CURS 5 – NURSIN GENERAL

Masurarea, notarea si reprezentarea grafica a functiilor vitale si vegetative

-Temperatura
-Puls
-Respiratie
-Tensiune arteriala
-Greutate si inaltime corporala
-Eliminari(diureza, scaun, sputa, varsaturi)

Foaia de temperatura
•Urmarirea evolutie ibolilor
•Parte integranta a foii de observatie
•Document medical,stiintific,medico-judiciar
•Completata de asistenta care raspunde in fata superiorilor si in fata legii pentru exactitatea si sinceritatea
datelor incluse
•Condusa exact,clar si ordonat,tinuta la curent pe ore
Cuprinsul foii de temperatura:
-Datele personale ale bolnavului
-Date principale legate de internarea lui
a.Numele si prenumele bolnavului
b.Varsta
c.Data internarii
d.Diagnosticul de internare
e.Numarul patului
f.Numarul foii de observatie sau din registrul de internare
g.Suplimentar pentru a fi vizualizate uşor pot fi notate: grupa sanguină şi Rh-ul, alergiile, viruşi (VHB, VHC,
etc).

Foaia de temperatura
•Sistem de coordonate adaptat reprezentarilor graficeale functiilor de baza ale
organismului:circulatia,respiratia,termoreglare si diureza

•Pe abcisa se noteaza timpul in cadrul caruia evolueaza boala (Abscisa este axa care este notată tradițional cu
0x,unde prin 0 se înțelege originea sistemului de coordonate .Perpendicular pe abscisă,trecând deasemenea prin
originea sistemului de coordonate este ordonata,axa verticală.)

a.Impartita pe z ile de boala

b.Zilele impartite in cate 2 jumatati:(D)dimineatasi(S)seara

c.Deasupra coloanelor pentru zilele de boala data (ziua)iar dedesubt ziua de boala–nr.zilelor parcurse de la
internare

d.Pentru usurint aorientarii se obisnuieste ca perioadele de o saptamanasa fie notate in FT prin incercuirea sau
hasurarea

Pe ordonata:

a.Valorile temperaturii,

b.Frecventa pulsului si a respiratiei

c.Valorile tensiunii arteriale

d.Cantitatile de urina/24 ore

e.In medicina infantila :in plus 2 sisteme de coordonate:reprezentarea evolutiei greutati icorporale,reprezentarea
grafica a alimentelor consumate

Pe foaia de temp .se pot mentiona aparitia unor manifestari de boala,complicatii frisoane,eruptii,exanteme
sau interventii chirurgicale

•Regimul dietetic al pacientului,in partea inf.a foii de temp.:regim hidric,,hidro-zaharat,lactat,regim pentru

afectiunile parenchimatoase renale
•La sugari este obligatorie introducerea alimentatiei complete in foaia de temperatura,sub forma de grafice
cantitati consumate(nu cele prescrise)in grame.

•Felul alimentelor se noteaza prin culori conventionale care variaza de la spital la spital:laptele de mama-
rosu,laptele de vaca cu albastru,preparatele de lapte acidulat cu verde,legumele cu galben,preparatele din
fainoase-brun

Foile de terapie intensiva la bolnavii in stare grava:

•alaturi de functiile vitale inregistrate din ora in ora si dinamica rezultatelor de laborator,cuprind si planul de
ingrijire si tratamentul bovului defalcat pe ore fixe.Se pastreaza la capatul paturilor de terapie intensiva.In lipsa
acestora se ataseaz.T3anexe:

-1notarea temp,puls.,T.A,resp,cantit de urina emise la intervale prescrise de medic

-2planul de administrarea medicamentelor,concretizat pe orar fix si pedoza

-3programul de alimentatie,hidratare,esalonat pe termene si cantitati.

Temperatura
•Constanta 36-37°C datorita termoreglarii
•Sistemulneuro-endocrin dirijeaza procesele de reglare termica (temogeneza sau termoliza)
•Caldura-rezultatul proceselor oxidative din organism.Intensitate variabila in raport cu temp.mediului ext.
•Prin scaderea temp.aerului se intensifica arderile din organism-termogeneza creste.
•Organele principale ale termogenezei :muschii si ficatul.
•Daca temperatura mediului extern scade,se excita receptorii piele care pe cale reflexa determina
intensificarea arderilor din organism eliberand cantit .necesare de caldura invederea compensarii pierderilor
.Daca temp.mediului continua sa scada-tot pe calere flexa,contractiimusculare mici,traduse prin tremuraturii
aparitia frisonului.
•Contractiile musculare in cursul frisonului intensifica metabolismul-elibereaza ocantit.mai mare de energie
calorica,urcand temp.organismului

Daca temp .mediului creste intensitatea metabolismului scade,termogeneza diminueaza.Reglarea fizica

intervine in mecanismul de pierderea caldurii-prin convectie,prin radiatie,evaporarea apei prin piele,eliminarea
caldurii cu aerul expirat,prin fecalele si urini le eliminate

•Mecanismul intim al pierderii de Q(caldura )de pe suprafata corpului-prin modificarea calibrulu vaselor
sangvine din piele.

