SECŢIUNEA I

DATE GENERALE CU PRIVIRE LA COPIL

ŞI LA FAMILIA DIN CARE FACE PARTE

1. Numele şi prenumele: Bogdan Grigore

2. Data naşterii: anul 1999 luna iunie ziua 23
locul Bucuresti
3. Sexul: M
4. Vârsta înscrierii în grădiniţă şi în scoală: 8 ani
5. Tipul de şcoală: speciala
6. Numele tatălui: Adrian
Numele mamei: Claudia
7. Vârsta tatălui: 39 ani Vârsta mamei: 38 ani
8. Profesiunea tatălui: ______________ Profesiunea mamei:
9. Locul de muncă al tatălui: ________________ al mamei:
10. Fraţi: 1
11. Surori: ___
12. Alţi membri ai familiei care locuiesc cu copilul: bunica din partea
mamei
13. Condiţii de locuit: foarte bune
14. Relaţiile dintre părinţi: divortati
15. Relaţiile dintre părinţi şi copii: foarte bune
16. Atitudinea părinţilor faţă de problemele de educaţie ale copilului: se
implica activ in educatie si fac tot posibilul sa inteleaga cat mai bine
situatia
17. Relaţiile dintre părinţi şi colectivul de cadre didactice: exista o buna
comunicare
18. Cine se ocupă de educarea copilului şi cât timp: doi tutori terepeuti
ABA timp de 8h/ 5 zile
19. Atitudinea mamei faţă de unele dificultăţi pe care le prezintă copilul:
il intelege si il sprijina
20. Metode şi procedee folosite de mamă în educarea copilului: metoda
conditionari si terapia ABA folosita in mod uzual
21. Date speciale semnalate de mamă cu privire la unele aspecte ale
comportamentului copilului: somn, hrănire, curăţenie corporală, spiritul
de ordine, comportarea în raport cu ceilalţi membri din familie (fraţi,
surori, unchi, mătuşi, bunici), dar şi cu privire la comportamentul
 copilului, când este despărţit temporar de părinţi, şi în legătură cu
comportamentul faţă de evenimentele inedite (persoane străine,
evenimente neaşteptate etc.) Somul si masa este normala inclusand
desigur si momente mai tensionate in care refuza mancarea si doarme
foarte putin. In curatenia corporala este ajutat iarasi spiritul de ordine
este implementat de catre parinti prin diverse indicatii. Se raporteaza
comportamental la fel atat cu membri familie cat si cu straini, o mica
diferenta se resimte in relationarea cu mama.

SECŢIUNEA a II-a

DATE CU PRIVIRE LA STAREA DE SĂNĂTATE

ŞI LA DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPILULUI
(Se va completa de către medic sau de către specialist, după fişa medicală)

__________________________________________________________
__
__________________________________________________________

SECŢIUNEA a III-a

DATE CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ŞI

PARTICULARITĂŢILE COMPORTAMENTULUI
PREDOMINANT MOTOR ŞI ALE ACTIVITĂŢII FIZICE

1. Volumul şi varietatea mişcărilor: miscarile sunt prezente atat spontan cat

si conditionate
2. Tempoul şi ritmul mişcărilor, coordonare şi finalitate: miscarea este
lenta iarasi in cazul miscarilor condtionate ajung cu dificultate la
finalitate
3. Combinatorica mişcărilor, transferul mişcărilor: se face cu mare
dificultate, fiind prezent doar in comenzi niciodata spontan
4. Lateralitatea în execuţia mişcărilor: buna
5. Spontaneitatea şi iniţiativa în executarea mişcărilor: prezenta in mare
parte in stereotipi, nevoi fiziologice, agitatie
6. Învăţarea mişcărilor, plasticitatea în însuşirea de mişcări noi: este buna
avand o buna capacitate de a repeta si imita miscarile
7. Tipuri de mişcări mai frecvente: miscarea mainilor si „batutu” obiectelor
8. Abilităţi motorii: realizarea de puzzel de pana la 50 de piese fara ajutor
9. Tipuri de jocuri motorii: puzzel, constructi, lego,colorat, lipit, grupat,
sortat.

