IGIENA LOCUINTELOR

MICROCLIMAT
MICROCLIMATUL
-reprezinta un complex de factori fizici ai
mediului ambiant, ce influenteaza starea
termica a organizmului(temperatura ,
umeditatea si miscarea aerului)
Determinarea temperaturii aerului
 Temperatura aerului exercita influenta asupra
termoreglarii organizmului.Temperatura inalta
micsoreaza posibilitatea de cedare a caldurii, iar cea
joasa o sporeste.Dereglarea echilibrului termic duce la
supraincalzire, iar in anumite conditii, poate provoca
sic termic.Temperatura joasa, sporeste cedarea de
caldura, creaza pericol de racirea organizmului.Pot fi
afectate sistemul respirator, muscular si sistemul
nervos periferic.
 O deosebita importanta o are temperatura din
incaperile spitalicesti, deoarece in multe stari
patologice are loc dereglarea metabolizmului termic.
 Utilajul de masura
 Pentru cercetarea regimului de temperatura, se
folosesc termomestre stationare cu alcoor si
mercur.Termometrul cu alcool este mai putin
precis, decit cel cu mercur.
 In RM se folosesc termometre gradate in grade
CELSIUS,
Termometru medical cu mercur
Termometru electronic
 Termometrele medicale
Termometrele medicale sunt instrumente folosite pentru măsurarea temperaturii corpului uman.

Tipologic, ele sunt astfel construite încât facilitează măsurarea temperaturii:

 prin introducere (parţială) în cavitatea bucală (gură) - măsurare orală temperaturii -,
 prin punere la subsuoară (axilă) - măsurare axilară a temperaturii -, sau
 prin introducere în rect prin anus - măsurare rectală a temperaturii.
Termometru medical tradiţional cu mercur

 Termometru electronic
Termometrul tradiţional este construit dintr-un tub de sticlă îngust (profil capilar) cu un bulb, care
la capătul bulbului conţin lichid. Lichidul se poate extinde (dilata) uniform şi corelat în funcţie de
creşterea temperaturii în mediul ambiant, şi (cu oarecare inerţie, întârziere) a termometrului propriu
zis. Tubul de sticlă este gradat în lungul său cu diviziuni de grade (de temperatură) şi zecimi (1/10
°C) de grad. Lichid folosit(de obicei)-mercur.

Valorile optime de temperatura pentru diferite incaperi le vedeti mai jos

Nr Denumirea incaperii Teperatura aerului, oC
1 Incaperi de locuit 18-20
2 Sali de studii clase 17-19
3 Auditorii 16-18
4 Sali sportive 12-16
5 Camere de baie , bazin de inot 20-23
6 Cabinete medicale 22-24
7 Saloane pentru bolnavi febrili 18
8 Saloane pentru adulti, bolnavi de 20
tuberculoza
9 Saloane cu bolnavi hipoteroiedie 24
10 Saloane pentru bolnavi de teriotoxicoza 15
11 Saloane postoperatorii, Sali de reanimare, 22
de terapie intensiva, Sali de operatii
12 Saloane pentru lauze 22
13 Saloane pentru nou nascuti,nou nascuti 25
prematuri sugai
14 Saloane-boxe 22
 Termograful
 Pentru suprevegherea sistematica a
temperaturii intr-o perioada de timp, se
utilizeaza aparatul cu inregistrare autonoma –
termograful, care are drept piesa receptiva o
lama bimetalica de forma curbe, cele doua
metale avind coeficienti de
dilatare termica diferiti.
 Regulile de masurare a temperaturii
aerului
Se pot determina:
1. Temperatura aerului in momentul masurarii;
2. Oscilatia temperaturii in decursul unei perioade de timp;
3. Regimul termic al incaperilor inchise.
Regulile de evaluarea temperaturii aerului sintn diferite, infuntie de sarcina trasata.Pentru a
determina numsi temperatura aerului , trebuie exclusa influenta asupra termometrelor a razelor
solare sau a obiectelor de incalzile sau racire.In incaperilor inchise termometrul trebuie protejat cu
un ecran de carton sau placaj de obiectele reci sau calde.
