului, dar care atunci cand
depasesc o anumita concentratie, modifica proprietatile fizice si organoleptice ale apei,
facand-o improprie pentru consum
-substante indicatoare de poluare:
- substante care nu au actiune nociva asupra organismului, nu modifica proprietatile
fizice si organoleptice ale apei, dar preznta sau cresterea concentratiei lor indica
patrunderea in apa a microorganismelor cu rol patogen

24. Duritatea apei: definitie, tipuri de duritate, unitate de masura, clasificarea apelor in functie de
duritate, avantajele si dezavantajele apelor dure

Duritatea apei
-reprezinta suma cationilor metalici, prezenti in apa, cu exceptia metalelor alcaline, care
formeaza cu sapunul saruri insolubile
-este un indicator indirect al gradului de mineralizare a apei

Tipuri de duritate
-duritate temporara
-duritate permanenta
-duritate totala

Exprimarea duritatii se face:

-grade duritate germane- grade G
-grade duritate franceza- grade F
-grade duritate engleza- grade E
-1 grad G=10 mg CaO/dm3 de apa
-1 grad F=10 mg CaCO3/dm3 de apa
-1 grad E=10 mg CaCO3/750 cm3 de apa

In functie de duritate exista urmatoarele categorii de ape:

-ape moi, cu duritate totala sub 5 grade G
-ape cu duritate moderata, duritatea totala fiind cuprinsa intre 5 si 20 grade G
-ape dure, cu duritatea totala peste 20 grade G

Ape dure, dezavantaje:

-nu fac spuma cu sapunul
 -nu fierb legumele
-formeaza cruste pe vase in timpul fierberii
-produc iritatii ale tegumentelor si mucoaselor

Ape dure, avantaje:

-s-a observat o relatie inversa intre duritatea apei si mortalitatea prin boli cardiovasculare

25. Clasificarea analizelor fizico-chimice care se efectueaza in laborator pentru apa

Analize curente
-se efectueaza in scopul evidentierii indicatorilor de poluare recenta a apei

Analize complete
-se efectueaza pentru determinarea compozitiei chimice a apei

Analize special
-evidentiaza prezenta substantelor poluante

26. Proprietatile bacteriologice ale apei potabile: indicatori bacteriologici de contaminare a apei
(semnificatie). Metode de determinare

Indicatori de contaminare globala

Numarul total de germeni care se dezvolta la 37 grade Celsius/cm3 apa
-indicator de contaminare globala
-indica o poluare de origine umana sau animala
-determinarea se face prin insamantarea unor dilutii zecimale din proba de apa pe geloza
nutritiva 2%

Indicatori de contaminare fecala

Numarul probabil de coliformi totali si coliformi fecali/100 cm3 apa
-indicator de contaminare fecala
-totalitatea germenilor sub forma de bastonas, capabili sa fermenteze lactoza la 35-37 grade
Celsius, in 24-48 de ore, cu producere de gaz si aciditate
-metoda de determinare pentru coliformii totali se face prin doua teste:
-testul de prezumtie
-se bazeaza pe proprietatea lor de a fermenta lactoza
-testul de confirmare
-se face pentru a evidentia faptul ca germenii care au fermentat lactoza din
mediu sunt coliformi si nu alte specii microbiene

Numarul probabil de streptococci fecali (enterococi)/100 cm3 apa

-indicator de contaminare fecala
-prezenta streptococilor in apa indica o poluare fecala recenta, dar absenta lor nu poate
infirma poluarea fecala a apei

Numarul probabil de germeni sulfito-reducatori/100cm3 de apa

-indicator de contaminare fecala
-reprezinta un indicator valoros prntru evaluarea unei poluari cu materii fecale, veche sau
intermitenta

Numarul probabil de bacteriofagi antitifici VI si anticoli/100 cm3 de apa

 -indicator de contaminare fecala
-bacteriofagii enterici sunt mai rezistenti la clorinare si pot oferi informatii suplimentare
asupra eficientei dezinfectiei apei cu clor in instalatiile centrale de aprovizionare cu apa potabila

