Sunteți pe pagina 1din 7

STUDIU DE CAZ

Radu are 8 ani si este elev in clasa a doua. Desi problemele de pronuntie au fost observate de parinti
inca de cand acesta era mic, ele au devenit mai evidente odata cu scolarizarea ( nu pronunta corect sunetele
r,s,, t,,j,l,b si face inversiune de silabe). Totodata au aparut dificultati de scriere si citire ,fapt care l- a adus
pe Radu in situatia de a fi foarte aproape de nepromovarea clasei a II a.Radu prezinta si probleme de
relationare neintelegand regulile scolare.Este agresiv fizic in relatia cu elevii si invatatoarea , raspunde
intrebat, utilizeaza un limbaj suburban, nu are notiunea timpului si uneori are perioade de mutism si
izolare.Datorita unor probleme la nastere Radu a suferit o pierdere de auz de 50 de decibeli si are strabism
convergent unilateral.

Pacientul prezenta tulburari de limbaj inca de mic, dar care s-au acutizat odata cu frecventarea
scolii.Are dislalie partiala prezentand rotacism (respectiv pararotacism)sigmatism
( parasigmatism),tetaism ( paratetaism) lambdacisms ( paralambdacism),betacism (parabetacism) Pe
parcurs au aparut disgrafia si dislexia, ceea ce a adus la rezultate nesatisfacatoare , fiind un elev
mediocru.Are si probleme de socializare avand tulburari de comportament, fiind agresiv cu colegii
si cu d-na invatatoare,prezinta retard verbal, nu are orientare temporala si prezinta si mutism electiv,
ceea ce duce la perioade de izolare.Are si hipoacuzie medie suferind o pierdere de auz de 50
decibeli la nastere si o tulburare de vedere: strabism convergent unilateral.
Hipoacuzia medie ,precum si strabismul convergent pot fi unele din cauzele care au dus la
tulburarile de limbaj si la tulburarile de comportament.Este absolut firesc sa se simta marginalizat
de catre colegi datorita deficientelor pe care le are. Se creeaza astfel un cerc vicios, el simtindu-se
frustrat si exteriorizandu-se prin agresivitate. Avand in vedere ca nu aude si nu vede bine ( mai ales
daca aceste deficiente nu sunt corectate prin purtare de aparat auditiv si ochelari) acest lucru
afecteaza cititul si limbajul.
Un semn important il reprezinta si mutismul electiv si perioadele de izolare.Mutismul electiv
reprezinta refuzul total sau partial a copilului de a comunica de a comunica cu unele persoane ,iar in
forme grave acest refuz se extinde asupra intregului mediu inconjurator sau asupra unor
situatii.Mutenia este temporara si poate dura de la cateva saptamani la ani de zile.Cauzalitate:
atitudini si metode gresite in educatia practicata de parinti sau de profesori care traumatizeaza
afectiv copilul (hiperseveritate, pedepse corporale, traumatizare psihica).Situatii dramatice, soc
emotional foarte puternic,stress, esecuri repetate, frustrari, mediu de trai impropriu. Copiii cu
mutism electiv, desi nu comunica,inteleg scrierea si nu manifesta deficiente de ordin intelectiv. Dar,
persistenta pe o lunga perioada de timp poate duce la ramaneri in urma pe linia dezvoltarii verbale si
a exprimarii logico-gramaticale.Daca mutismul se intinde prea mult in timp,fara sa se intervina, pot
apare perturbari intelectuale: ramaneri in urma la scoala,reducerea vocabularului (retard verbal).
Dislalia este o consecinta a tuturor spuse mai sus. Se caracterizeaza prin deformarea, omiterea,
substituirea, nlocuirea i inversarea sunetelor. n marea majoritate a dislaliilor sunt afectate numai