La cercetarea temperaturii din incaperile inchise se determina regimul de temperatura adica, valorile de
temperatura ale aerului incaperii la diferite niveluri si in diferite directii, pe verticala si
orizontala.Scopul acestei cercetari este evientierea variatiei temperaturii in diferite planuri, variatia
ce depinde de :calitatea edificarii constructiilor si particularitatile materialelor de constructie, starea
vremii, sistemul si exploatarea incalzirii, ventilsrii in incaperea data.In aceste cazuri , masurarea se
executa in diferite puncte, mai des in trei puncte aflate pe diagonala:pe peretele interior(cald), in
centrul incaperii si la peretele exterior(rece), la o distanta de 0.2 m de la el.Alegerea acestor puncte
este argumentata :la 10 cm de la podea-temperatura aerului la nivelul picioarelor, la 1 m nivelul
zonei de respiratie a omului pe asezate, la 1.5 m –nivelul zonei de respiratie a omului in picioare.In
institutiile pentru copii al doilea punct poate fi la 70 cm de la podea(zona de aflare a copiilor 3-7
ani), in saloanele de la spital al doilea punct trebuie sa corespunda cu nivelul patului pe care se afla
bolnavul(80-90 cm de la podea)
 Umeditatea aerului
 Umeditatea aerului se caracterizeaza prin continutul vaporilor de apa.Ea
influenteaza asupra gradului dfe cedare a caldurii, starii termice si
generale a organizmului.
 La temperaturi joase, nfluenta nefavorabila a uniditatii inalte se explica
prin conductibilitatea termica mare a aerului.La temperaturi inalte ,
umeditatea mare ingreuiaza cedarea caldurii de catre organizm din
contul evaporarii.Rezulta ca aerul umed la temperatura inalta si joasa este
un factor negativ, ce impedica termoreglarea organizmului.Se diminuaza
rezistenta organizmului fata de bolile infectioase.Aerul uscat ,
dimpotriva, influenteaza favorabil metabolizmul termic atit la
temperatura inalta, cat si la cea joasa.in primul caz contribuie la
evaporarea transpiratiei, iar in al doilea caz micsoreaza cedarea caldurii.
 Influenta nefavorabila a aerului se manifesta numai la imiditatea foarte
joasa-de 20% si mai putin.Ea se exprima prin uscareamucoaselor,
provocand o senzatie de uscaciune in gura, gat, nas, uscarea si
descuamarea pielii.
 Umiditatea aerului
 Pentru vcaracterizarea umiditatii se folosesc notiunile:
 Umeditatea absoluta- este cantitatea de vapori in apa la 1m3 de aer sau un
mm de presiune a coloanei de mercur in momentul cercetarii.
 Umeditatea maxima este cantitatea de vapori de apa in gr., necesara pentru
saturatia deplina a 1m3 de aer la o anumita temperatura.
 Umiditatea relativa reprezinta raportul dintre umiditatea absoluta si cea maxima,
exprimate in procente.
 Deficitul de saturatie este diferenta dintre umiditatea maxima si cea absoluta.
 Punctul de roua e temperatura la care absoluta ajunge la saturatie,adica devine maxima.
 Umiditatea fiziologica relativa este raportul dintre umeditatea absoluta si cea maxima la
temperatura de 37 C, adica temperatura corpului, exprimat in procenate.
 Cea mai mare valoare igienica au umeditatea relativa si deficitul de saturatuie care
reprezinta gradul de saturatie a aerului cu vapori de apa si permit aprecierea intensitatii
si vitezei de evaporare atranspiratiei de pe suprafata corpului la o temperatura la alta.
 Umiditatia optima relativa a aerului din incaperile de locuit, de productie se considera
cea de 40-60%
 Psihrometru
 Pentru determinarea umiditatii aerului se
folosesc psihrometrele si higrograful.