27. Conditiile igienico-sanitare ale fantanii

Conditii de amplasare
-sunt cele mai importante din punct de vedere igienico-sanitar pentru evitarea poluarii si
contaminarii apei
-fantana trebuie construita in zona cea mai inalta a terenului
-adancimea pana la stratul de apa sa fie de minimum 4 metri
-solul sa fie permeabil
-zona de protectie sanitara a fantanilor sa aiba o raza de 30 metri

Conditii de constructie
-sa asigure protectia fata de sursele de poluare
-peretii fantanii: se recomanda utilizarea tuburilor din beton, consolidate intre ele
-fantana sa fie prevazuta cu capac si acoperis
-in jurul fantanii, pe o raza de aproximativ 3 metrii, terenul sa fie impermeabilizat prin
cimentare, cu panta spre exterior
-se recomanda ca subzona de protectie a fantanii sa fie ingradita

Conditii de exploatare (functionare)

-extragerea apei din fantana se face doar cu galeata proprie
28. Asanarea si reconditionarea fantanii. Dezinfectia apei din fantana cu substante clorigene
(exemple substante clorigene, factorii care intervin la calcularea cantitatii de substanta, prepararea
solutiei, timp de contact) si substante neclorigene (exemple de substante, calculul, timp de contact)

Asanarea
-se efectueaza atunci cand apa nu mai corespunde conditiilor de potabilitate sau in cazul
reducerii debitului stratului acvifer
-cea mai importanta masura de asanare consta in depistarea sursei de poluare si
neutralizarea ei

Reconditionarea
-consta in refacerea constructiei fantanii si reconditionarea perimetrului de protectie
sanitara

Dezinfectia
-principalele substante clorigene sunt:
-clorura de var
-se prepara o solutie de clorura de var 1% care se introduce in fantana
-timp de contact: 24 ore
-cloramina
- se foloseste cloramina B sau T sub forma de comprimate farmaceutice
- se prepara o solutie 1%, se introduce in fantana
-timp de contact: 24 ore

- factorii care intervin la calcularea cantitatii de substanta:

-doza de clor necesara pentru a asigura dezinfectia fantanii
-volumul apei din fantana
 -procentul de clor activ al substantei clorigene flosita pentru dezinfectie

-principalele substante neclorigene

-var nestins
-se introduc in fantana 6 kg var nestins calculate pentru fiecare m3 de apa
-timp de contact: 24-48 de ore
-var stins
-pentru 1 m3 de apa din fantana se sting 10 kg var, in 40 litri apa si se
arunca in fantana
-timp de contact: 24-48 de ore
-permanganat de potasiu
-se prepara o solutie de permanganat de potasiu 1%, 10 litri pentru fiecare
m3 de apa, se introduce in fantana
-timp de contact: 3 zile

29. Dezinfectia apei in sistemul central de aprovizionare cu apa potabila: formele sub care se gaseste
clorul rezidual, semnificatie. Interpretarea rezultatelor

Formele sub care se gaseste clorul residual

-clor rezidual liber (acid hipocloros si hipocloriti)
-are efect bactericid imediat
-clor rezidual legat de aminele si amoniacul din apa, cu care formeaza cloramine
-are actiune bactericida lenta

Interpretarea rezultatelor
-se face prin compararea cu normele sanitare
- pentru ca dezinfectia apei sa fie eficienta, concentratia clorului rezidual liber sa fie
cuprinsa intre 0,10-0,25 mg/dm3 de apa

SETUL III

30. Recoltarea probelor de alimente

-recoltarea probelor de alimente se face cu ocazia controlului sanitar al alimentelor

