HIDROTERMOTERAPIE

Include metode traditionale si noi de terapie care

folosesc aplicarea ‘din exterior’ a unor forme de energie
termica asupra organismului. Fata de aceasta energie
termica organismul se apara in cadrul functiei de
termoreglare.
Exista modalitati de tratament de electroterapie:
undele scurte si microundele, de incalzire a tesuturilor
profunde=acestea sunt metode de ENDOTERMIE. In
acest caz insa, functia de termoreglare nu mai
participa.
Pentru a intelege mecanismele de actiune ale HTT este
indispensabila intelegerea fiziologiei termoreglarii si
microcirculatiei.
Organismul nostru este un organism HOMEOTERM,
compus din doua zone:
Zona HOMEOTERMA: partea centrala a
organismului, cuprinzand SNC, organele vitale,
viscerele, cu temp 37˚, numita NUCLEUL.
Invelisul periferic al corpului, cu comportament
POIKILOTERM, cu temperatura variabila, numita
COAJA.
Coaja cuprinde tegumentul si tesutul subcutanat,
extremitatile in functie de conditiile de mediu.
Un corp care produce caldura trebuie mentinut intr-o
homeostazie, de aceea intre zona homeoterma
centrala si mediu, se interpune invelisul poikiloterm.
Zona periferica, coaja (cutis, tesut subcutanat,
extremitati), are o circulatie particulara, de
termoreglare, care se intensifica spre acral, spre
deosebire de circulatia de nutritie. Nucleul nu are
circulatie de termoreglare, neavand nevoie de aceasta.
Schimburile de caldura ale organismului cu mediul
ambiant se fac pe 4 cai fizice:
1.Conductia (moleculara, din aproape in aproape): este
pierderea directa de caldura prin contactul cu obiecte
de temperatura diferita. In repaus prin conductie se
realizeaza 3% din termoliza.
2.Convectia (prin fluid si aer) : reprezinta pierderea de caldura in
mediul din jur prin asa-numitii curenti de convectie, reprezinta 12% din
termoliza de repaus.
externa-aerul respirat
interna-data de circulatia sangelui
Este principalul factor fiziologic de termoreglare.
3.Calea radianta-procesul de transfer de energie calorica de la obiecte
calde catre obiecte reci, fara contact direct intre ele, prin radiatii
electromagnetice din zona infrarosu. Este cea mai importanta forma de
termoliza in repaus (60%).
Intensitatea iradierii depinde de capacitatea tegumentului de a emite
radiatii si de gradientul termic dintre organism si mediu.
Poate fi influentata doar comportamental (imbracaminte).
4.Evaporarea apei:
- se face cu absorbtia de caldura, fiind si un procedeu de racire
Reprezinta 25% din termoliza de repaus (12% prin respiratie si
13% prin piele).
Intensitatea ei depinde de:
-temperatura mediului
-gradul de efort fizic
-suprafata cutanata de schimb
-temperatura tegumentului
-prezenta curentilor de aer
-gradul de saturare cu vapori de apa a mediului
Functiile cojii
zona periferica poikiloterma
1. Este o zona de tampon termic
-se manifesta la cald (pe care o preia) si la rece
(declanseaza termogeneza)
2. Izolator caloric variabil
3.Functia de comutator al straturilor de tesut adipos care are ↓
conductivitate, ↑ rezistivitate
La rece tesutul subcutanat devine un invelis continuu, nefiind
strabatut de sange.
La cald: vasodilatatie→sg. in tes. subcut.=devine ‘gaurit’
Deficitul caloric al zonei periferice=cantitatea de caldura in calorii care
adaugata zonei periferice i-ar aduce temp. la tem. zonei centrale.
4. Functia de RECEPTOR CALORIC al zonei periferice, care este dotata
cu receptori calorici Krause (rece), Ruffini (cald); acesti receptori au
functie senzoriala si de termoreglare.
La rece: R. Krause→informatii sumate→hipoth post→vasoconstrictie
(cutanata, gl. sudoripare)→termogeneza
La cald: lipsa informatiilor la rece din periferie→(-)c. hipoth.
post→vasodilatatie perif.=proces pasiv
La foarte cald: depasirea posibilitatilor de pierdere obisnuita a caldurii
metabolice→↑tem. Zonei centrale de la 37˚ la 37,3˚→se stimuleza
centrii hipoth. ant.→vasodil. activa→tegument sudoratie
5. Functia de organ efector al racirii prin perspiratie
Schimburile de caldura dintre organism si mediu se
realizeaza prin
1) CONDUCTIE=0,25-0,3 cal/min/m2
Exista un flux de caldura dintre organism si mediu realizand
GRADIENTE DE TEMPERATURA.