 Psihrometrul se instaleaza in loc
loc deschis,ferit de radatia
 ca calorica si miscarea aerului.
 Importanta igienica a ventilarii incaperilor

 Ca etalon de aer curat poat eservi aerul atmosferic din zonele indepartate
de localitai, sau de sursele eventuale de poluare.Acest aer curat usor
tonizeaza organizmul , sporeste capacitatea de munca, dezvoltarea fizica a
copiilor, imbunatateste straea oamenilor bolnavi.Toate aceste se datoresc
compozitiei chimice si graduk de ionizare , lipsei de praf, gaze, mirosuri
straine.Cind aerul este curat, omul respira adinc, ventileaza bine plaminii,
in organizm se inlesnesc procesele de oxidare.Senzatia de prospetime se
datoreste faptului, ca aerul spatiului liber e mobil, actionind asupra termo-
si baroreceptorilor organizmului, tonizeaza sistemul nervos central.O
anumita actiune tonizanta o are si iluminatul suficient.
 Spre regret omul contempran petrece majoritatea timpului in incapere,
unde sunt mai multe surse poluante.
 Drept sursa de poluare a aerului incaperilor inchise se considera aerul
expirat car econtine cumult mai putin oxigen, CO2 de 100 ori mai mult,
acest aer este saturat cu aburi, incalzit pina la temperatura corpului si este
lipsit de ioni.Contine substante volatile ale metabolizmului-antropotoxine.
 Consecintele epidemilogice si igienice ale
poluari aerului cu microorganizme
 Mediul aerian al incaperilor inchise contribuie intr-o mare masura la
transmiterea bolilor contagioase.Principala sursa de infectie a
aerului incaperilor se considera caile respiratorii ale oamenilor
bolnavi sau ale purtatorilor de infectii.
 Picaturile microscopice de aerozil se formeaza atunci, cind viteza
curentului de aer in caile respiratorii nu depasetse 4 m/s(la vorbire
cu voce tare pina la 16 m/s, stranut 46 m/s, tuse-100 m/s)Calea
ulterioara a aerosolilor bacterieni e detrminata de diametrul
particuleleor lor.Picaturile mari se sedimenteaza pe podea, fiind
influentate de curentii de aer, uscare s.a.Picaturile microscopice
“praful bacterian” se pot afla in aer citeva zile.Ele pot fi transportate
cu curentii de aer.Bacteriile rezistente la uscare, aflate pe particulele
de praf(bacilul de tuberculoza, difterie, stafilococi) in timpul
deridicarii incaperilor, mersului, nimersc iar in aer si pot circula
indelungat de pe podea, tavan in aer si invers.
 Consecintele epidemilogice si igienice ale
poluari aerului cu microorganizme
 Ventilatia naturala a incaperilor se datoreaza diferentei de temperatura a aerului
atmosferic si a celui din interior si avitezei curentului de aer.
 Pentru a inlesni ventilarea naturala a incaperilor se construiesc canale de aspiratie in
peretii interiori ai cladirii.Aceste canale se deschid pe acoperisuri si sunt amenajate
cu instalatii speciale-deflectaoare , care sporesc aspitatia aeruluui poluat din incaperi
datorita vintului.
 In perioada de iarna incaperilor ventilate intensiv prin aspiratie se racesc, deoarece
aerul, il inlocuieste cu cel evacuat, e rece.Acest dezavantaj poate fi lichidat prin
instalarea ventilatoarelor de top insuflare-aspiratie sau ventiare mecanica
generala.In acest caz aerul aspirat se curata, se incalzeste si apoi se insufla in incapere
prin partea de sus, prin orificii speciale.
 Sistemele de ventilatie generala se instaleaza in spitale, scoli, intyreprinderi
industriale, teatre s.a.Deservirea acestor ventilatoare o efectuaza specialistii calificati.