-se procedeaza la recoltarea unei probe representative pentru alimental cercetat si cantitatea
existenta, cu asigurarea conservarii proprietatilor
-ambalaje originale, nedesfacute, daca alimental solid sau lichid nu depaseste un kilogram,
respective un litru
-pentru alimente solide in stare granular si compacta a caror greutate depaseste un kilogram, se
recolteaza mai multe probe, de la suprafata si din profunzime
-pentru alimentele lichide al caror volum depaseste un litru, se recolteaza o proba reprezentativa
dupa omogenizare prealabila
-pentru conservele alimentare se ridica numai ambalajele originale, nedesfacute
-probele se recolteaza in cantitati duble, jumatate constituind contraproba care ramane la
detinatorul produsului. Nu se recolteaza contraproba din alimentele perisabile

31. Laptele si produsele lactate: norme organoleptice

Norme organoleptice
Laptele
 -este un lichid omogen, opac, cu consistenta fluida, de culoare alba sau alb-galbuie
uniforma, cu gust dulceag placut, cu miros placut, characteristic
-este inapt pentru consum uman laptele:
-cu aspect neomogen, cu impuritati in suspensie sau sediment, cu modificari de
fluiditate, cu alta culoare decat alb-galbuie, cu gust si miros strain
-provenind de la animale bolnave sau suspecte de boala
-provenind de la animale tratate cu medicamente care trec in lapte
-cu adaos de conservanti, neutralizanti, alte substante straine
-laptele recoltat cu 15 zile inainte si 7 zile dupa fatarea animalelor
-nepasteurizat, comercializat de catre agentii economici

Laptele praf
-cu umiditate maxima 4-6%, este o pulbere fina, omogena, de culoare alba sau alb-galbuie
uniforma, cu gust dulceag si miros placut caracteristic
-este inapt pentru consum uman laptele praf:
-cu aspect neomogen, cu aglomerari stabile, cu particule arse, cu impuritati si
mucegaiuri, cu gust si miros straine

Produsele lactate acidofile

-au un aspect omogen si caracteristic sortimentului, culoare alba sau alb-galbuie uniforma,
cu gust si miros acrisor la cele obtinute prin fermentatia lactic a lactozei
-sunt inapte pentru consum uman produsele lactate acidofile:
-cu impuritati si mucegaiuri
-cu bule de gaz
-cu zer
-cu adaos de conservanti, neutralizanti ai aciditatii, substante straine neavizate
sanitary

Branzeturile
-prezinta pe sectiune proaspata un aspect omogen si granular, cu orificii de fermentatie
specifice tipului de branza, de culoare alba sau alb-galbuie uniforma, cu gust si miros placut, specific,
aromat
-sunt inapte pentru consum uman branzeturile:
-cu semne de balonare
-cu zone de mucegaiuri
-in stare de putrefactie, rancede, amare
-cu adaos de substante grase de alta natura, conservanti, coloranti

32. Laptele: norme fizice

Determinarea densitatii laptelui

-densitatea este masa unitatii de volum, exprimata in g/cm3, la 20 grade Celsius
-densitatea se va determina la colectarea laptelui, valoarea ei putand indica fraude de tipul:
diluare cu apa sau ecremare
-laptele integral: 1,028-1,033, cu valoare medie 1,031

33. Laptele: norme chimice (consideratii generale pentru aciditate, eficienta pasteurizarii,
determinarea concentratiei grasimilor, identificarea falsificarii laptelui)

-aciditatea laptelui este un indicator de prospetime si, indirect, arata stadiul igienic
 Controlul eficientei pasteurizarii laptelui
-aparitia unui inel albastru la limita de separare dintre lapte si benzidina semnifica prezenta
peroxidazei in proba: pasteurizarea incorecta prin neatingerea temperaturii de cel putin 80 grade Celsius,
sau amestecarea laptelui pasteurizat cu cel nepasteurizat

Determinarea concentratiei grasimilor din lapte

-lapte integral- in medie 3,6 g%
-lapte normalizat- conform standardelor de preparare

Identificarea falsificarii laptelui

Identificarea formolului
-coloratia violeta inseamna prezenta formolului
Identificarea acidului salicylic
-coloratia violeta inseamna prezenta acidului salicylic
Identificarea apei oxygenate
-in prezenta apei oxygenate apare coloratia violet-albastra
Identificarea substantelor neutralizante
-pot fi evidentiate prin proba cu alizarol si proba cu albastru de bromtimol