consoanele i foarte rar vocalele. Sunetele care apar mai trziu n vorbirea copiilor vor fi mai des
afectate. Printre ultimele consoane care apar n vorbirea copiilor sunt uiertoarele (-j), vibrana
(r),africatele (c-g-) i siflantele (s-z).
Prin observaiile efectuate asupra evoluiei sunetelor vorbirii s-a ajuns la constatarea c
pronunarea unei consoane surde atrage dup sine i pronunarea perechii sale sonore. De exemplu, un s
bine consolidat faciliteaz apariia perechii sale sonore z; consoana faciliteaz apariia consoanei sonore j.
De asemenea s-a constatat c, dac consoana s este bine consolidat, atunci i (t+s) apare cu uurin.
n asemenea condiii consoanele africate sau compuse , c i g apar n mod spontan fr a necesita
efectuarea unor exerciii speciale.
n felul acesta orict de numeroase s-ar prea, dificultatea de formare a sunetelor, acestea se reduc
n realitate la pronunarea a trei consoane fundamentale r, s, .

PLAN DE SERVICII ( privind dislalia, disgrafia si dislexia)


Numele beneficiarului: Radu
Data si locul nasterii: 12.12.2000 (de ex)
Domiciliul: Str. Sarariei nr.34 ( de ex)
Scoala: Sc Speciala Pavelcu ( de ex)
Concluziile evaluarii complexe :
-din punct de vedere medical:
- hipoacuzie medie ( 50 decibeli)
-strabism congenital
-tulburari de comportament
-dezorientare temporala
- pe restul aparatelor, examenul clinic este normal
-din punct de vedere psihopedagogic
- dislalie partiala, cu rotacism (respectiv pararotacism)sigmatism ( parasigmatism),tetaism ( paratetaism)
lambdacisms ( paralambdacism),betacism (parabetacism)
- tulburari de comportament: agresivitate fata de cei din jur, frustrare
- mutism electiv si izolare ceea ce poate insemna atitudini si metode gresite in educatia practicata de parinti
sau de profesori care traumatizeaza afectiv copilul (hiperseveritate, pedepse corporale, traumatizare
psihica).Situatii dramatice, soc emotional foarte puternic,stress, esecuri repetate, frustrari, mediu de trai
impropriu.
- din punct de vedere al competentelor scolare:
- prezinta disgrafie si dislexie
-retard verbal
-din punct de vedere social
- nu socializeaza
-foloseste un limbaj suburban
-probleme de relationare
-agresivitate in cadrul anturajului
MSURI RECUPERATORII
- psihoterapie comportamental
- terapie logopedic
- educarea atentiei, marirea capacitatii de autocontrol comportamental si a conformarii la un set minim de
reguli in colectivitatea scolara
- stimularea cognitiva si stimularea comunicarii
- stimularea socializarii
- asigurarea climatului psiho-socio-afectiv securizant bazat pe satisfacerea trebuintelor fiziologice de baza