 In cazul , cind in incaperile de locuit si cele publice n u poate fin mentinuta o
microclima constanta prin ventilarea mecanica obisnuita se folosesc
conditionatoarele.Prin ele se obtin in mod automatizatparametrii de temperatura,
uniditate si virteza curentilor de aer, de ionizare a aerului
necesari(programati).Conditionatoarele pot fi centrale si locale.
 Bazele igineice ale ventilatiei
 Una din masuirle importante de mentinerea curateniei aerului din incapere este
ventilarea., adica schimbarea aerului poluat cu portiuni curate.Ventilarea
imbunatateste microclima incaperilor si are o anumita importanta
antiepidemica.S-a constat ,ca ventilarea buna a claselor de studii diminueaza cu
mult morbiditatea de boli transmise pe cale aeriana.
 Drept volum de ventilarae se considera acea cantitate de aer, care se insufla in
incapere in decurs de o ora.
 Un adult in decurs de 1 min. face 18 miscari respiratorii, volumul fiecaruia fiind de
0.5 l.In decurs de o ora omul expira 540 l de aer.Se stie ca volumul minim de aer
pentru un om la ventilarea incaperilor trebuie sa fie de 30 metri cubi intr-o ora.
 Multiplicitatea schimbului de aer curat arata, de cite oriel se schimba in incapere.Ea
se determina dupa formula :K=V/P
 K-multiplicitatea schimbului de aer in decurs de o ora;
 V-volumul de ventilare pentru un om(M3/ora)
 P-volumul de aer pentru un om in incapere.
 Ventilarea incaperilor poate fi organizata prin insuflarea aerului curat in incapere
sau evacuraea celui poluat(ventilarea de aspirare)
Bazele igienice ale iluminatiei rationale
 Iluminarea rationala e necesar pentru functia normala a analizatorului vizual.Dar ochiul
fiind capabil sa se adapteze chiar si la iluminarea slaba, conditiile acestea nu se
respecta intotdeauna.Drept rezultat, capaciatea de munca scade, ochii obosesc-cu
timpul scade si vederea, apare miopia.
 Lumina are si o actiune psihofiziologica.Iluminatia rationala actioneaza pozitiv asupra
starii functionale a sistemului nervos central, amelioreaza functia altor
analizatori.Lumina influentind pozitiv asupra sistemului nervos si a organelor vizuale,
spereste capacitatea de munca si calitatea productiei-atenuieaza oboseala si reduce
probabilitatea traumatizmelor in productie.
 Iluminatia naturala are o actiune termica, psihofiziologica si bactericida.De aici rezulta,
ca incaperile de locuit trebuie sa fie asigurate cu iluminatie naturala
rationala(suficienta).
 In acelas timp iluminatia artificiala are anumite avantage fata de cea naturala.Cu
ajutorul iluminatiie artificiale se poate obtine o lumina stabila, si de intensitatea dorita.
 Importanta iluminatiei artificiale a crescut:ea se foloseste la lucurl in schimbul doi, la
lucrarile de noapte sau cele subterane, pentru odihna sau efectuarea lucurlui
etc.Calitatea iluminatiei depinde in mare masura de gradul de cultura igienica a
populatiei.
 Caracteristicile iluminatiei
 Drept indici ai iluminatiei se iau:
1. Compozitia spectrala a luminii(a sursei de
lumina si a celei reflectate);
2. Intensitatea luminei;
3. Gradul de luminozitate(a sursei sau a
suprafetei reflectare);
4. Uniformitatea iluminatului.
 Compozitia spectrala a luminii
 Investigatiile efectuate au demonstrat, ca cea mai mare productivitate si
cel mai mic grad de oboseala se inregistreaza atunci, cind incaperea are
iluminatie de zi standard.
 Drept standard al iluminatiei se ia spectrul luminii difuze a cerului,
adica aluminii, care patrunde in incapere prin geamurile orientate spre
nord.La lumina de zi culorile se percep mai bine.