34. Carnea si preparatele din carne: norme organoleptice

Carnea
-prezinta la suprafata o pelicula uscata
-pe sectiune: aspect compact, lucios, usor umed
-culoare roz-rosie
-consistenta elastica ferma, cu disparitie rapida a amprentei digitale
-miros characteristic specie
-este inapta pentru consum uman carnea cu:
-suprafata lipicioasa, cu pete de mucegai
-consistenta scazuta, lichid synovial tulbure, grasime mata, miros neplacut, ranced,
putrid, maduva de culoare cenusie-murdara
-bulion dupa fierbere si sedimentare cu flocoane si miros ranced sau fetid

Preparatele din carne

-prezinta suprafata curate si uscata
-membrana continua si aderenta de continut
-pe sectiune: aspect compact, granulat, compozitie bine legata, slanina de culoare alba,
culoare roz si miros characteristic
-sunt inapte pentru consum uman preparatele cu:
-suprafata lipicioasa, cu mucegai
-membrana crapata si neaderenta de continut
-goluri in compozitie
-acumulare de grasime sau apa sub membrane
-gust si miros alterat, acru, ranced, sau orice gust si miros strain
-adaos de alte preparate de carne, carne din conserve sau semiconserve

35. Pestele: norme organoleptice

Pestele proaspat
-are ochii limpezi, bombati, cu cornea transparent
-branhii rosii de sange
-piele de culoare naturala, lucioasa, cu solzi luciosi si bine fixate
 -viscere bine individualizate
-este inapt pentru consum uman pestele cu:
-corpul acoperit de mucus rau mirositor
-solzi decolorati si care se desprind usor
-ochii retractati in orbite, cornee opaca
-branhii de culoare cenusie sau bruna, cu mucus abundant, miros putrid
-bulion dupa fierbere si sedimentare tulbure, cu miros neplacut

36. Carnea de pasare: norme organoleptice

Pasarile taiate vii, sanatoase

-au creasta si barbitele de culoare roz-pal, ochi bombati, ciocul lucios
-pielea curate, intact, fara resturi de pene, de culoare roz-galbuie
-picioare cu rigiditate muscular
-tendoane lucioase, elastic, sidefii
-carnea cu consistent ferma, elastica, cu disparitia rapida a amprentei digitale
-miros characteristic
-sunt inapte pentru consum uman pasarile taiate cu:
-creasta si barbite de culoare bruna, ochi retractati, cioc fara luciu, cu mucozitati in
cavitatea bucala
-piele umeda, cenusie-galbuie, cu pete verzi
-bulion dupa fierbere si sedimentare, cu miros putrid si ranced

37. Carnea: norme chimice (aprecierea prospetimii carnii: consideratii generale, indcatori folositi,
determinarea nitritilor din preparate: consideratii generale)

Consideratii generale:
-dupa sacrificare, carnea animalelor sanatoase este sterila si cu un ph apropiat de neutru
-ph-ul incepe sa creasca in perioada de maturare a carnii si devine alcalin in timpul alteratii
de pitrefactie, cu acumulare de ammoniac

Indicatori folositi:
-ph-ul
-amoniacul
-hidrogen sulfurat

Determinarea nitritilor din preparate

Consideratii generale
-utilizarea nitritilor ca si conservant in preparatele de carne este autorizata sanitar
-nitritii formeaza cu hemoglobina nitrozohemoglobina, responsabila de coloratia
specifica roz-rosie a preparatelor
-folositi peste recomandarile igienice, nitritii pot avea actiune
methemoglobinemizanta si contribuie la formarea nitrozaminelor

38. Carnea: norme parazitologice

Examenul parazitologic- efectuat obligatoriu de catre serviciul sanitar-veterinar si urmareste
identificarea, in principal, a larvelor urmatorilor paraziti:
-Trichinella spiralis- cu localizare de electie in muschi
-examen trichineloscopic obligatoriu la toti porcii sacrificati, la mistret
si urs
 -Taenia saginata- in muschii maseteri la bovine, vizibili cu ochiul liber, de forma si
marimea unor boabe de orez
-Diphylobotrium latum- la peste, moluste, icre, cu larve vizibile cu ochiul liber

