Kostov Lavinia

AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

Masurarea parametrilor fiziologici

I.Temperatura

Temperatura corpului reprezinta metoda prin care organismul

dumneavoastra reuseste sa produca sau sa elimine caldura, astfel incat
aceasta ramana in parametrii normali. Organismul uman detine capacitatea,
aproape unica de a se adapta factorilor de mediu externi, astfel incat
temperatura corpului
uman sa isi pastreze valorile normale constante.In momentul in care, din
diverse motive, temperatura corpului creste, vasele de sange se dilata (isi
maresc volumul), astfel incat excesul de caldura sa ajunga la suprafata pielii.
In aceste conditii, in mod normal persoana in cauza va incepe sa transpire,
picaturile de apa evaporate ajutand la scaderea temperaturii corpului. Daca
dimpotriva, temperatura corpului scade, vasele de sange se contracta (isi
micsoreaza volumul), in asa fel incat circulatia sanguina la nivelul pielii sa fie
mai mica in vederea conservarii caldurii din organism. Totodata, la nivelul
sistemului muscular, va aparea o contracite involuntara, rapida (tremurat),
menita sa creasca temperatura corpului pentru a genera mai multa caldura.

Metode de masurare a temperaturii corpului

Temperatura poate fi masurata prin aplicarea dispozitivelor speciale in

diverse locuri ale corpului, cele mai folosite fiind cavitatea bucala, urechea,
zona axiala (subrat) sau zona rectala, iar in situatii speciale, chiar la nivelul
fruntii.Calibrarea termometrelor poate fi facuta fie in grade Fahrenheit, in
zone precum Statele Unite ale Americii, sau in grade Celsius, aceasta fiind
unitatea de masura standard in majoritatea statelor din Europa. In prezent
exista o gama larga de dispozitive pentru masurarea temperaturii corpului
(termomentre), in functie de zona unde acesta va fi aplicat:

Termometre electronice, alcatuite dintr-un suport de plastic, ce au forma

unui creion, cu un ecran pe care va fi afisatat temperatura corpului, la un
capat, si cu dispozitivul destinat masurarii temperaturii la celalalt capat.
Principiul termometrelor electronice au la baza masurarea gradului de
trecere a electricitatii prin dispozitivul atasat suportului de plastic, si pot fi
folosite pentru cavitatea bucala, zona axiala sau zona rectala;
1
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

Termometre pentru ureche (auricular), sunt la randul lor alcatuite dintr- un

dispozitiv de plastic, folosind energia infrarosie pentru a masura
temperatura corpului. La unul dintre capete, termometrele pentru ureche
au forma conica pentru a putea fi cu usurinta si in siguranta atasate
timpanului.
Gradul de precizie al acestor dipozitive este extrem de mare, rezultatul fiind
afisat pe ecranul digital, situat la celalalt capat al termometrului. Termometru
pentru frunte, foloseste temperatura pielii pentru a determina care este
temperatura corpului dumneavoastra. Unele didpozidtive de acest gen detin
un disc usor care va fi asezat pe frunte pentru cateva momente, in vreme
ce temperatura va fi afisata pe un ecran digital. Alte tipuri de termometre
pentru frunte iau forma unor bucati de plastic prevazute cu gradatii. Pentru a
putea masura temperatura corpului cu aceste dispozitive este necesar sa
atasati bucata respectiva de plastic pe fruntea pacientului si sa asteptati
pana in mometul in care anumite numere de pe gradatie isi schimba
culoarea. Termomentrele pentru frunte au un grad de precizie mai mic decat
termomentrele auriculare sau cele electronice.
Termometru pentru frunte, foloseste temperatura pielii pentru a determina
care este temperatura corpului dumneavoastra. Unele didpozidtive de acest
gen detin un disc usor care va fi asezat pe frunte pentru cateva momente,
in vreme ce temperatura va fi afisata pe un ecran digital. Alte tipuri de
termometre pentru frunte iau forma unor bucati de plastic prevazute cu
gradatii. Pentru a putea masura temperatura corpului cu aceste dispozitive
este necesar sa atasati bucata respectiva de plastic pe fruntea pacientului
si sa asteptati pana in mometul in care anumite numere de pe gradatie isi
schimba culoarea. Termomentrele pentru frunte au un grad de precizie mai
mic decat termomentrele auriculare sau cele electronice.

Termometru de unica folosinta, sunt dispozitive subtiri de plastic, prevazute

la unul dintre capete cu anumite puncte, a caror culoare va ajuta sa stabiliti
care este temperatura corpului. Termometrele de unica folosinta pot fi
folosite pentru masurarea temeperaturii la nivelul cavitatii bucale sau a zonei
rectale, iar pentru sugari acestea vin sub forma unui plasture ca va poate
arata temperatura copilului timp de 48 de ore. Totodata aceste dispozitive
sunt sigure, nu contin sticla, latex sau mercur iar gradul de acuratete este
destul de mare. Dupa vindecarea pacientului este recomandat ca aceste
termometre sa fie aruncate;

Termometre tip suzeta, iau forma unei suzete care va fi asezata in gura
sugarului, avand insa la celalalt capat un dispozitiv pentru afisarea

2
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

temperaturii corpului. Termometrele tip suzeta necesita o perioada mai

mare de timp pentru afisarea temperaturii, iar gradul de precizie nu este
la fel de mare.