Gradient intern : T°C-T°suprafetei corp=2-3°
Gradient extern=9-10°
Tmedie cut (34-35°)-T camerei(24-25°)
Intensitatea fluxului termic Iφtermic=Tcentrala-T
cut/rezistivitatea cutanata(ohmi)=3/R=0,11x gradient
intern=60cal/ora
Tplanseu bucal, Trectala=T centrala,
Taxil, Thaluce<Tcentrala
2) CONVECTIA EXTERNA= f(miscarea stratului de aer din
jurul corpului)
3) RADIATIA=5 cal/ora/m2 la λ=9,4μ
4) EVAPORAREA
90% din evaporare=sudoratia : 1500ml/ora max. si 8-14 l/24h
Perspiratia insensibila=evaporarea difuza, directa, fara
interventia glandelor sudoripare , Valoarea=18-25g/ora, 10-
15cal/ora
Coloratia pielii= f (continutul de O2 al fluxului venos papilar
superficial)
Efectele aplicarii locale, directe de caldura
1.Modificarile temperaturii tisulare locale, prin conductie pana
la 4-5 cm sub tegument.
2.Modificari in circulatia locala=vasodilatatie (directa, reflexa)
-↑debitul ciculator de 2-3X
3. Modificarea nevoilor locale de oxigen
↑ consumul de O2 de 2X
4.↓ vascozitatea colagenului
5. Relaxant local muscular
6. Congestiv-resorbtiv
Edeme la cald ( ↑ vol. memb. cu 2,7%) T°=40-45° prin filtrare,
transudare si ↓ vascozitatea plasmei
Impachetarea cu parafina-tehnica de aplicare
Inseamna aplicarea de parafina topita pe o anumita regiune , si
este o forma de terapie uscata .
Pot fi: baia de parafina pentru maini si picioare , pensulare ,fesi
sau placi parafine .
Temperatura de utilizare :50-55 grade C
Grosimea stratului aplicat :0,5-1,5 cm
Durata :20-60 min.
Actiunea se datoreaza factorului termic , care produce hiperemie
intensa , transpiratia ,creste temperatura centrala si prin
excitarea termoreceptorilor se realizeaza vasodilatatia periferica.
Cura Kneipp-aplicare
Este termoterapia de contrast termic , care solicita mobilizarea rapida si
eficienta a mecanismelor de termoreglare , atat la nivel periferic ,cat si la nivel
central.
Cuprinde : - comprese Priessnitz.
 -spalarile alternante sau reci
 -afuziunile alternante sau reci
 -onctiunea cu namol
 -mersul prin apa
Este recomandata dimineata cand reactivitatea organismului este mai buna si
rezervele functionale mai mari .
Tipul de procedura ,suprafata de tratament si gradul de contrast termic se
indica in functie de reactivitatea organismului si patologia acestuia.
Se incepe obligatoriu cu aplicatia calda si se termina cu cea rece.
 
In finalul curei se pot face bai hiperterme ,dus rece ,imersie in apa rece ,se
continua cu o baie de aer, tratament heliomarin sau de lac sarat, cura de teren.
Efectele expunerii la cald a intregului organism
Modificari vasculare-foarte importante, cu antrenarea
circulatiei sistemice, cu modificari compensatorii
Vasodilatie cutanta (directa) si reflexa-consensuala-
indirecta
Modificari cardiovasculare generale
↑ Debitul cardiac
↑ Frecventa cardiaca
↑ Regimul presor : ↑↑ TA sistolica
mai putin ↑ TA diast. (↓rezistenta periferica)
↑ volumul sang. cu 10% pana cand incepe sudoratia
Mecanismele compensatorii dupa vasodilatatie in termoreglare :
vasoconstrictia in circulatia viscerala, pulmonara, mai putin
musculara.