- corectarea deficitului de auz prin purtare de aparat auditiv si a celui de vedere prin purtare de ochelari
OBIECTIVELE PLANULUI DE SERVICII
O1: identificarea sunetelor, diferenierea sunetelor, formarea cuvintelor monosilabice i bisilabice; sa-si
imbunatateasca vorbirea/ vocabularul activ; sa-si educe auzul fonematic, atentia vizuala, verbala si analiza
auditiva prin exercitii fonetice si lexicale pentru diferentierea consoanelor, silabelor, fonemelor/ grafemelor,
exercitii simple de analiza si sinteza fonetica, realizate exlusiv pe baza materialului concret intuitiv
O2: ameliorarea disabilitilor lexice i grafice;
O3: educarea autocontrolului i a inhibiiei voluntare;
O4: cultivarea ncrederii n forele proprii.
O4:sa achizitioneze comportamente pozitive in grupul scolar, prin antrenarea in jocuri colective si in jocuri
de rol, cu asumare de responsabilitati specifice;
ACTIVITI REALIZATE DE MEMBRII ECHIPEI
PROFESOR PSIHOPEDAGOG:
- adaptarea programei la ariile curriculare citire-scriere-comunicare i matematic, respectnd traseul
individual de nvare i posibilitile cognitive ale elevului
- dirijarea nvrii n sarcini difereniate, gradate ca dificultate, dozate n timp;
- ctigarea ncrederii n forele proprii prin evidenierea progresului n achiziiile de cunoatere; aciuni de
socializare: vizite, plimbri,implicarea elevului n manifestri artistice.
PSIHOLOG:
- intervenie psihopedagogic focalizat pe nevoile specifice ale copilului i adaptate trsturilor
psihofiziologice, de temperament i personalitate;
- crearea unui climat afectiv pozitiv care s-i confere sentimentul de securitate i confort;
- identificarea unor persoane-reper pentru crearea unor modele comportamentale pozitive;
- terapie cognitiv-comportamental, artterapie, marionetoterapie, activiti ludice;
- utilizarea recompensei ca metod de cretere a motivaiei.
LOGOPED:
- exerciii generale pentru educarea respiraiei, auzului fonematic, memoriei, ateniei;
- exerciii pentru mbuntirea mobilitii aparatului fonoarticulator;
- exerciii pentru impostarea sunetelor;
- exerciii de corectare a sunetelor pronunate incorect;
- exerciii de analiz i sintez fonetic;
- activizarea i dezvoltarea vocabularului.
ASISTENT SOCIAL:
- dezvoltarea relaiilor cu familia natural i lrgit;
- dezvoltarea responsabilittilor afective, formarea i dezvoltarea aptitudinilor referitoare la luarea
decizilor;
- stimularea i antrenarea n activiti din cadrul comunitii;
- controlul comportamentelor.
ACTIVITI TERAPEUTICE SPECIFICE
ETAPE

OBIECTIVE

1.EVALUARE
INIIAL

- nivelul de nelegere a
vorbirii;
- vorbirea independent;
- orientarea spaial i
temporal;
- lateralitate
- orientarea n pagin;
- nivelul achiziiilor

ACTIVITI I TEHNICI
TERAPEUTICE
- Testarea vorbirii independente (testul
Ozeretski)
- Proba pntru determinarea nivelului de
dezvoltare a limbajului, nelegerea unor
cuvinte familiare (R.Zazzo).
- Proba pentru schema corporal.
- Proba de orientare spaial i temporal.
- Proba pentru evaluarea achiziiilor

2.EDUCAREA
PSIHOMOTRICITII

matematice
- dezvoltarea motorie
general
-educarea expresivitii
limbajului (verbal i
nonverbal)
- educarea lateralitii

- coordonare motoriegeneral

3.CAPACITATEA DE
EXPRIMARE ORAL

4.CONCEPTUL DE
NUMR

- pronunarea corect a
cuvintelor ;
- desprire corect n
silabe a cuvintelor;
- formarea de propoziii
simple
- formarea de mulimi;
- formarea conceptului
de numr;
- scrierea cardinalului
corespunztor unei
mulimi (0-5)

matematice
- variante de mers i alergare
- jocuri ritmico-metodice;
- exerciii pentru antrenarea motricitii
membrelor superioare i inferioare
- exerciii de exprimare a unor stri
sufleteti (bucurie, suprare, mirare etc.);
- jocuri de tipmim;
- dramatizri i scenete;
- jocuri de rol;
- exerciii cu mna dominant: trasarea
unor micri ample pe tabl cu
buretele,pe asfalt cu creta, pe foi cu
penson sau creioane cerate.
- exerciii de dezvoltare a musculaturii
fine;
- exerciii de aruncare i prindere a
mingii;
- exerciii de lovire cu piciorul a mingii.
- jocuri pentru antrenarea diferitelor
segmente ale corpului
-exerciii de analiz i sintez fonetic;
-lectura dup imagini;
-citire de jetoane;
-descrierea unor ilustraii folosind
propoziii simple;
- exerciii de punere in coresponden a
elementelor unor mulimi
- exerciii pentru formarea mulimilor
prin operare cu material concret;
- exerciii de scriere a cifrelor 0-5;

