TULBURRILE DE LIMBAJ

BALBISMUL
STUDIU DE CAZ
Marin Tudoria
1.ARGUMENT
Comunicarea dintre copiii de grdini i oameni se realizeaz cu ajutorul
limbajului care este o form specific de activitate uman
Modul in care copilul se realizeaz pe linia achiziiilor, n planul vorbirii i al
dezvoltrii psihice, este influenat de o serie de factori , precum mediul de via i de
activitate al copilului, preocuparea adulilor pentru stimularea vorbirii sale, eficiena
procesului instructiv-educativ, capacitile intelectuale ale copilului, afectivitatea i
personalitatea acestuia.
. Prin tulburrile de limbaj nelegem toate abaterile de la limbajul normal, neputnd s se
exprime corect. Indiferent de natura lor, tulburrile de limbaj sunt nsoite ntotdeauna de
un tablou complex de complicaii psihice i de efecte negative:stri de excitabilitate si
iritabilitate, sentimente de inferioritate, nehotrre, anxietate, nchidere n sine, timiditate,
negativism, izolare de colectiv, etc.
Ca colar,cu tulburari de limbaj,neputnd s-i exprime corect i cursiv cunotinele,
se frmnt, se consum luntric fapt care genereaz o stare de oboseala fizic i
intelectual, o hipersensibilitate afectiv, o team ce degenereaz adeseori n refuzul de a
rspunde chiar i atunci cnd cunoate rspunsul.
Lucrarea de fa i propune s evidenieze aspectele negative pe care tulburarea de
limbaj o poate genera n cazul nedepistrii, nediagnosticrii corecte i a netratrii . Una
dintre tulburarile de limbaj este balbiala.
Balbaiala consta in functionarea defectuoasa a reglajului verbal, dezordini intermitente
ale pronuntiei, repetari convulsive si blocaje ale unor fenomene, omisiuni
precipitate,urmate de dificultati in articularea unor cuvinte.
Balbaiala clonica se manifesta prin repetarea exploziva, involuntara a sunetelor sau
silabelor.
Obiectivele pe care le urmaresc in aceasta lucrare sunt: Prezena ritmicitii n
desfurarea vorbirii; Diminuarea sau lipsa coerentei logico-verbale; Dezvoltarea

comunicarii in context social integrator;

Prezena accentelor melodice,semantice i

lipsa pauzelor mari;

2. CARACTERISTICILE RELEVANTE ALE SUBIECTULUI
Numele si prenumele copilului: P.R.
Data naterii: 11 octombrie 2004
2.1. Date despre familie:
P.A. este biat n vrst de 6 ani , frecventeaz Gradinia din Tulcea. Copilul
provine dintr-o familie normal, n cadrul creia predomin un climat obinuit. Din punct
de vedere al bazei materiale se situeaz la nivel sczut mediu. Interesul prinilor pentru
evoluia acestui copil este sczut, ei nu particip niciodat la edinele cu prinii, nu
particip nici la serbrile de sfrit de an sau organizate cu alte ocazii.