-Sub influenta frigului vasele (arterele) se contracta,curentul sangvin scade spre suprafata corpului,aportul de Q
din profunzime-mai mic,scade pierderea de Q.

Sub infl. Q vasele se dilata,aportul de sange la suprafata mai mare,pierderea de Q se intensifica

-Daca temp mediului mai mare sau egala decat cea a corpului,pierderea de Q prin convectie si radiatiei
mposibila–se face prin secretia si evaporarea sudorala
-Cantit.de sudoare evaporata de pe suprafata corpului in 24 ore in cond.de repaus 800 ml.Fiecare gram de
sudoare-0,58cal.Organismul pierde zilnic pe aceasta cale 400-500 cal.

-Evaporarea apei prin plamani si incalzirea aerului inspirat contrib.la pierderea de Q

-In stare normala prod .si pierderea de Q-in echilibru->constanta temperaturii organismului.Cand aceste chilibru
este rupt:hipertermie

Temp.organelor interne-temp.centrala mai ridicata decat temp periferic si in funct.de intensit.starii de activitatea
organelor(ficat-38°)

•Oscilatii fiziolog.0,5-1°.In axila temp.normala36-37°.Temp.cea mai joasa dim.Intre orele 4-5.Orele 9-10 se
ridica usor,cele mai mari valori spre seara intre orele 16-20.Aceste variatii legate de gradul de activite.Diurna
sau nocturna.

Oscilatii fiziolog ale temp.cu varsta.Valorile de seara mai ridicate la tineri decat la batrani.

•In cursul digestiei si al efortului muscular temp creste .In aII-a jumatatea ciclului menstrual,in cursul sarcinii-
ascensiuni de temp.

•In cond.patologice temp. Poate sa scada sub 36°-hipotermie,sau poate sa creasca peste 37°C-hipertermie.

•Masurarea si înreg.sistematica a temp bv. Dupa un orar fix-sarcina elementara a ingrij. bv.
•Masurarea temp-cu termometrul

•Inainte de introd.termometrului aprecierea temp.corporale-prin palpare

•Dosul mainii sensibilitate mai mare fata de variatiile de temp.

•Temp.periferi ca nu coresp.cu temp.interna

Temp. axilara indica temp. Periferica (axila nefiind cavitate fiziologica inchisa). Cu 4-5 zecimi de grad mai
joasa decat temperatura centrala•Metoda mai simpla si comoda-utilizata cel mai des in practica. Se sterge axila
cu un prosop, se riidica bratul si se aseaza rezervorul termometrului in vf. axilei apoi se apropie bratul bv-ului
de trunchi, iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata anterioara a toracelui. Termometrul se mentine in
groapa axilara 10 min. Dupa citirea temp. termometrul se dezinfecteaza.

Masurarea temp. in plica inghinala: la pacientii–slabiti si la copiii mici. Pacientul sta in decubit lateral.
Termometrul se plaseaza in plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazin.
•Masurarea temp. in cavit bucala nu este destul de precisa, caci gura nu constituie o cavit. perfect inchisa: din
cauza respo parte a cald. bucalese pierde prin curentii de aera iresp. La b-vii slabiti unde axila nu poate fi
suficient de inchisa si in afectiunile dermatologice axilare bilaterale. Nu este recomandata in afectiunile cavit
bucale si in imbolnav. Cailor resp sup. Contraindicata la b-vii nelinistiti, alienati,la copii

Masurarea temp in rect.

Bvula se intinde in decubit lat, cu membrele inf. In semiflexie.Rezervorul termometrului uscat se cufunda in ule
sau se unge cu aselina si apoi se introduce fara violenta in rect la o adancimede 4-5cm. Timp de 5 min..Copiii
mici culcati pe spate ,se ridica picioarele si li se introduce termometrul direct in rect.Termometrul fixat cu mana
de examinator in timpul efectuarii masurarii.
CI.In bolile rectului si l b-vii agitati
•Masurarea temp.in vagin.Se procedeaza ca si la masurarea rectala,introducandu-se termometrul in vagin.CI
in bolile aparatului genital feminin.Temp.recta la si vaginala se apropie mai mult de temp axilara.In afectiunile
inflamat.abdominale ca apendicita,anexita,peritonita-temp rectala se ridica in mod disproportionat fata de cea
axilara,ajungand la odiferenta de 1-2°C

Dupa grad de hipertermie masurata in axila,reactia febrila se imparte:

-Temperatura normala 36-37°Temperatura subf ebrila 37-38°
-Febra moderata 38-39°Febra ridicata 39-41°Hiperpirexie 41-42°
In evolutia febrei sunt 3 perioade:
1.Perioada initiala sau de invaziea febrei.Febra poate rurca brusc,in decurs de cateva ore,atingand 39-40°in
pneumonie manifestata prin frison de debut.
2.Perioada de stare de la cateva ore pana la cateva sapt.Dupa oscilatiile zilnice ale temp deosebim:
a.Subfebrilitaterigidainferastrau.Temp.nudepaseste37,4°Ciaroscilatiileincursulzileisuntde0,1-
0,2°C.Aceastafebraesteneinfectioasa

b.Subfebrilitatecuoscilatii“fiziologice”temp.ajungepanala37,6°-37,8°,iaroscilatiilesuntde0,4–
0,5°C.Seintalnesteininfectiiledefocarsiintuberculozapulmonaraincipienta.