PROGRAM TERAPEUTIC ADRESAT TULBURRILOR LEXICO-GRAFICE


DISLEXIA-DISGRAFIA
Etapele
terapiei

Scopul
activitilor
terapeutice
1.Etapa Diagnosticarea
preterap tulburrilor
eutic
lexico-grafice

2. Etapa
de
prelexie,
pregrafi
e

Dezvoltarea
psihomotorie a
copilului n
vederea nsuirii
rapide i corecte a
actului lexicografic

nsuirea i
aplicarea n
situaii diverse de
nvare a
noiunilor spaiotemporale, a
lateralitii i
coordonrii
oculomotorii
Pregtirea
limbajului verbal
Formarea i
dezvoltarea
conduitelor

Obiective generale
1. Examinarea i evaluarea copilului
a) Diagnostic general:
- nivelul de nelegere a vorbirii;
- pronunarea sunetelor;
- starea auzului, vzului, motricitii.
b) Diagnostic specific:
- dezvoltarea i stabilirea psihomotricitii;
- orientarea spaio-temporal;
- cunoaterea literelor, silabelor, sinteza lor n cuvnt,
propoziie;
- orientarea n spaiul paginii;
- tipuri de erori.
2. Diagnosticarea i ntocmirea fiei individuale de
terapie complex.
1. Dezvoltarea motricitii generale, dirijarea i
coordonarea voluntar a segmentelor corpului
2. Dezvoltarea i coordonarea musculaturii fine
implicate n actul grafic.
3. Coordonarea micare- respiraie- comand contra
timp n vederea educrii copilului pentru realizarea
actului grafic la comand (ex. dictarea)
4. Educarea motricitii fine a degetelor, a minii
dominante n vederea executrii corecte a unor
sarcini cu caracter pregrafic.
1. nvarea noiunilor legate de schema corporal
proprie i a partenerului (n mod concret i n
situaii grafice), a noiunilor spaio-temporale;
2. Dezvoltarea coordonrii oculomotorii, concentrarea
i stabilizarea ateniei pe sarcina de lucru ( in
colaborare cu medicul olftalmolog)
1. Corectarea deprinderilor incorecte de pronunie a
sunetelor;( purtare de aparat auditiv )
2. Dezvoltarea auzului fonematic, diferenierea
sunetelor cu punct de articulare apropiat.
1.Operarea n cadrul exerciiilor cu conceptele de:
- form geometric;
- mrime;

Bu
Metode
get
procedee
timp
Conversaia
Explicaia
Exerciiul
Observaia
Demonstraia
Testul
Dictarea

Exerciiul

Exerciiul
Desenul
Modelaj
Decupaj
Exerciiul
Jocul
didactic
Explicaia
Exerciiul
Modelaj
Decupaj
Desen
Exerciiul
Demonstraia
Conversaia
Demonstraia
Aplicaii
Diverse

perceptiv-motrice

3. Etapa
iniierii
n actul
lexico
-grafic

Dezvoltarea
capacitii de
recunoatere i
identificare a
literelor
nsuirea i
reproducerea
grafic a literei
prin scriere
motorie