Locuiete

mpreun cu mama sa i cu tatal su i mpreun cu fratele su mai mic care frecventeaz

i el grdinia . Copilul a fost dus la gradini pentru prima dat la vrsta de 5 ani, pn la
acea vrst stnd acas mpreun cu mama care la vremea respectiv era casnic. Cnd
mama s-a angajat copilul a fost nscris la grdini.
2.2. Date despre copil Prezentarea cazului
P.A. este primul copil al familiei. Nascut la data de 11 octombrie 2004. Att
dezvoltarea fizica ct i cea mental sunt relativ normale, n concordan cu standardele
de dezvoltare specifice vrstei. Este energic i comunicativ cu persoanele adulte i cu
ceilali copii.
P.A. a fost nscris la gradini la vrsta de 5 ani. La intrarea n colectivul grup
copilul prezenta blbial clonic sau primar. P.A. repet silabele unui cuvnt i uneori
cuvintele scurte formate din una sau dou silabe. De exemplu: vi-vine mama la mi-mimine.
P.A. este singurul copil care prezint blbial primar. Este privit cu reinere de ctre
colegii si deoarece nu mai termin de vorbit. Atunci cnd le povestete diferite
ntmplri este luat n derdere deoarece repet silabe i dureaz pn termin o
propoziie, iar colegilor le este greu de multe ori s l urmreasc..
Cadrele didactice din gradinita spun despre P.A.. c s-a mprietenit cu multi copii.
Tulburarea copilului a devenit tot mai evident i mai stnjenitoare.
Treptat s-a ndeprtat de colegi, prefer s se joace singur, nu interacioneaz cu ceilali
copii. n cazul n care acetia au tendina de a-l lua n derdere sau de a-i imita pronunia
defectuoas, P.A. devine dezinteresat i se izoleaz, refuznd s rspund la ntrebri sau

s participe activ la activiti. n momentul n care este corectat devine dezinteresat,

plictisit, izolat.
Prezinta interes fat de activitile dinamice, desfurate sub form de joc distractiv, ce
utilizeaz mult material didactic atractiv. Prefer de asemenea jocurile de mas (puzzle) i
jocurile de miscare sau cele distractive n care nu este solicitat limbajul.
n cadrul activitilor individuale rezultatele copilului sunt foarte bune. i place foarte
mult s fie ludat, ns se supr foarte mult atunci cnd este criticat pentru fapte rele,
fapt care se ntmpl foarte rar.
3. EXAMENUL SOMATIC
Prezinta o dezvoltare somatica relativ normala

Este energic, comunicativ cu personele

adulte ;
4. EXAMENUL PSIHOPEDAGOGIC
Au fost urmrite aspecte ale comportamentului copilului cu tulburri de limbaj care au
fost observate i notate n acest protocol dup o analiz prealabil a acestora:
n cadrul activitilor libere jocuri, activiti libere:
Atitudinea i participarea n cadrul jocurilor imitative i jocul de rol:
Se joac cu unii copiii de la alte grupe imitnd personajele preferate din desene animate
sau filme pentru copii, eroi; jocurile de rol nu sunt preferatele lui ns n cazul n care
trebuie s participe la ele particip.; jocurile de mas sunt preferatele lui; renun la orice
activitate sau joc pentru un joc de mas; prefer s se joace singur; se joac cu copiii de la
alte grupe
b) n cadrul activitilor instructiv-educative organizate la nivelul ntregii grupe
(activiti comune obligatorii): -Modul n care rspunde la ntrebrile adresate de catre
cadrele didactice. Rspunde la ntrebrile care i sunt adresate; ns rspunde prin cuvinte
monosilabice. Participarea la activitile obligatorii La nceputul activitii este activ, ns
i pierde repede motivaia; Atunci cnd este corectat este dezinteresat, inactiv.
A.Gandire limbaj
ntampina greutati prin nerespectarea acordurilor gramaticale; Repeta aceeai silaba de
mai multe ori nereuind sa pronune cuvantul corect; Nu poate povesti o istorioara fiind
mpedicat de o respiraie incorecta n timpul vorbirii;
B Comportamentul adaptativ
relativ bun

corespunzator

varstei

lui.

C.
Comportamentul social
i place sa fie tratat cu ncredere de parini, cadre didactice i s i se incredineze sarcini;
In cadrul comportamentului social al copilului, un aspect impresionant l reprezint
apariia i manifestarea unor elemente de comportament prosocial constnd n ajutarea,
sprijinirea, servirea altor persoane fr ateptarea vreunei recompense;