Febra continua pacientul este tot timpul febril,dar oscilatiile dintre temperatura de dimineata si cea de seara nu
depasesc 1°C.Intalnita in pneumonie,febra tifoida,tifos exantematic
d.Febra remitenta oscil .dintre temp.de dim.si cea de seara depasesc1°,dar temp se mentine tot timpul deasupra
val normale.Se intalneste in septicemii,supuratii,TBC pulm.Grava,unele forme de bronhopneumonii.
e.Febra intermitenta diferenta dintre temperatura de dimineata si cea de seara este de cateva grade,temperatura
minima atingand val.normale.Temp.se ridica brusc sub forma de accespt.cateva ore dupa care scade
sub37°.Intalnita in septicemii si anumite formede TBC.

Febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente, dar accesele se repeta la acelasi interval de
timp putand fi separate si de zile afebrile.Intalnita in malarie. Accesele zilnice(febra cotidiana), la 2 zile (febra
terta), sau la 3 zile (febra cvarta).
g. Febra hectica curba asemanatoare cu cea a febrei intermitente dar cu oscilatii zilnice de 3-5°C, cu scaderi
bruste pana la temperatura subnormala. Intalnita in septicemii si forme grave de TBC.
h.Febra recurenta perioade febrile de 4-6 zile cu temp. continua, alterneaza cu perioade afebrile de acceasi
durata.Intalnita in febra recurenta si limfogranulomatoza maligna.
Febra ondulanta perioadelefrebrile alterneaza cu per. afebrile ca si febra de tip recurent, trecerea de la per.
afebrila la cea febrila nu se face brus, ci treptat prin oscilatii asccendente si descendente, dand curbei aspectul
unei linii ondulante. Intalnita in bruceloza
j. Febra de tip invers: temp. minima se inregistreaza seara, iar temp. maxima dim.Caracteristica pt. TBC grava
k. Febra in platou
j. Febra ascendenta
l. Febra neregulata ascensiunile si scaderile de temp. nu pot fi sistematizate.

1 degree Fahrenheit =
-17.2222222 degrees Celsius
95 degrees F = 35 degrees C
96.8 degrees F = 36 degrees C
98.6 degrees F = 37 degrees C
99 degrees F = 37.2 degrees C
99.5 degrees F = 37.5 degrees C
99 degrees F = 37.2 degrees C
100 degrees F = 37.8 degrees C
100.4 degrees F = 38 degrees C
101 degrees F = 38.3 degrees C
102 degrees F = 38.9 degrees C
103 degrees F = 39.5 degrees C
104 degrees F = 40 degrees C
105 degrees F = 40.6 degrees C
106 degrees F = 41.1 degrees C
107 degrees F = 41.7 degrees C
108 degrees F = 42.2 degrees C
Fahrenheit(pronunțat[pron.farănhait])este o scarăde temperatură utilizată încadrulsistemulu ianglo-saxon de
unități de măsură.
Gradul Fahrenheit,notat cu °F,este unitatea de măsură a temperaturii și diferențeidetemperatură pe această
scară.
Scara Fahrenheit a fost propusă în 1724 de către fizicianul Daniel Gabriel Fahrenheit și numită după
acesta.Astăzi scara Fahrenheit a fost înlocuită de scara Celsius în cele mai multe țări.Este în că folosită în
scopuri non-științifice înStateleUnite și alte câteva state.

Formula de conversie a unei temperaturi date din grade Celsius în grade Fahrenheit (și invers) derivă din
aplicarea unei reguli de trei (ținând cont, firește, de decalaj) al punctelor de echivalență binecunoscute, anume
32°F = 0°C și 212°F = 100°C.

. Perioada de declin sau stadiul de defervescenta, asemanatoare debutului, poate fi brusca sau critica si lenta. In
caz de terminare brusca a febrei, temp. scade in cateva ore la normal sau chiar sub nor. Totul se termina cu
transpiratii abundente si poliurie(ex. Pneumonie sau tifos exantematic).
Scadere lenta , temp. scade incet in mai multe zile prin oscilatii descendente: febra tifoida sau scarlatina
•Hipotermia Temp. organismului scade sub 36°. Determinata de o pierdere excesiva de caldura (pers. expuse
frigului puternic), scadere pronuntata a metabolismului si diminuarea arderilor din organism( in inanitie,tulb.
endocrine, insuficienta circulatorie, afectiuni cardiopulmonare, coma hepatica, pierderi masive de sange, anemii

Măsurarea şi notarea Temperaturii (T):

Scop: evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneză.
Locul de măsurat:
•-cavităţi semiînchise:axila,plica inghinală,cavitatea bucală;
•-cavităţi închise:rect,vagin.
•Temperatura=rezultatul proceselor oxidative dinorganism,generatoare de caldura prin dezintegrarea
alimentelor energetice.