Valorile normale ale temperaturii corpului

Valoarea normala a temperaturii corpului a fost stabilita la o medie de

37 grade Celsius (98 grade Fahreinheit), insa acesta poate varia cu pana la 0.6
grade Celsius (1 grad Fahreinheit) in functie de momentul zilei si gradul de
efort fizic depus. Totodata temperatura corpului uman este extrem de
sensibila la schimbarile hormonale din organism, fapt ce face ca valorile
acesteia sa fie putin mai mari in cazul femeilor aflate la ovulatie sau in timpul
ciclului menstrual.

Temperatira auriculara (masurata la nivelul membranei timpanice) si cea

rectala poate afisa valori mai mari cu 0.3-0.6 grade Celsius (0.5-1 grad
Fahreinheit) comparativ cu temperatura orala, in vreme ce temepatura
masurata la nivelul zonei axiale (subrat) poate fi cu 0.3-0.6 grade Celsius
(0.5-1 grad Fahreinheit) mai mica decat cea orala.

II. Respiratia

Respiratia – este functia organismului prin care se realizeaza aportul de

oxigen necesar proceselor vitale, in paralel cu eliminarea in atmosfera a
dioxidului de carbon rezultat din acestea.
Prima etapa a respiratiei este ventilatia pulmonara (circulatia aerului prin
plamani) care se realizeaza prin cele 2 miscari ventilatorii de sens opus,
inspiratia si expiratia in care volumul cutiei toracice creste respectiv
descreste.

SCOPUL – constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea

evolutiei bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii.

Caracteristici ale frecventei respiratorii:

- supla; - pe nas;

- regulata; - lenta;
- ampla; - profunda (in coma);

Materiale necesare: ceas cu secundar central, F.O. stilou, creion sau pix de
culoare albastra;
3
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea materialelor necesare:

2. pregatirea bolnavului:

- se aseaza bolnavul in decubit dorsal;

- nu se anunta bolnavul, astfel se modifica ritmul respirator si obtinem

valori eronate, de aceea se prefera perioada de somn a bolnavului;

3. efectuarea tehnicii:

- se numara frecventa respiratiilor prin inspectie (cand bolnavul este

treaz, constient sau cand doarme);

- se aseaza usor mana cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului;

- se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracelui) timp de

1 min;

4. notarea cifrica:

- se noteaza cifric in carnetul propriu al asistentei, de ex: 24 r/min

5. notarea grafica:

- se noteaza grafic in foaia de temperatura, cu un punct de culoare albastra

si se uneste cu o linie cu valoarea anterioara;

- pentru fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 respiratii;

6. interpretarea rezultatelor:

- frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex, varsta,

pozitie, temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau de somn;

- in stare fiziologica, curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii

si a pulsului;

- patologic, se instaleaza respiratia dificila (sete de aer):

(a) dispnee cu accelerarea ritmului respirator: tahipnee (polipnee);

(b) dispnee cu rarirea ritmului respirator (bradipnee - 12,10,8 r/min);
(c) dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei:
4
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

- dispneea Cheine-Stockes cand respiratia are amplitudini crescande pana

la maxim si apoi scazand pana la lipsa respiratiei (apnee) ce dureaza
pana la 10-20 sec;

- dispneea Kussmaul – adica respiratie in 4 timpi si anume: o inspiratie

profunda urmata de o scurta pauza si o expiratie scurta, zgomotoasa
dupa care urmeaza o alta pauza scurta;

III. Masurarea si notarea pulsului

Pulsul arterial reprezinta senzatia de soc perceputa la palparea unei

artere superficiale comprimata incomplet pe un plan rezistent (os).

Formarea pulsului arterial: sincron cu sistolele ventriculare, peretii

arteriali sunt destinsi ritmic prin volumul de sange expulzat din
ventriculul stang si aorta.

Destinderea peretilor arteriali se propaga o data cu coloana de sange

sub forma de unda pulsatila.

Calitatile pulsului: frecventa (rapiditatea), ritmicitatea (regularitatea),

amplitudinea (intensitatea), volumul (tensiunea), celeritatea. Ele depind de
frecventa si ritmicitatea inimii, de debitul sistolic, de elasticitatea arteriala si
de presiunea arteriala.

SCOPUL – este de a obtine informatii privind starea anatomo-functionala

a inimii si a vaselor.

Materiale necesare: ceas cu secundar sau cronometru, creion rosu, foaia

de temperatura;

Masurarea si notarea tensiunii arteriale

T.A. – reprezinta presiunea exercitata de sangele circular, asupra peretilor
arteriali.