La solicitare termica EXTREMA modificarile compensatorii
splanchnice si pulmonare nu sunt suficiente, putand fi antrenate
vasoconstrictii si din teritoriile vitale : renala, coronariana, cerebrala-
pericol vital
Nu se indica proceduri de HTT generala postprandial (risc de colaps)
In HTT se utilizeaza proceduri generale si locale intre care exista
diferente esentiale dpdv al antrenarii proceselor de termoreglare,
circ., CV, bilant termic al organismului
Termoindiferenta-T° mentine echilibrul termic al org, senzatii
subiective minime
Trecerea peste termoindiferenta este semnalizata foarte amplu
(modifi. TA, CV, etc)
onctiunea cu namol: metoda complexa si solicitanta
care se practica in special in scopul calirii organismului.
Dupa o expunere la soare de 10-15 minute, se aplica
namolul in strat subtire pe zone limitate sau pe toata
suprafata corpului. Se continua expunerea la soare,
pacientul stand in ortostatism timp de 20-30 min.
Coloratia cenusie fata de cea neagra initiala a namolului
si picaturile de transpiratie indica sfarsitul procedurii.
Urmeaza o baie de 10-15 minute, insotita de inot sau
miscare, apoi dus scurt de apa dulce si odihna in pat cel
putin o ora.
Dusul subacval
-aplicarea unui jet de apa cu presiune mare (1-8 atm) si
cu o temperatura mai mare cu 1-3° mai mare decat
temperatura apei. Aplicarea se face in apa la o
temperatura de 37-38°. Tehnica de aplicare: jetul de
aplicare este dirijat oblic (sub un unghi de 35°) la
nivelul tegumentelor si vertical la nivelul articulatiilor
o distanta de 20-30cm, directia de aplicare este de de
jos in sus in sensul circulatiei venoase, se incepe de la
membrul inferior stang, se va continua ascendent pana
la nivelul omoplatului stang, apoi la fel si in cealalta
parte
Dusul subacval

la nivel lombar si intre omoplati se fac miscari

transversale; urmeaza membrele superioare. Apoi
pacientul se intoarce in decubit dorsal si aplicarea se
face in aceeasi ordine, la nivel abdominal se efectueaza
miscari circulare in sensul evacuarii intestinului. Se
evita glandele mamare si regiunea genitala. Actiunea
se bazeaza pe factorul termic, dar mai ales pe factorul
mecanic.
Dusul scotian
2 tuburi de cauciuc. Unul cu apa calda la 40-45°,
celalalt cu apa rece la 18-20°. Distanta de 2-4m, iar
presiunea de 1.5-2 atm. Se aplica mai intai jetul de apa
calda timp de 10-15sec, iar apoi cel rece la 5-10sec,
alternanta se repeta de 4 ori. Se incepe de la nivelul
membrului inferior stang, de la calcai pana la regiunea
lombara, unde se fac miscari transversale, se continua
ascendent spre omoplatul stang si in regiunea centurii
scapulare se fac din nou miscari transversale;
Dusul scotian
-urmeaza coborarea de la nivelul omoplatului drept
la nivel lombar si mai departe la nivelul membrului
inferior drept pana la calcai. Se poate continua pe
fata anterioara a membrului inferior drept,
abdomen (miscari circulare si in directia evacuarii
colonului), torace, urmeaza apoi coborarea; se evita
sanii si organele genitale.
Efectele fiziologice ale bailor hiperterme
↑υ cardiaca : 100-120→180/min
TA evolutie bifazica
TA dias.↓: ↓ rezistenta periferica prin vasodilatatie
↓ brusca la inceput: 50-55 mmHg
apoi constant revine dupa terminarea baii
TA sistolica ↓ la inceput prin vasodilatatie brusca dar nu
sub 110mmHg
In a doua faza TA↑ cu 10-20 peste normal
TA medie ↓ la inceput apoi ↑
Debit/minut ↑ cu 100-200%
Rezistenta periferica ↓ la ½-1/3=esentiala in modificarea
celorlalti parametri
Efortul pompei cardiace este moderat ↑ →viteza circ.