•Termoreglare=functia organismului care mentine echilibrul intre producerea caldurii (termogeneza) si

pierderea caldurii (tremoliza) pentru pastrarea valorilor constante (homeotermie).

Materiale necesare:
•termometru maximal,
•casoleta cu tampoane de vată şi comprese sterile,
•recipient cu soluţie dezinfectantă (cloramină 1-5 %),
•tăviţa renală,flacon cu alcool medicinal,ceas,
•foaie de observaţie/temperatura,pix de culoareAlbastra,
•carnetel individual.

Intervenţiile asistentei:
•-Pregătirea materialelor lângă bolnav.
•-Pregătirea psihică a bolnavului.
•-Spălarea pe mâini.
•-Se scoate termometrul din soluţia dezinfectantă, se clăteşte şi se şterge cu o compresă prin tamponare, se
scutură.
•-Se verifică dacă este în rezervor mercur.
A)Pentru măsurarea în Axilă:
•-Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal sau în poziţie sezândă.
•-Se ridică braţul bolnavului.
•-Se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului.
•-Se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralelcu toracele.
•-Se apropie braţul de trunchi, cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară atoracelui.
•-La pacienţii slăbiţi, agitaţi, precum şi la copii, braţul va fi menţinut înaceastă poziţie de către asistentă.
•-Termometrul se menţine timp de 10 min.

B)Pentru măsurarea în Cavitatea bucală

•-Se introduce termometrul în cavitatea bucală, sub limbă sau pe latura externă a arcadei dentare.-Pacientul este
rugat să închidă gura şi să respire pe nas.-Se menţine termometrul timp de 5 min.

C)Pentru măsurarea Rectală:

•-Se lubrefiază termometrul.-Se aşează pacientul în decubit lateral,cu membrele inferioare în semiflexie,
asigurandu-i intimitatea.
•-Se introduce tubul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înai
•-Termometrul va fi ţinut cu mâna tot timpul măsurării
•-Se menţine termometrul timp detrei minute.-După terminarea timpului de menţinere, se scoate şi se şterge cu
o compresă.
•-Se spală termometrul, se scutură.-Se introduce în recipientul cu soluţia dezinfectantă.
•-Se notează valoarea obţinută pe foaia de temperatură.
•-Notarea unui punct pe verticală, corespunzătoare datei şi timpului zilei, scoţând pentru fiecare linie
orizontală, două diviziuni de grad.
•-Se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară, pentru obţinerea curbeitermice.
•-În alte documente medicale se notează cifric.

Interpretarea rezultatelor:
Temperatura Normală(fiziologică) =36-37°C=> Afebril
Valori patologice:
•a)Hipertermie>37°C-Hipertermia reprezinta cresterea temperaturii corpului peste limita normala.
•Subfebrilitate 37-38°C
•Febră Moderată 38-39°C
•Febră Ridicată 39-41°C
•Hiperpirexie >41°C
b)Hipotermie< 36°CScădere a temperaturii corpului sub normal.

Recomandări:
-Măsurarea temperaturii Dimineaţa între orele 7-8şi Seara între orele 18-19.
•-Susţinerea termometrului la copii, bătrâni, inconştienţi, agitaţi şi măsurarea încavităţile semiînchise.
•-În situaţia unor valori prea ridicate sau scăzute, neprăvăzute,repetaţi măsurarea temperaturiisub
supraveghere.
•-Termometrul se menţine în timpul indicat în cavitate, altfel înregistrarea nu este reală.

Pulsul
•Reflecta starea functionala a inimii si arterelor

•Masurareapulsului-orice artera care poate fi comprimata pe un plan osos:radiala, temporala superficiala,

carotida, humerala, femurala, pedioasa
•Repaus fizic si psihic 5-10 min inainte de numaratoare. Bratul b-vului sprijinit pt. ca musculatura antebratului
sa se relaxeze.
•Se repereaza santul radial-numit santul pulsului, pe extremitatea distala a antebratului, in continuarea policelui
•Palparea pulsului cu vf. degetelor: index, mediu si inelar
•Frecventa pulsului la adultul sanatos 70-80/min.

•In cond fiziologice, frecventa pulsului variaza dupa:sex, varsta,inaltimea corpului, effort, emotii, pozitia
corpului, stari fiziologice. Pulsul femeilor este cu 7-8 batai mai frecvent decat al barbatilor.
•La nou-nascut 130-140 pe min
•La copilul mic 100-120 pe minut
•La 10 ani 90-100 pe minut
•La 20 de ani 60-80/min
•La 60 de ani in sus 72-84 pe minut
La pers. Inalte, pulsuleste mai rar decat la cele scunde
•In pozitia culcat, pulsul mai rar decat in pozitia sezand.In picioare este mai frecvent.