Dezvoltarea
cmpului lexicografic prin
introducerea
literei n silabe

Consolidarea i
exersarea silabei
prin introducerea
n cuvnt

Perfecionarea
scrierii i citirii
cuvintelor

Perfecionarea
scris-cititului prin

- culoare;
- orientare spaio-temporal;
- fond-form;
2. nsuirea i dezvoltarea capacitii de operare cu
noiunile de temporale, identificarea ordinii cronologice
aprecierea duratei, intervalului, pauzei.
1. Formarea noiunii de suprafa plan linie,
cmp vertical, cmp orizontal;
2. Dezvoltarea abilitilor de scriere prin restrngerea
suprafeei de scris (coal de hrtie mare- caiet);
3. nsuirea, recunoaterea simbolurilor garfice,
coordonarea i corelarea fonem grafem.
1. Recunoaterea literei, citirea i reproducerea grafic
a acesteia prin exerciii diverse: scriere n aer,
conturarea unei litere decupate, desenul cu pensula,
analiza i sinteza prilor componente, indicarea
poziiei literei n cuvinte;
2. Perfecionarea nsuirii grafo- fonetice a literelor.
3. Discriminarea simbolurilor grafice, n scopul
evitrii confuziilor optice-auditive;
1. Dezvoltarea capacitii de analiz i sintez fonografic prin compunerea i descompunerea unor
silabe directe-indirecte care s conin literele
nsuite anterior;
2. Recunoaterea unei silabe dintr-un ansamblu de
structuri asemntoare (car-rac, in-cor-rac)
3. nsuirea diftongilor i triftongilor, diferenierea
prin analiz fonografic, recunoaterea lor n
cuvinte
1. nvarea, exersarea i formarea deprinderii de a
forma cuvinte prin extinderea silabei, scrierea i
citirea lor;
2. Recunoaterea unei silabe ntr-un cuvnt, scrierea,
citirea cuvintelor;
3. Desprirea cuvintelor n silabe, descompunerea,
recompunerea cuvntului, stabilirea numrului de
silabe i a locului silabei n cuvnt;
1. Exersarea permanent a scrierii, citirii cuvintelor
de la simplu la complex cu respectarea tuturor
regulilor gramaticale (m nainte de p-b,
deprirea n silabe, diftong, triftongi, scrierea
numelor proprii).
2. nsuirea lexico-grafic a cuvintelor ntr-o
succesiune a dificultilor (cuvinte monosilabice,
bisilabice, trisilabice, cu respectarea structurii
vocal-consonatice)

Jocul
didactic
Analiza i
sinteza
fonologic,
Comparaia,
Explicaia,
Exerciiul

explicaia
exerciiul
demonsrtaia
jocul
expilcaia
conversaia
povestirea
lectura dup
imagini
explicaia
demonstraia
conversaia
lectura dup
imagini
analizasinteza literei

Explicaia
Demonstraia
Conversaia
Analiza
Sinteza
Comparaia
Exerciiul
grafic

introducerea
cuvntului n
propoziie

Perfecionarea
scris-cititului prin
trecerea la etapa
textului

1. Alctuirea, citirea, scrierea propoziiilor simple


pornind de la imagine, de la text.
2. Copierea i dictarea propoziiilor simple cu
numrarea cuvintelor.
3. Copierea, citirea propoziiilor scrise cu litere de
tipar, mn.
4. Alctuirea de propoziii simple pornind de la
cuvinte date.
5. Dezvoltarea propoziiei simple prin audiia unor
cuvinte, nct s rezulte uniti lexico-grafice
(propoziii complexe);
1. Dezvoltarea abilitilor de citire-scriere a unor texte
scurte utiliznd ca procedee copierea;
2. Scrierea unor texte scurte dup dictare, citirea lor,
corectarea dup model, autoevaluarea;
3. Scrierea i copmletarea unor texte din care lipsesc
anumite cuvinte;
4. Alctuirea unui text format din 3-4 propoziii pe
baza imaginilor cu respectarea regulilor gramaticale
i a scrisului logic.
5. Alctuirea unor texte scurte prin aranjarea unor
propoziii date de ctre logoped.
6. Alctuirea unui text prin aranjarea: cuvnt
propoziie text, curespectarea scrisului logic,
scrierea citirea corect a textului i explicarea lui.

Analiza
Sinteza
Comparaia
Exerciiul
Demonstraia
Analiza
Sinteza
Comparaia
Explicaia
Exerciiul
grafic
Demonstraia