↑, creste si mai mult, dar aceste solicitari sunt mai mici
in comparatie cu munca grea sau sportul de
performanta
Totusi se pot intalni : colaps sau insuficienta cardiaca,
care se datoresc ↑ T nucleului=39-40° si ↓ T dist.=sdr.
de supraincalzire sau insolatie a SNC
Circulatia coronariana
-fluxul coronarian e limitat de tahicardie (↑υ) si ↓ TA
medie in aorta. La inceput deci prin ↓ TA medie
Ao→circ. coronariana sufera, dar prin efect reflex
CONSENSUAL, metameric apare o vasodilatatie
coronariana (memb. sup. stg., precordial
Aparat respirator=modificari individuale υ resp↓, CV↑
↑ necesarul de oxigen cu 10-20%
Functia renala ↓ DSR, ↑ Fract. de filtrare, FG normala,
Diureza ↑ apoi ↓↓ (sudoratie)
Circulatia splanhnica
-vasoconstrictie compensatorie
Nu se aplica postprandial, pericol de colaps
Aplicatii generale de caldura :
Bai calde : T°=36-37°, durata intre 15-30 min
-au o actiune miorelaxanta
-sedativa generala
-de antrenare a termoreglarii
. Bai hiperterme>37°, Bai fierbinti>40°
-vasodilatatie periferica intensa, cu staza venoasa,
arteriolara si capilara, daca procedura se prelungeste
-vasoconstrictie la nivelul organelor interne
-creste debitul circulator periferic
-creste debitul cardiac si debitul-bataie
-creste tensiunea arteriala sistolica, urmata de
scaderea acesteia daca baia continua
-cresterea tensiunii arteriale diastolice, se mentine
crescuta pe tot parcursul procedurii, datorita
vasoconstrictiei interne
Cura Kneipp
-utilizeaza factori termici contrastanti, cald si rece
-solicita mobilizarea rapida si eficienta a mecanismelor implicate
in termoreglare, atat la nivel periferic, cat si la nivel central
-cuprinde proceduri: compresa Priessnitz, spalarile si frictiunile
alternante, impachetarile uscate si umede, dusurile alternante,
cu varianta dus scotian, onctiunea cu namol, mersul prin apa.
-este utila in scop profilactic si terapeutic: afectiuni
osteoarticulare, posttraumatice, endocrine, neurologice,
tulburari functionale ale sistemului nervos-distonii
neurovegetative, obezitate, de crestere a imunitatii organismului
HTT are la baza actiunii ei :
Proprietatile fizice ale apei :
termocapacitatea : vol.↓, transportul cantit.↑al
energiei
termoconductibilitatea=f ↑
temp. de confort este in functie de tipul bioenergetic,
starea psihica, starea endocrina
Calitatile fiziologice ale tegumentului
-receptori
-vase
-glande sudoripare
3. Metabolic-termic-tip bioenergetic
Factorii implicati in HTT
Factor termic (rece sau cald)
-are rol dozarea T si reactia dermovasculara
2. Factor mecanic-data de coloana de apa
Presiunea -DE IMERSIE-Legea Arhimede
 -HIDROSTATICA-Legea Pasqualle, lateral si de sus in jos, actionand pe
toate partile compresibile, se incarca cordul.
Pacientii cardiaci nu beneficiaza de baie din cauza presiunii hidrostatice :
-↑ rezistenta periferica arteriala→ decompensarea IVS ac.
-↑ TA foarte mult→AVC, IMA
-↑reintoarcerea venoasa→incarca cordul drept
Factorii mecanici adaugati artificiali :
-bule de aer, CO2, O2, sulf
-presiunea subacvala (dus subacval, valuri, perieri, frictiuni)
Toate se prescriu la temperatura de indiferenta sau peste cu 1˚C
Factori chimici
-saruri, oligoelemente, ape minerale, substante sedative (extract de brad)
 Mecanismele ce stau la baza HTT
Nervoase
reflexul de axon (de conducere antidromica, scurt, local)
-inrosire tegument
b) reflexe ce se inchid in maduva explica reactia
dermovasculara la extremitatile simetrice – reactie
consensuala
c) reflexe ce se inchid in cortex→explica generalizarea R.
dermovasculare, conditionarea R. dermovasculare si
adaptarea
-tin luni de zile
2. Endocrine
-aplicatii reci (in tes. ia nastere Adren.), cald (acetilcolina)
3. Umorale
-rece→hipersecretie de ’H’ (Histamina, Heparina,
Serotonina)
-cald→subst. vasodil. Kinine
Efectele clinice ale HTT
-sedative
-antialgice
-relaxante (SN si muscular)-↓ν cardiaca, ↓ TA, ↓ν
respiratorie
-↑ troficitatea tisulara
-prin reflexe metamerice, consensuale, (-) spasmul
coronarian si digestiv
Efectele expunerii la rece

Local :
-vasoconstrictie: flux sang. 15-20 ml/min/tes →↓ 0,5ml/min
Hunting reaction : vasoconstrictie max→intrerupta de
vasodilatatie=protector (maini, picioare) si nu e in functie
de inerv. simpatica
Rece→durere→anestezie→dispare la vasodil la rece↓
Debitul sang. Prin metaboliti=durere
-anestezie
-↓ nevoile tisulare de O2 ↓ metab.