 Compozitia spectarla a luminii, inclusiv a celei refraftate de pereti, are o
influenta psihofiziologica.Astfel, culoarea rosie, portocalie, galbena se
asociaza cu soarele si da senzatia de caldura.Culoarea rosie excita, cea
galebena tonizeaza, ridica dispozitia si capacitatea de munca.Culorile
albastre si violete par a fi reci.Peretii incaperilor de productie fierbinti,
vopsiti in albastru, dau senzatia de racoare.Culoara albastra are o
actiune calmanta, culoarea albastra si violeta-o actiune deprimanta, cea
verde se considera neutra, deoarece asociaza cu verdeata si nfluenteaza
pozitiv asupra calitatii de munca si asupra functiei organelor vizuale.
 Intensitatea luminii
 Intensitatea luminii o prezinta fluxul luminos.
 Drept unitate de intensitate a luminii se ia fluxul, care este agal
cuiluminarea creata de un flux luminos de lumen, repartizat uniform
pe o unitate de suprafata.
 Lumenul este fluxul de lumina punctiform radiat de un corp
solid(absolut negru) la temperatura de solidificare aplatinei de pe
suprafata de 0.53 mm patrati.Intensitatea luminoasa e invers
proportionala distantei la patratde la sursa de lumina pina la
suprafata luminata.De aceea, pentru a crea iluminatia sufienta, sursa
de lumina se apropie de suprafata iluminata(iluminatul local).
 Intensitatea iluminatiei se determina cu ajutorul luxmetrului.
 Intensitatea luminii
 In mod experimental s-a dovedit, ca intensitatea
luminii pina la 600 lc amelioreaza considearbil
starea functionala intr-o masura mai mica, iar
intensitatea mai mare de 1200 lc aproape ca nu
actioneaza asupra sistemului nervos.De aici rezulta,
ca acolo, unde lucreaza oamenii, iluminatia optima e
cea cu intensitatea de 1200 lc minim de la 600 lc.
 In timpul scrisului, cititului (in scoli, biblioteci, Sali
de lectura)intensitatea iluminatiie la locul de
lucurnu trebuie sa fie mai mica de 300 lc, iar in
incaperile de locuit75, in bucatarii 100.
 Gradul de luminozitate
 Pentru caracterizarea iluminatiie o mare importanta are
stralucirea, adica luminozitatea emanata de pe o unitate de
suprafata.Privind un obiect oarecare , noi percepem nu
intensitatea luminii, ci stralucirea lui.De aceea considearm, ca
ar trebui normata nu intensitatea, ci stralucirea ei.Unitatea de
masura a stralucirii este candela pe metru patrat-adica
stralucirea unei suprafete care reflecta uniform in directie
perpendiculara o intensitate luminoasa de o candela.
 Daca suprafata privita straluceste prea tare, aceasta reflecta
negativ asupra functiei vizuale:apare discomfort vizual, scadre
productivitatea muncii, provoaca orbirea ( de la
32000cd/m2).stralucirea admisibila a surselor de lumina, care
nu se afla in cimpul vizibil, nu mai mult de 3000-5000 cd/m2.
 Uniformitatea iluminatului
 Iluminatia trebuie sa fie uniforma, sa nu faca
uumbre.Iluminagtia va fi uniforma atit in toata
incaperea, cit si la locul de munca.la distanta de
5 m de podea intensitatea maxima(fata de cea
minima) a luminii nu trebuie sa fie mai mare
de 3:1, la departarea de 0.75 m de la locul de
munca-nu mai mare de 2:1
 Iluminarea naturala

 Iluminatia naturala,a carei sursa este Soarele.Soarele da in afara

incaperilor o lumina cu intensitatea de zeci de lucsi.Daca
cladirile sint construite in directia necesara(cele de locuit,
spitale) iluminatia din interior atinge 0.5-2.5% din cea
exterioara.