4. EXAMENUL LOGOPEDIC
S-au evaluat toate manifestrile verbale si cele organo-funcionale care particip la
realizarea actului de vorbire sau care sufer abateri de la desfaurarea lor obinuit si
normal prin dereglrile vorbirii. Absena ritmicitii n desfurarea vorbiri; Repetiii de
sunete si de silabe la nceputul sau n interiorul cuvintelor; Nivelul repetiiilor de cuvinte
si de propoziii; Frecvena si nivelul disfunciilor verbale; Prezena monotoniei sau,
dimpotriva, a precipitrii vorbirii; Lipsa coerentei logico-verbale; Are o forma medie de
de 6-10% fata de clasificarea de severitate a balbismului; Are un comportament de
evitare, conformei Scalei de autoevaluare a balbismului Erikson;
5. ETAPELE PROCESULUI DE INTERVENTIE
5.1. Consilierea si informarea parintilor.
- Sa li se explice simptomatologia, conditiile favorizante si factorii agravanti pentru a
intelege modul in care pot contribui la evolutia favorabila a copilului;
- Sa cunoasca ca balbaiala este o tulburare in care domina dificultatile in sistemul de
relatie verbala si extraverbala;
- Sa cunoasca nevoile copiulului fata de decalajaul ce poate aparea intre ritmul gandirii si
posibilitatile motorii de realizare a vorbirii;
- Sa stie si sa participe la indepartarea reactiilor emotive foarte puternice;
- Familia trebuie ajutata sa manifeste rabdare in ascultarea copilului;
- Parintii trebuie preveniti, din timp, ca uneori chiar daca se respecta indicatiile date,
balbaiala se poate accentua sau poate recidiva.
5.2. Consilierea si informarea cadrelor didactice
-Cadrele didactice sa manifeste o atitudine corecta fata de acest elev;
- Sa manifeste rabdare, sa nu-l desconsidere;
- Sa aduca la cunostinta colegilor de clasa tulburarea limbajului , elevului in cauza,
rugandu-i sa manifeste intelegere fata de acesta;
- Sa-l ajute sa treaca peste inhibitii si neincrederea in sine;
- Comunicarea sa se faca cu destula intelegere, incurajare, recompensandu-i efortul
depus, motivandu-i dorinta sa participe alaturi de colegii sai la realizarea sarcinilor;
5.3 Observarea, consilierea si evaluarea psihopedagogica a copilului
Scopul observaiei: - observarea comportamentului copilului precolar mare, care
prezint tulburri de limbaj, n cadrul activitilor instructiv-educative i n cadrul
activitilor alese de ctre acetia (jocuri, activiti alese etc.).
Cadrul de desfurare: sala de grup i curtea grdiniei
Periodicitatea observrii comportamentului copilului cu tulburri de limbaj:
- sptmnal a fost studiat comportamentul copilului n sala de grup i n curte grdiniei
Au fost urmrite urmtoarele aspecte ale comportamentului copilului cu tulburri de
limbaj