•Se accelereaza in caz de efort fizic sau psihic, in caz de emotii, tensiune nervoasa, precum si in cursul
digestiei.In timpul somnului, datorita reducerii necesitatilor energetice ale organismului, frecventa pulsului
scade fata de starea de veghe.
•Notarea pulsului se face cu cerneala sau cu creion rosu.
•Frecventa pulsului poater sa creasca sau sa scada in cazuri patologice

PULSUL TAHICARDIC de cauze cardiace si extracardiace. Nr pulsatiilor 150-200 pe minut.

•Pt. fiecare grad de temperatura, pulsul creste cu 8-10 pulsatii pe minut
•In caz de insuficiente circulatorii centrale sau periferice (miocardite, endocardite, leziuni valvulare, colaps
circulator), anemii inaintate, hemoragii abundente, unele intoxicatii, tulburari cardiace de natura nervoasa si
endocrina.
PULSUL BRADICARDIC cauze cardiace si extracardiace Nr. pulsatiilor poate sa scada la 60-50-40 pe minut
sau mai putin
•Apare in miocardite acute (difterica, tifica), mixedem, icter accentuat, intoxicatia cu digitala, mercur etc. In
afectiunile care maresc tensiunea intracraniana ca:hemoragia cerebrala, tumorile intracraniene, unele meningite,
precum si in cazuri de inanitie.
Ritmicitate:ritmic si aritmic
•In stare normala volumul si intensitatea pulsatiilor:uniforma, pauzele dintre pulsatii egale. In inspir pulsul mai
frecvent, in expir mai rar
Aritmia-suferinta a sistemului nervos central, cerebro spinal sau simpatic
•In timpul inspiratiei pulsul este mai mic sau chiar dispare complet, pentru ca in expiratie sa reapara normal sau
sa se intensifice –pulsul paradoxal KUSSMAUL.
Volumul si amplitudinea pulsului:mare sau mic. Se micsoreaza pe masura ce ne indepartam de inima.
Determinat de cantitatea de sange pe care inima o arunca in artere in cursul unei sistole. Amplitudine mai mare
cand inima este normala sau hipertrofiata, lucreaza energic si nu este nici un obstacol in calea sangelui. In caz
de tahicardie,sau in caz de prezenta a unui obstacol in calea sangelui(stenoza aortica) pulsul este mic.
Tensiunea pulsului:dura sau moale. Determinata de valoarea fortei de contractie a inimii. Pulsul dur in cazul
afectiunilor insotite de hipertrofia ventriculului stang.Tensiunea pulsului scade in cazuri in care scade forta de
contractie a inimii.
Celeritatea pulsului- de ridicare si de disparitie a undei pulsatile-viteza de efectuare a pulsatiei: celer sau tard.
(Ex. Celer -in insuficienta aortica-unda pulsatila dispare repede)
•In stenoza aortica, ateroscleroza, cand elasticitatea vaselor este mai redusa-pulsul are o durata mai lunga: este
tard
Măsurarea şi notarea Pulsului(PsauAV)

Scop: evaluarea funcţiei cardio-vasculare.

Elemente de Apreciat:
-Ritmicitate,
-Frecvenţă,
-Celeritate,
-Amplitudine.

Locurile de Măsurat: măsurarea se face la artera radială sau aceeaşi succesiune de timp la alte artere:

-temporala,carotida,cubitala,humerala,radiala,femurala,poplitee,tibiala posterioară,pedioasa.

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, sincrona cu sistola ventriculara ce ia nastere in urma
conflictului dintre sangele exitent in sistemul arterial si cel trimis de catre inima in timpul sistolei.

Materiale necesare:
•ceas cu secundar,
•pix de culoare Roşie,
•foaie detemperatura/carnetel individual.
Intervenţiile Asistentei:
•-pregătireapsihică a bolnavului
•-asigurarea repausuluifizic şi psihic al bolnavului timp de 10-15 min.
•-spălarea pe mâini
•-reperarea arterei
•-fixarea degetelorpalpatoare pe traiectul arterei
•-exercitarea unei presiuniasupra peretelui arterial cu vârful degetelor.
•-numărareapulsaţiilor timp de un minut
•-consemnareavalorilor obţinute printr-un punct pe foaia detemperatură,ţinând cont că fiecare linie orizontală a
foii reprezintă 4 pulsaţii
•-unireavalorii prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinereacurbei
•-Consemnarea în alte documente medicalea valorii obţinute şi acaracteristicilor pulsului:ex:AV sau Ps =80
b/min, Pd=90 b/min-puls regulat