 Iluminarea naturala a incaperilor depinde de lumina, care
include conditiile climaterice generale ale localitatii si gradul de
transparenta al atmosferei, cat si capacitatile de reflectare a
mediului ambiant.
 O mare importanta are si orientarea ferestrelor spre punctele
cardinale, ceea ce determina regimul de insolare a incaperii.In
funct de orientare, se disting teri tipuri de regimuri de
insolare:maxim(orientare S-E;S-V), moderat(S;E), minim(N-E;N-
V)
 Iluminarea naturala
 Orientarea pre vest se caracterizeaza printr-un regim mixt de insolare.Dupa
durata, el corespunde cu cel moderat, iar dupa incalzirea aerului-cu cel
maxim.Regimul de insolare a incaperilor urmeaza sa fie luat in considerare la
repartizarea bolnavilor insaloane.
 Orinetarea optima a incaperilor spitalicesti e considearata cea spre sud.O
inclinare mica a saloanelor est nu inrautateste insolatia saloanelor,pe cind
inclinarea psre est contribuie la patrunderea adinca si de lunga durata a
rzelor solare, la supraincalzirea incaperii, necesitind astfel dispozitive de
protctie solara.
 Spre nord vest , nord, nord este sint orientate salile de operatie, de reanimare,
de pansmente, saloane de procedurim ceea ce asigura o iluminare uniforma,
difuza si exclude supraincalzirea incaperilor, actiunea orbitaore a razelor
solare si aparitia sclipirilor de la instrumentele medicale.
 Factorii importanti, care influenteaza asupra intensitatii si duratei iluminarii
naturale a incaperilor, sunt marimea, forma si pozitia ferestrelor.
 Una din metodele de determinare a iluminatiei
naturala este cea GEOMETRICA.
 Prin aceasta metoda se determina coeficientul
de iluminatie, care reprezinta raportul
suprafetei geamurilor la suprafata incaperii.O
metoda mai perfecta de detrimnare a
iluminatiei naturale este cea tehnica.
 Iluminarea artificiala
 Drept surse pentru iluminatia artificiala a incaperilor se
folosesclampile incandescente si cele luminescente.
 Lampile incandescente sint surse sigure si nepretentioase, dar
care au un dezavantaj-ele dau o lumina relativ slaba, consumind
destula energie electrica.Spectrul luminii lampilor incandescente
contine mult rosu si galben siputin albastru si violet, dind o
senzatie psihofiziologica placuta de caldura.lampile
incandescente dau o lumina insuficienta pentru lucrul cu
obiectele foarte mici, lumina lor de asemenea nu e potrivita
atunci, cind e necesar sa deosebim culorile.Din cauza ca
suprafata firului incandescent e foarte mica, stralucirea lampilor
incandescente poate orbi.Pentru a preveni acesta, se foloseste
armatura de iluminatie, care impreuna cu sursa formeaza
corpul de iliminatie.
 Iluminare artificiala
 Lampile luminescente sunt tuburi de sticla a caror
suprafata interioara este acoperita cu substanta
luminofora.Tubul se umple cu vapori de mercur, iar
la ambele capete se sudeaza electorlizi.Fiind
introduse in circuitul electric , intre electrolizi apare
curent, care in prezenta mercurului genereaza
radiatia ultravioleta.Sub influenta razelor
ultraviolete luminoforul; incepe sa radieze
lumina.mai frecvent sunt folosite lampile cu lumina
de zi.Dezavantajul lor consta in faptul, ca la acesta
lumina fetele oamenilor par palide, cianotice.
 Iluminarea artificiala
 Investigatiile comparative ale starii sistemului
nervos central, functieivizuale, capacitatii de
munca in conditiile de iluminatie cu lampi
incandescente si cu cele luminiscente sint in
favoarea preponderentei lampilor
luminoscente.dar folosirea lor necesita o
selectie calificata aspecturlui lampilor, portivit
incaperilor destinate.Intensitatea luminii
lampilor luminiscente nu trebuie sa fie mai
mica de 75-150 lc.