n cadrul activitilor libere, jocuri

-Atitudinea i participarea n cadrul jocurilor imitative i jocul de rol: se joac cu unii
copii de la alte grupe imitnd personajele preferate din desene animate sau filme pentru
copii, eroi; jocurile de rol nu sunt preferatele lui ns n cazul n care trebuie s participe
la ele particip.; jocurile de mas sunt preferatele lui; renun la orice activitate sau joc
pentru un joc de mas; prefer s se joace singur; se joac cu copii de la alte grupe;
b) n cadrul activitilor instructiv-educative organizate la nivelul ntregii grupe
(activiti comune obligatorii): Modul n care rspunde la ntrebrile adresate de catre
cadrele didactice: Rspunde la ntrebrile care i sunt adresate; ns rspunde prin cuvinte
monosilabice; ; La nceputul activitii este activ, ns i pierde repede motivaia; Atunci
cnd este corectat este dezinteresat, inactiv i nu colaboreaz.
5.4. Stabilirea modalitatilor de interventie
In balbaiala este nevoie de un tratament de lunga durata pentru schimbari insemnate.
Metoda de interventie trebuie adoptata in functie de : personalitatea
elevului, In acest caz se foloseste terapia complexa,
6. PLANUL DE INTERVENTIE PERSONALIZAT
6.1. Scop:
Scopul principal consta in a facilita procesul prin care elevul devine el insusi, renuntand
la perceptiile deformate care-l fac sa piarda contactul cu eul sau real.
6.2. Obiective:
6.2.1 Obiective pe termen lung:
- Dezvoltarea comunicarii in context social integrator;
- Organizarea in activitate, directivarea functiilor psihice ale elevului;
- Modalitaile directe de exprimare;
- ntarirea rezistenei la frustrri;
- Reeducarea personalitatii elevului balbait prin reeducarea modalitatilor de relatie cu
mediul ;
6.2.2 Obiective pe termen scurt
- Scaderea oboselii intelectuale;
- Scaderea reactiilor emotive nestapanite cu tulburari neuro-vegetative;
- Captarea afectiva a elevului cu tulburari in limbaj si a celor care vin in contact cu el.
- 6.2.3 Domeniile de interventie recomandate pentru elevul balbait sunt: cognitiv,
socio-afectiv, comortamental
6.3 Modul de lucru
6.3.1. Principii terapeutice: Cunoasterea de catre logoped a relatiilor elevului
logopat cu mdiul social. P.A. are relatii acceptabile cu familia,scoala. Evita discutiile
cu colegii de clasa, cautand compania colegilor din clasele mai mici. Conditiile de
locuit sunt relativ bune, conditiile de igiena psihica sunt relativ bune. Exista

contradictii intre necesitatile impuse de scoala si regimul impus de familie. Se

lucreaza pe captarea afectiva a copilului logopat cu familia si cu persoanele care vin
in contact cu el,cu profesorii, dar si cu prietenii.
6.3.2. Terapia complexa care cuprinde :
- Gimnastica generala pentru fortificarea organismului,disciplinarea elevului balbait,
introducerea activitatii ritmice in viata psihica, restabilirea echilibrului psihic.
Educarea respiratiei prin; formarea respiratiei profunde costo-diafragmale,
- Educaraea respiratiei nazale si a expiratiei orale, exercitii de respiratie insotite de
material verbal, vocale, silabe, zilele saptamanii.
- Reeducarea ritmului vorbirii prin descompunerea si recomandarea stereotipului
verbal in silabe, cuvinte, sintagme.
- Invatarea vorbirii expresive.
- Psihoterapia directa prin influentarea cu ajutorul cuvantului
- Psihoterapia indirecta prin modificarea conditiilor de existenta si crearea unor
conditii pozitive.
- Sugestia in stare de veghe
- Relaxarea.
- Terapia prin joc, elevul balbait indeplineste prin intermediul papusilor anumite
roluri.
7. RECOMANDARI PENTRU FAMILIE / PENTRU COLECTIVUL DE CADRE
DIDACTICE
Sarcina consilierului este de a oferi elevului posibilitatea s exploreze, s
descopere i s clarifice modaliti de

a tri, dispunnd de mai multe resurse i

ndreptndu-se spre o ct mai bun existen.

Familia trebuie sa aiba in vedere crearea unui climat familial sanatos,iar cadrele
didactice cu care vine in contact elevul P.A. sa-i creeze un suport moral, nelegere, n aa
fel nc televul cu balbism sa nu mai fie preocupat de felul cum vorbete ci de ceea ce
spune.

Bibliografie

Anucua, P.,
Avramescu. M.,

(1999), Logopedie: curs, Timioara, Ed. Excelsior

(2006), Defectologie i logopedie, Bucureti, Ed. Fundaiei de
Mine

Bocaiu, E.,

(1983), ndrumtor pentru dezvoltarea vorbirii n colectivitile

de copii, Cluj-Napoca, Centrul de multiplicare al Universitii

Bocaiu, E.,

(1973), Prevenirea i corectarea tulburrilor de vorbire n

6

grdiniele de copii, Bucureti, E.D.P.

Dumitrana, M.,

(1999), Educarea limbajului n nvmntul precolar vol. I,

Comunicarea oral, Bucureti, Ed. Co