39. Ouale: aprecierea caracteristicilor cojii si ovoscopia

Aprecierea caracteristicilor cojii

-coaja oualor apte pentru consum trebuie sa fie intreaga, fara fisuri,curata, uscata, mata
-sunt inapte pentru consum uman ouale:
-vechi sau alterate
-cu coaja lucioasa, unsuroasa, frecvent cu pete

Ovoscopia
-permite vizualizarea continutului oului intreg, nespart, oul fiind strabatut de un fascicule
luminous
-oul proaspat este transparent
-galbenusul are o pozitie centrala imobil sau putin mobil, bine delimitat, de culoare roz mai
inchis fata de albus
-albusul este translucid, alb-roz, in jurul galbenusului
-camera de aer este situata la polul rotunjit al oului, fixa, bine delimitat, are inaltimea de
maximum 5 mm la ouale foarte proaspete, maximum 10 mm la ouale proaspete si maximum 1/5 din
volumul oului la cele conservate
-sunt inapte pentru consum uman ouale invechite si alterate cu:
-transparenta scazuta
-camera de aer mobila, cu contur neregulat, mai mare de 1/5 din volumul oului
-galbenus mobil, uneori lipit de coaja
-pete de culoare inchisa, mai frecvent pe fata interna a cojii si determinate de
colonii de mucegaiuri, drojdii, bacteria

40. Ouale: examenul oului spart si proba densitatii

Examenul oului spart:

-galbenusul are forma globuloasa, hemisferica, de culoare galben pana la roscat, situat
central fata de albus si bine delimitat de acesta
-albusul este gelatinos, dens, transparent, cu intindere pe suprafata mica, de culoare alb-
albastruie
-mirosul este placut, characteristic
-sunt inapte pentru consum uman ouale invechite si alterate cu:
-galbenus latit, masliniu, sau ratatinat
-albusul fluid, de culoare galbuie, verzuie, cenusie
-albus si galbenus amestecate
-cu miros putrid, ranced, de hydrogen sulfurat, orice miros strain
Proba densitatii
-are valoare de test de prospetime
-imersia oului in apa simpla
-evidentiaza urmatoarele aspect:
-oul se sprijina pe fundul vasului
-ungiul format de axul lung al oului si fundul vasului este egal cu:
-0 grade, la oul cu vechime de o zi
-30 grade – la 4 zile
-45 grade – la 8 zile
 -60 grade – la 15 zile
-75 grade – la 21 zile
-90 grade – la 30 zile
-imersia oului in solutie NaCl 6%
- oul apt pentru consum nu trebuie sa pluteasca in solutie de NaCl de 6%

41. Cerealele: norme organoleptice pentru faina de grau

Culoarea
- dependenta de gradul de extractie
- se determina prin metoda Pekar: compararea probei cu mostre etalon de faina omologate

Miros
-placut, characteristic
-se stabileste astfel:
-se ia in palma o mica cantitate, se freaca usor cu cealalta palma apoi se miroase

Gust
-este usor dulceag si se apreciaza prin mestecare

Infestarea fainii se constata pentru:

-insecte in diferite stadia de dezvoltare
-acarieni in diferite stadia de dezvoltare prin:
-mirosul de miere al fainii
-prezenta unor urme caracteristice pe suprafata neteda a fainii
-surparea unui con de 100 grame faina in decurs de circa o ora

Este inapta pentru consumul uman faina:

-cu semne de fermentare, mucegaire, rancezire
-cu aglomerari pietrificate
-cu corpi straini
-cu reziduuri de pesticide
-cu insecte sau acarieni in diferite stadia de dezvoltare