Factorii determinanti:

- debitul cardiac;

- forta de contractie a inimii;

5
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

- elasticitatea si calibrul vaselor;

- vascozitatea sangelui;

Valoarea T.A. fiind determinata in primul rand de forta de contractie a

inimii, va fi mai mare in sistola si o denumim T.A. maxima sau sistolica
deoarece contractia inimii este mai mare in sistola.

Valoarea T.A. maxime va fi in jurul la 140 mmHg si mai mica, in diastola

denumita si T.A. minima sau diastolica, valoarea fiziologica a ei fiind de 80
mmHg.

T.A. = 140 mmHg

80 mmHg

- rezulta - T.A. = 140/80 mmHg.

Diferenta dintre T.A. maxima si T.A. minima, o numim tensiune

diferentiala avand si aceasta o importanta diagnostica. Valorile T.A. sunt
variabile in functie de tonusul neurovegetativ, starea glandelor endocrine,
starea vaselor, volumul sangelui circulant si volumul urinei.

SCOPUL: este de a descoperi modificarile morfo-functionale ale inimii si

vaselor.

Materiale necesare: tava medicala, tensiometru cu mercur (Riva-Rocci) sau

sfigmomanometru, stetoscopul bi-auricular, creion, pasta sau pix cu cerneala
albastru, foaia de temperatura si un tampon de vata imbibat in alcool.

6
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

ETAPE DE EXECUTIE

1. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

- adunam si transportam materialele necesare la locul examenului;

- controlam starea de functionare a instrumentelor si a aparatelor;

2. pregatirea psihica si fizica a bolnavului:

- se informeaza bolnavul asupra scopului investigatiei;

- i se explica masurile necesare pentru o masurare corecta si anume: 15 min

repaus inainte de masurare;

- efectuarea masurarii se va face la cel putin 3 ore dupa servirea mesei;

3. executarea tehnicii propriu-zisa:

(a) cu aparatul Riva-Rocci:

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- se aseaza manometrul cel cu mercur pe noptiera intr-o pozitie fara

vizibilitate pentru bolnav;

- se aplica strans manseta pe bratul bolnavului sprijinit in extensie;

- cu mana stanga se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala sub

marginea inferioara a mansetei si olivele in urechi;

- cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica, cu para de

cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile;

- privind manometrul, se decomprima progresiv aerul din manseta cu ajutorul

ventilului de la pompa de cauciuc pana cand se aude zgomotul pulsului si se
observa gradatia din manometru, aceasta reprezentand tensiunea maxima
indicata de manometru, tensiune care se memoreaza;

- se continua decomprimarea, ascultand zgomotele pulsului, urmarind in

acelasi timp gradatiile manometrului, pana la disparitia ultimei unde
pulsatile;

7
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

- se memoreaza si a doua valoare care reprezinta tensiunea minima indicata de

manometru;

- se indeparteaza manseta de pe bratul bolnavului si se noteaza in carnetelul

individual;

(b)masurarea cu aparatul Pachon:

- se executa in aceiasi succesiune de timpi insa citirea valorilor T.A. se face pe

cadranul manometrului Pachon;

4. reorganizarea locului de munca:

- se aseaza stetoscopul si manometrul pe tava medicala;

- se aseaza bolnavul in pozitie comoda;

- spalare pe maini cu apa si sapun;

- se dezinfecteaza stetoscopul (olivele) cu tampoane de vata imbibate in

alcool;

- se aseaza aparatul in dulapul pentru instrumente si materiale medicale;

5. notarea cifrica:

- in carnetul propriu se noteaza cifric valorile tensiunii masurate, cu numele si

prenumele bolnavului, nr. salonului si data;

6. notarea grafica:

- se noteaza grafic in foaia de temperatura cu, culoare albastra hasurat;

- se socoteste pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura o unitate

coloana de mercur (mmHg);

- deasupra liniei groase se noteaza T.A. maxima iar dedesubtul liniei groase se
noteaza T.A. minima;

7. interpretarea rezultatelor:

- valorile fiziologice si patologice ale T.A. se interpreteaza in functie de varsta;

- normala - galben deschisa = urina diluata;

- brun inchis = urina concentrata;

8
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

- patologic - brun inchisa si spuma in icter;

- rosie deschisa pana la rosie bruna = urina cu sange (hematurie);

- fiziologic - albastru-verde cand bolnavul a fost tratat cu albastru de metilen;

- cafeniu, rosu, brun, negru, cand bolnavul a primit tratament cu

chinina sau cu acid salicilic;

Miros - este caracteristic amoniacal;

- alcalina intra-vezicala si miros aromatic de fructe – in diabet; Aspectul -

normal: aspectul urinei este clar – transparent;

- patologic: aspectul este tulbure (contine saruri, puroi, microbi,

calcului).