SECŢIUNEA a IV-a

DEZVOLTAREA COMPORTAMENTULUI ŞI
ACTIVITĂŢII INTELECTUALE:

A) DE TIP SENZORIAL-MOTOR; B) DE TIP NOŢIONAL-

IMAGINATIV;
C) DE TIP ACŢIONAL-VERBAL

IV. A. a) De tip perceptiv-acţional obiectual sau verbal

1. Detectare: slaba din lipsa focalizari atentiei
2. Identificare: obiecte cunoscute: este buna atata timp cat obiectele sunt
cele folosite in mod curent sau in cazul in care obiectele sunt relativ noi
daca in prealabil a fost facuta generalizarea pe obiecte
3. Recunoaştere: obiecte inedite: nu
4. Perceperea relaţiilor dintre însuşiri – integritatea imaginii: in situati de
predare
5. Raportul dintre imaginea perceptivă şi denumirea ei: este buna atunci
cand exista predare si prompt, adica in situati de conditionare si
generalizare
6. Raportul dintre imaginea perceptivă şi acţiunea cu obiectul – caracterul
operant al percepţiei: doar in „chaining”
7. Perceperea relaţiilor inter-obiectuale:
• spaţiale cu privire la situatia lui actuala
• temporale nu
• cantitative nu
8. Spirit de observaţie: activ atunci cand se petrece sau vede ceva care ii
place sau vrea
9. Calităţi perceptive speciale: nu

IV. A. b) De tip reprezentativ simbolic

1. Jocuri de tip simbolic (imitative, pe bază de reprezentări): in jocul cu

puzze-ul, vede imginea ce trebuie sa reiasa si apoi se apuca de lucru
IV. B. a) Limbajul
1. Volum, varietate: 30 de cuvinte spuse prin conditionare si repetare si 5
spuse spontan
2. Fonaţie; consoane, grupuri de consoane, diftongi, triftongi: in lectile de
verbalizare condtionat de recompense merg foarte bine
3. Structura gramaticală: alcătuirea de propoziţii – fraze, acorduri
gramaticale: _____________
4. Forme de limbaj:
• dialog prestabilit si repetat (ex: buna – buna; ce faci? - bine)
• monolog – colectiv
5. Comunicare verbală, spontană, condiţii, împrejurări: in rare situati,
atunci cand vrea ceva real (ex: vrea un mar spune „da-mi” punand mama
pe el)
6. Tipuri de tulburări de vorbire (orale şi scrise): ecolali si hiperactivitate
cand trebuie sa scrie

IV. B. b) Gândirea
1. Volum de cunoştinţe:
• înţelegerea semnificaţiei obiectelor uzuale (ex: baia)
• operante atunci cand face acelasi lucru, sub aceiasi forma
2. Procese cu funcţii operatorii de gradul II:
• asociativitate doar in cadrul unor imagini, fotografi
• grupări de obiete, imagini, jucari

IV. B. c) Imaginaţia
1. Forme ale imaginaţiei
• reproductiv buna
2. Jocuri de imaginaţie: decupare-lipire-combinare

IV. B.d) Memoria

1. Întipărirea, fixarea: prezenta prin repetare si condtitionare dar si spontan
prin comenzi
2. Păstrarea, durata:
• voluntara: in cazul stereotipiilor
3. Reproducerea: foarte buna a gesturilor si actiunilor facute de alte
persoane
4. Raportul memorie – afectivitate: este bun dar nu si in cazul figurilor
umane
5. Uitarea: este foarte prezenta ori de cate ori nu intervine repetitia
6. Calităţi speciale ale memoriei: o foarte buna memorie vizula si spatiala

IV. B. c) Atenţia
1. Concentrarea: deficitara
2. Selectivitatea: atunci cand se fac jocuri de a atrage/distrage atentia
3. Raportul atenţie-activitate: se intrepatrund cu greu fiind nevoie de jocuri,
gesturi si cuvinte pentru a atrage si mentine atentia
4. Instabilitatea atenţiei: prepondereanta
5. Jocuri de atenţie: facute atat in cadrul pauzelor cat si a lectiilor