T ˚centrala sub 30 de grade→riscul FV-Stop Cardiac
Efectele expunerii acute la rece a organismului
Apar prompt efectele adaptative
1.CV-vasoconstrictie periferica-↑ vol. sangvin in circ. sistemica
-hemoconcentratie
-vasodilatatie pulmonara
-↑ diureza
2. Modificari tisulare
-↑vascozitatea colagenului
- metabolismul tisular↑
3. Termogeneza (↓temp. cut.)
↓↓ temp. : tremuranda, frisoane=patolog. (↑ metab., ↑ debitul circ cu
170%, ↑ cons. de O2, ↑ activ. Electrol. Musc.)
Aplicatiile generale nu se folosesc, doar in interventiile generale ( ↓ irig.
sang./cord deschis)
Se folosesc insa dupa o preincalzire in cadrul terapiei Kneipp
(vasoconstrictie la rece pe o zona bine irigata, bogata in O2 cu o
vasodilatatie prealabila→eritemul la rece
Proceduri
-comprese alternante
Baia de 1/2 Halbald TH2O=28-32˚
Dus scotian dist >3-4 m. Se incepe cu cald 38-42˚ 30-40 sec, apoi rece 25-18˚ 20 sec.
Alternanta se repeta de 4-6 ori. Factorul mecanic (pres) e ↑↑
Dus alternant=vertical p↑ pe umeri
Dus masaj-Vichy=dus-masaj sub apa calda
Impachetare umeda completa sau ¾=resorbtiv, sedativ
Terapia Kneipp=3 grupe de proceduri
I preincalzirea (bai hiperterme 38 grd 12 min, de lumina 8-10 min, aburi 15 min,
dus fierbinte 40 grd-6 min)
II proceduri excitante
-Halbald, dus scotian, alternant
III proceduri intermediare relaxante
-impachetari
Indicatii : nu se aplica bolnavilor in afectiuni acute de
orice natura
-sunt proceduri profilactice-declanseaza mecanisme
adaptative vasculare periferice la rece, cu cresterea
rezistentei nespecifice la infectii prin rezistenta
incrucisata adaptativa, cu cresterea aportului de
substante imunologice active
-fenomene de distonie neurovegetativa
-restructurarea mecanismelor de termogeneza
Aplicatii locale de rece sau contrastante
Comprese Priessnitz=resorbtive, antiflogistic, trofice,
reglator vegetativ, antispastic
Crioterapia
=temp. in jurul punctului crioscopic, pe timp scurt
(gheata)
Este o metoda directa, conductiva
Efect :
-analgetic : direct-pe receptori, (-) caile de
transmitere
-antiinflamator, antiedematos
-relaxant : ↓ viteza transmiterii nervoase, ↑
durata de contractie, ↑ faza de relaxare
-5˚-transmitere sinaptica locala, (-) reflexele
miotatice, (-) spasticitatea patologica
Practic in HTT se prescriu :
-comprese (30-40 min) : reci, calde, alternante, Priessnitz
-cataplasme (20-30 min) : redistribuirea circulatiei periferice, antialgic
-hidrotermoterapie alternanta
Bai ascendente de tip Hauffe 35˚ ↑ 2-3˚ la 1 min
-cu periaj
-de lumina
-de aburi
-alternante 40˚ 2-3 min rece 20˚ 30 sec
-CO2
-mofete 20-25 min
Impachetari cu namol 42˚ 20 min
Sauna 70˚ 5-10 min-imersie in H2O rece 2-3 sec, frictiuni
Contraindicatii HTT generale :
-afectiuni infectioase (risc de diseminare, activare)
-neoplazice
-hemopatii (anemii, sdr. hemoragipare)
-casexii
-inflamatii acute mediate imunologic
-afectiuni cardiovasculare : HTA st. III/IV, afectiuni
cardiace decompensate, IMA sub 9 luni, tromboflebite
acute, osteoporoza severa cu turnover metabolic crescut