42. Conservele alimentare: norme de igiena cu caracter general

Norme de igiena cu caracter general

-conservele sunt produse alimentare ambulate ermetic si streilizate prin autoclavare
-reprezinta produse de stocaj fara risc de contaminare si alterare
-pentru realizarea unor produse cu valoare nutritive ridicata se vor respecta urmatoarele
cerinte:
-folosirea materiei prime de buna calitate si prelucrata correct
-respectarea normelor de igiena privind caracteristicile chimice ale ambalajelor
-prevenirea coroziunii ambalajului metallic
-eliminarea aerului din conserva si ilocuirea sa cu azot
-sterilizarea corecta a conservelor cu asigurarea distrugerii formelor vegetative si
sporulate ale bacteriilor si mucegaiurilor

43. Conservele alimentare: examenul extern, controlul ermeticitatii, controlul sterilizarii

-examenul extern
 -conservele trebuie sa fie inchise ermetic fara fisuri sau scurgeri de continut, fara pete de
rugina, fara bombaj, neturtite, fara lipituri suplimentare
-controlul ermeticitatii
-apreciaza ca lipsa de ermeticitate jetul continuu sau intermittent de bule de aer
-controlul sterilizarii prin termostatare
-se considera bombate conservele cu capac sau fund convex si care:
-la apasare nu-si reiau forma reala
-la apasare isi reiau forma reala, dar la incetarea apasarii bombajul revine
-la apasre isi reiau forma reala, dar transmit convexitatea capacului opus

44. Conservele alimentare: controlul bombajului, examenul cutiei goale

-controlul bombajului
-deformarea conservelor sub forma de bombaj poate avea cause de natura fizica, chimica,
sau biologica
-bombajul fizic este o simpla deformare prin:
-supraincarcarea recipientelor cu alimente
-pastrarea conservelor la temperatura inadecvata
-manipulare necorespunzatoare
- pot fi date in consum sub control
-bombajul chimic
-se datoreaza acumularii de hydrogen
-se scot din consum
-bombajul biologic
-este rezultatul alterarii alimentului sub actiunea florei microbiene
-cauzele bombajului biologic sunt:
-lipsa ermeticitatii
-sterilizarea incorecta
-se scot din consum

- examenul cutiei goale

-suprafata interna a cutiei metalice va fi acoperita cu o pelicula continua de lac
termorezistent
-se admit pete slabe de marmorare si rare puncte negre de sulfura de fier

45. Norme de igiena la depozitarea si prelucrarea alimentelor in unitatile de alimentatie publica si

colectiva

Norme de igiena la depozitarea alimentelor

-se face in conditii de temperatura, umiditate si ventilatie corespunzatoare
-pastrarea alimentelor usor alterabile se face in spatii frigorifice, separate pe tipuri de
produse si separat materiile prime de cele finite
- temperatura trebuie sa fie de maximum 5 grade Celsius
-painea se pastreaza in camera pentru paine
-legumele si fructele se pastreaza in incaperi special
-cerealele se pastreaza in incaperi cu umiditate scazuta
-ouale se pastreaza nespalate in incaperi fara mirosuri straine

Norme de igiena la prelucrarea alimentelor

-operatiunile de prelucrare a carnii, pestelui, legumelor, produselor de cofetarie si patiserie
se vor efectua in incaperi sau compartimente separate, pe mese speciale, folosind funduri de lemn
 -alimentele prelucrate termic se dau in consum in maximum o ora de la incheierea
procesului de preparare
-preparatele culinare finite vor fi pastrate la minimum +60 grade Celsius (mancaruri calde)
sau la maximum +8 grade Celsius preparatele reci, pana la servirea lor de consumatori
-se interzice folosirea mancarurilor gatite de la o masa la alta sau de la o zi la alta
-din alimentele consummate se iau probe de 150 de grame din fiecare fel de mancare si se
pastreaza la frigider intre 0 - +5 grade Celsius timp de 48 de ore

46. Controlul personalului angajat in sectorul alimentar

-controlul medical la angajare cuprinde:

-examenul clinic general si de specialitate
-examen radiologic pulmonary
-examen coprobacteriologic
-examen coproparazitologic