Interpretarea Frecvenţei pulsului:Frecvenţa pulsului variază fiziologic după vârstă, emoţii şi efort.
A)Variaţia fiziologică a frecvenţei pulsului:
•-Pulsul tahicardic (accelerat)în:ortostatism,efort fizic şi psihic, emoţii puterniceîn cursul digestiei.
•-Pulsul bradicardic(rărit) în:decubit,stare de repaus,linişte psihică
B)Variaţia patologică a calităţii pulsului:
•-Frecvenţa-pulsul Tahicardic (mai rapid) sau-pulsul Bradicardic (mai rărit)
•-Ritmicitate-puls Ritmic sau-puls Aritmic
•-Amplitudine-puls cu amplitudine mică -Filiform saupuls cu amplititudine crescută
•-Volum (tensiunea)puls Dur sau puls Moale
•-Celeritatepuls Săltăreţ sau puls Tard (cădere lentă)

VALORI NORMALE ALEFRECVENTEIPULSULUI:

•-la NN:130-140p/min
•-la Adult:60-80p/min
•-la Copilul mic:100-120p/min
•-la Varstnic:80-90p/min
•-la 10 ani:90-100p/min

Respiratia
•1. Etapa pulmonara perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana la plamani si se distribuie in
alveolele pulmonare
2. Etapa sangvina:schimburile de gaze dintre aerul alveolar si sangele din capilarele circulatiei mici. Oxigenul
din aerul inspirat este predat sangelui acesta debarasandu-se in acelasi timp de CO2 si de apa
3. Etapa circulatorietransportul oxigenului pana la tesutuuri si a CO2 de la tesuturi la alveolele pulmonare
pentru eliminare.
4. Etapa tisularareprezentata de schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul unui sistem complex
enzimatic, in urma caruia O2 este cedat tesuturilor in vederea asigurarii proceselor de ardere, iar CO2 este
incorporat in sange cu scopul de a fi eliminat prin plamani
•Respiratia in stare normala se face linistit, fara nici un efort
•Miscarile cutiei sunt simetrice, ritmice si abia vizibile
•Frecventa normala este de 16-20 pe minut dar poate prezenta usoare variatii dupa sex si varsta
•Urmarire mecanicii respiratorii se face in practica curenta prin simpla observatie si numararea miscarilor
respiratorii pe minut.
•Unele aparate fac inregistrari mai complexe:cardiotronul:amplitudine, frecventa respiratorie, TA, determinarea
frecventei pulsului

Tipul respirator:
•La femei dilatarea priveste diametrul antero-posterior, realizat prin ridicarea si proiectarea inainte a sternului
•La barbati se dilata mai mult diametrul transversal, iar la copii si batrani mai mult diametrul vertical, prin
contractia diafragmului.
•Respiratia va fi si la barbati de tip costal superiorIn cazul:
-Afectarii diafragmului de procesele inflamatorii din apropiere
-Simfize pleurale, Meteorism, Ascita, Paralizia nervilor frenici
-Dispnee foarte pronuntata
-Respiratia devine abdominala si la femei:
-In caz de nevralgii intercostale, Paralizia muschilor toracelui
•Simetria miscarilor respiratorii:
•Miscarile respiratorii ale celor 2 hemitorace-simetrice.
•Hemitoracele bolnav isi limiteaza miscarile sau se imobilizeaza comple in cazul:
-Dureri accentuate ale peretelui toracic sau ale pleurei
-Paralizia musculaturii unui hemitorace
-Scoaterea din functiune totala sau partiala a unui plaman
-Colectii pleurale abundente, Pneumonie masiva, Obturarea unei bronhii principale

Amplitudinea miscarilor respiratoriise modifica paralel cu frecventa respiratiei. Frecventa mai mare a
respiratiei este insotita de micsorarea amplitudinii, iar scaderea frecventei de marirea amplitudinii.

•Frecventa miscarilor respiratorii: in functie de sex, varsta, pozitie, activitate musculara, temperatura
mediului ambiant, starea de veghe sau somn. La barbati frecventa respiratorie este de 16 pe minut, iar la femei
de 18-20. Daca frecventa respiratiei se accelereaza-tahipnee in caz contrar-bradipnee.

•La nou-nascuti numarul inspiratiilor este de 40-50 pe minutscazand treptat pana in jurul varstei de 30 de ani
cand se stabilizeaza lacifrele de mai sus.

•In poz. culcat, frecventa este mai mica decat in poz sezand. In picioare nr. resp creste si mai mult. Activit.
musc. necesita un aport mai mare de O2.In somn nr. resp. scade. Cresterea temp. mediului determina cresterea
paralela a frecventei resp.

•Polipneea apare la temp. mai inalta-mijloc de pierdere a caldurii din organism.

•Polipneea(hiperpneea) este dispneea ce se caracterizeaza prin accelerarea ritmului respirator.

•Tahipneeaeste o respiratie rapida si superficiala foarte putin eficace.

•Bradipneeaconsta intr-o diminuare a ritmului respirator.