SECŢIUNEA a V-a

DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR PRAXICE

ŞI DE TIP ARTISTIC – CREATIV

V. A. Deprinderi, obişnuinţe uzuale şi tehnice

1. Deprinderi de mânuire de obiecte uzuale, dispozitive: foarte buna in
cazul obiectelor uzuale
2. Deprinderi de acţiuni constructive de cuburi: foarte buna datorita
jocurilor de constructie si a faptului ca ii place aceasta activitate
3. Deprinderi de acţiuni constructive din alte materiale, materiale tehnice
buna atata timp cand nu trebuie folosita o motricitate foarte fina
4. Deprinderi igienice – obişnuinţe: in situati de igiena simpla (mers la
baie, spalat pe maini) se descurca si singur
5. Abilităţi manuale practice: bune cand sunt conditionate cele spontane
sunt mai putin reusite

V. B. Înclinaţii, aptitudini creative

1. Redarea cu uşurinţă şi fidelitate – uşurinţa în însuşirea tehnicii
corespunzătoare:
• desen, practică realizat prin imitie si in prealabil invatate prin repetitie
• pictură, coloristică realizat prin imitie si in prealabil invatate prin
repetitie
• modelaj, plastică realizat prin imitie si in prealabil invatate prin
repetitie
 • lipitură, colaj realizat prin imitie si in prealabil invatate prin repetitie
• construcţii – cuburi le realizeaza si spontan
• plastica mişcărilor – dans prin invatare si impulsionare niciodata
spontan

SECŢIUNEA a VI-a

INTEGRAREA SOCIO-AFECTIVĂ A COPILULUI ŞI ÎNSUŞIRI

ALE PERSONALITĂŢII

VI. A. Relaţiile socio-afective şi voliţionale

1. Receptivitatea şi reactivitatea socio-afectivă faţă de:

• normele de convieţuire în colectivitate – regim zilnic slaba,
interactioneaza foarte putin
• activităţile instructiv-educative depinde poate fii si receptiv dar poate
si protesta
• rezultatele activităţi il bucura si il motiveaza foarte mult reusite si
primirea de recompense
• anumite obiecte – jucării nu
• de părinţi fara de mama
• de cadre didactice este buna
• de copii slaba interactiune
• de animale nu
2. Reactivitatea emoţională:
• cu afecţiune rar spontane
• cu bucurie cand este premiat
• cu neplăcere cand este certat sau cand il frustreaza o activitate
• plângăreţ – supărăcios rar
• indiferent des
• refuz sub forma de protest
• izolat in mare parte din timp
• fricos foarte rar (ex:ii este frica de masini)
3. Reactivitatea afectivă complexă şi de mai lungă durată:
• sentimentul curiozităţii foarte dezvoltat
VI. B. Particularităţi ale voinţei, manifestate în procesul de integrare, în
colectivitatea de copii şi faţă de activitate:
• capacitatea de a acţiona în conformitate cu scopul: dirijat – spontan
foarte bun cand este dirijat
• capacitatea de a formula independent scopuri: în activităţile obligatorii
– în activităţile de joc nu

VI. C. Trăsături de caracter

1. Atitudinea faţă de sine:
• neîncredere în sine prezenta

VI. D. Trăsături de temperament

1. Gradul de intensitate al reactivităţii:
• emoţională, motrică, verbală reactii foarte puternice (ex: cele agresive
si autoagresive in mod particular)

VI. E. Indici de dezvoltare ai sociabilităţii şi ai micro-relaţiilor de tip

socio-afectiv
1. Receptivitatea şi disponibilitatea de a stabili relaţii referenţiale cu ceilalţi
copii:
• cu adulţii in special cu mama
• numai cu anumiţi copii cu fratele

 Bogdan a fost diagnosticat cu autism de la varsta de 3 ani jumatate,

acum avand 8 ani.Varsta lui mentala este de 3 ani si 4 luni, lucrandu-se
terapie aba pentru a se ajunge la un nivel stabil al comportamentului si
al gandiri.