-controlul medical periodic cuprinde:

-examen clinic general
-examen dermatologic
-examen radiologic pulmonary
-examen coprobacteriologic

-personalul este obligat:

-sa mentina igiena corporala
-sa se spele pe maini
-sa-si taie unghiile scurt
-sa-si stranga parul sub boneta
-sa poarte echipament de protective

47. Evaluarea starii de nutritie: indici antropometrici, analize de laborator

-indici antropometrici
-greutatea
-inaltimea
-circumferinta bratului
-grosimea pliului cutanat

-examenul de laborator
-sesizeaza perturbari nutritionale in faza incipienta inainte de aparitia semnelor clinice
-testele de laborator necesita dotare speciala si greu de organizat pe teren
-se efectueaza:
-determinarea albuminei serice si a altor proteine plasmatice
-acestea evalueaza metabolismul proteic
-dozarea colesterolului si trigliceridelor
-informeaza asupra metabolismului lipidic si asupra nivelului caloric al
ratiei
-determinarea hemoglobinei ca indicator al anemiei
-determinarea numarului total de limfocite
-apreciaza imunitatea
-dozarea vitaminelor in sange si urina
-dozarea elementelor minerale
 -se mai utilizeaza:
-teste de hipersensibilitate cutanata
-teste de incarcare vitaminica
-masurarea capacitatii de adaptare a ochiului la lumina slaba
-radiografii osoase

48. Controlul ratiei alimentare intr-o unitate de alimentative publica si colectiva (ancheta
alimentara bazata pe consultarea listelor de alimente)

-utilizeaza datele inscrise in listele zilnice de alimente si este cea mai folosita
-ancheta se efectueaza timp de 7-10 zile, trimestrial sau cel putin de doua ori pe an

-exista 4 etape de urmat intr-o asemenea ancheta

-aprecierea consumului alimentar

-se alcatuieste un tabel centralizator
-se insumeaza cantitaile din fiecare aliment si numarul consumatorilor pe zilele
anchetate
-se calculeaza ratia medie zilnica pentru fiecare aliment

-calculul valorii nutritive a alimentelor

-se calculeaza caloriile si substantele nutritive aduse de cantitatea medie din fiecare
aliment consumata de o persoana intr-o zi
-se determina ratia totala calorica si ratia totala de principii nutritive consumate in
medie pe zi de o persoana, prin insumarea caloriilor si trofinelor provenite din fiecare aliment
-se stabileste ratia de proteine animale si ratia de proteine vegetale
-la fel se procedeaza si pentru lipide

-compararea cu necesitatile nutritionale

-cercetarea efectuata trebuie sa mai releve si aspecte privitoare la:
-repartizarea ratiei in timpul zilei
-alcatuirea meniului
-diversitatea meniului
-modul de pregatire culinara

-in functie de greselile gasite se fac recomandari de corectare a acestora

-cantitatile de alimente inscrise in liste sa fie intr-adevar cele eliberate din magazie
-toate alimentele primite sa fie folosite la pregatirea mancarurilor
-alimentele sa fie de buna calitate pentru ca pierderile menajere sa nu depaseasca
valorile medii
-numarul portiilor sa fie egal cu numarul consumatorilor inscrisi

49. Igiena in scoli: cerinte pentru mobilierul scolar

Banca şcolară

Trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

-Să realizeze un raport corespunzător între dimensiunile ei şi particularităţile fizice ale
elevului
-Să permită o poziţie igienică a corpului în timpul activităţii şcolare
-Să faciliteze schimbările de poziţie ale elevilor
 -Să nu expună elevii la traumatisme

-În funcţie de înălţimea elevilor, există 5-8 mărimi ale băncii, repartizate în cadrul a 10 cm pentru
o grupă de înălţime a acestora
-Pentru o clasă trebuie să existe 2-3 mărimi de bănci
-Banca e formată din: pupitru, spetează, scaun
-De preferat sunt băncile de o persoană, cu scaun mobil
-Spătarul trebuie să ajungă până la vârful omoplaţilor