Măsurarea şi notarea respiratiei

Scopul:evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu alevoluţiei bolii, al apariţiei unor complicaţii
şi al prognosticului.

Respiratia:reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediulinconjurator,necesar proceselor de

oxidare din organism,si de a elimina dioxidulde carbon rezultat in urma arderilor celulare.

Elemente de apreciat:
•tipul respiraţiei,•amplitudinea mişcărilor respiratorii,ritmul,frecvenţa.
Materiale necesare:
•ceas cu secundar,pix de culoare verde,foaie detemperatură

Intervenţiile asistentei:
•Aşezareapacientului în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată!!
•Plasarea mâinii cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui.Numărarea inspiraţiilor timp de un minut.Consemnarea
valorii obişnuite printr-un punct pe foia detemperatură(fiecare linie orizontală a foii reprezintă o respiraţie).
•Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru a obţinereo curba.
În alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută,cât şicaracteristicile respiraţiei;ex: Rd=20
resp./minRs=18 resp./min
•Aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simplaobservare a mişcărilor respiratorii.

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

•Frecvenţa Mişcărilorrespiratorii variază în funcţie de sex, vârstă, poziţie, temperatura mediului ambiant,
starea de veghe sau somn.
•în stare fiziologică,Curba Respiratoriemerge paralel cu cea a Temperaturii şi a Pulsului
•în stare patologică -Respiraţia Dificilă( "Sete de aer" ):
•1. dispnee cu Accelerarea Ritmului Rrespirator -Tahipnee( POLIPNEE )
•2. dispnee cu Rărirea Ritmului Respirator -Bradipnee(12-10-8resp./min);
•3. dispnee cu Perturbarea Ritmică şi Periodică a Respiraţiei
•VALORI NORMALE A FRECVENTEI RESPIRATORII:
•-la nn-30-50r/min
•-la doi ani-25-35r/min
•-la 12 ani-15-25r/min
•-adult -14-16-18r/min
•-varstnic-15-25r/min

DETERMINAREA CANTITĂŢII DE URINĂ PE 24 ORE(măsurarea Diurezei)

Diureza= procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de24 ore.

Urina= lichidul format de rinichi prin filtrarea sangelui, in care sunteliminate substantele rezultatele din
metabolismul intermediar proteic, inutile sitoxice pentru organism si excretat de aparatul renal.Tulburarile
metabolismului intermediar influenteaza cantitatea si calitatea urinei eliminate.

Mictiune= actul fiziologic,constient de eliminare a urinei.

•Scop:-obţinerea datelor privind starea morfofuncţională a apartului renal;

-cunoaşterea volumului diurezei;
-urmărirea bilanţului circulaţiei lichidelor în organism =Bilanţul Lichidian.

MĂSURAREA DIUREZEI=Colectarea urinei pe 24 ore:

•-se pregătesc recipiente-vase cilindrice gradate, cu gât larg, spălate şi clătite cu apă distilată şi acoperite;
•-colectarea începe dimineaţala o anumită oră şi se termină în ziua următoare la aceeaşi oră;

•-se informează pacientulasupra necesităţii colectării corecte a urinei şi asupra procedeului;

•-pacientul urinează dimineaţa la o oră fixă, această cantitate de urină, de la prima emisiese aruncă;
•-se colectează, apoi, toate urinele emise în 24 orese vor păstra până a douazi la aceeaşi oră,păstrându-se şi
urina de la ultima emisie;
•-recipientul de urină este etichetat cu numele pacientului, număr de salon, se ţine la răcoare, pentru a preveni
descompunerea urinei.
•Cantitatea de urină eliminată în mod normal pe 24 ore este de aproximativ 1500 ml.
•Notarea grafica:-pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 100 ml urina; -se
noteaza grafic cu pix albastru prin hasurarea patratelelor corespunzatoarecantitatii de urina a zilei respective.

OBSERVAREA SI NOTAREA SCAUNULUI :

•SCAUNUL= resturile alimentelor supuse procesului de digestie, eliminate dinorganism prin anus,prin actul
defecatiei.
•Scopul= obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului siurmarirea evolutiei bolilor tubului
digestiv si glandelor anexe acestuia.
•Urmarirea tranzitului intestinalse face prin: -observarea caracterelor scaunelor si notarea scaunelor in foaia
de temperatura.

•Elemente de Observatie:Valori normale -Valori patologice :

1.Frecventa:
•1-2 scaune/zi = NORMAL
•3-6 scaune/zi =Diaree in enterite si enterocolite
•20-30 scaune/zi = Sindrom Dizenteric
•scaun la 2-4 zile = Constipatie
•suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor = ILEUS

2.Orarul Ritmic:
•La aceeasi ora a zilei, dimineata dupa sculare
•Pierderea orarului obisnuit al evacuarii: constipatie sau diaree

Cantitatea Zilnica:
•15-=200 g de materii fecale (NORMAL)
•marita (in afectiunile pancreasului, ale colonului,in diareele gastrogene de natura aclorhidrica);
poate ajunge la cateva kilograme (in anomalii de dezvoltare a colonului);
•redusa (in constipatie)
•foarte redusa, de numai 10-15 g (indizenterie)

4.Consistenta:
•pastoasa, omogena
•Uscata, consistenta crescuta (scibale, coproliti -in constipatie);
•consistenta scazuta (scaune moi), in diaree; lichida, apoasa in special dupa purgative saline;
•consistenta neomogena (scaun solid, dur urmat de ocantitate de scaun semilichid sau lichid)

5.Forma:
•Cilindrica, cu diametrul de 3-5cm, lungime variabila
•de panglica sau creion (in cancer rectal);
•filiforma (in spasme ale regiunii rectale);
•bile dure, de marimea maslinelor (in constipatie),
•bile conglomerate, multiglobale(in cazul cand materiile fecale au stagnat multtimp in rect)
Culoarea:
•Bruna Galben-aurie (indiaree);
•verde cand bilirubinase oxideazala nivelul intestinului gros;
•mai inchisa (inconstipatie);
•albicioasa ca argila (icter mecanic),
•brun-inchis (icter hemolitic);
•neagra ca pacura, moale si lucios (in cazul unorhemoragii in portiunea superioaraa tubului digestiv -
MELENA);
•rosie (in cazulhemoragiilor din portiunea inferioaraa tubului digestiv).

7.Mirosul:
•Fecaloid Acid (in caz defermentatie intestinala);
•Fetid (in caz deputrefactie);
•miros Ranced foarte patrunzator (in cazul cand in scaun se gasescgrasimi nedigerate);
•Foarte Fetid (incancerul colonului si rectului).

8.Aspectul:
•Pastos-omogen (normal)
•De zeama de pepene sau supa de linte (infebra tifoida);
•de zeama de orez (in intoxicatii, sauholera)
9.Elemente patologice :
•-mucus, puroi, sange (in colite ulceroase, pseudomembranoase, cancer rectal sau intestinal, dizenterie);
•-resturide alimente nedigerate (in pancreatitecronice);
•grasimi nedigerate,
•parazitiintestinali,cazurile vor fi imediatraportate medicului

10.Notarea scaunelor:
- numarul ,aspectul, mirosul

OBSERVAREA SI NOTAREA VARSATURILOR:

Voma (varsutara)= actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gura, continutul stomacal.
Scop= obtinerea de in informatii privind continutul gastric pentru stabilireadiagnosticului si bilantului lichidelor
ingerate si eliminate zilnic din organism
Materiale necesare:
•tavita renala (doua),pahar cu apa,foaie de temperatura,pix albastru,
•musama,aleza,prosop.
Efectuarea tehnicii:
•-se aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirare a varsaturii (sezanda, semisezanda, in decubit
lateral cu capul usor ridicat).
•-se sustine capul (fruntea) bolnavului cu o mana si cu cealalta tavita renala
•-se serveste bolnavului un pahar cu apa pentru clatirea gurii dupa varsatura
Etape de executie-Timpi de executie:
•Observarea calitatilor varsaturilor

Frecventa:
-ocazionale (in intoxicatiile alimentare sau in bolile infectioase acute);
-frecvente (in stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese);
-incoercibile (graviditate si unele boli psihice)

Orarul
-matinale sau -dimineata pe stomacul gol(la alcoolici si gravide)
-postprandiale sau -imediat dupa alimentare sau chiar in timp ce bolnavulconsuma alimentele(la nevropati)
-tardive; -la 2-6 ore de la alimentatie (in ulcer si cancer gastric complicatcu stenoza pilorica)
•Cantitatea: -In stenoza pilorica varsatura este foarte abundenta iar in alte cazuri cantitatea se poate reduce la
cativa zeci de ml.

•Continutul:
•-alimentare-(alimente mai mult sau mai putin digerate)
•-fecaloide -(in ocluziile intestinale)
•-mucoase, apoase (la etilici si gravide)
•-biliare (in colecistopatii)
•-purulente (in gastrita flegmonoasa)
•-sangvinolente (sausange pur=Hematemeza-in boli ale stomacului)

Culoarea:
•-galbenasauverzuie(in varsaturilebilioase)
•-rosie, ca sangelenedigerat(in ulcer gastro-duodenal)
•-galbuie, murdara(in ocluzieintestinala)
•-bruna, ca zatulde cafea(in cancer gastric)

Mirosul:
•-fad, acru(inhiperclorhidrie)
•-fecaloid(reflux al continutuluiintestinal in stomac=Ileus)
•-untranced(infermentatiegastrica)

Fortade proiectie:
•-brusc,in jet,faraefort,faralegaturacu alimentarea,faragreata;

Simptome care insotesc varsatura:

•-durereabdominala, deshidratare
•Notareavarsaturilorin foaiade observatie:
•Se noteaza fiecarea varsatura cu un cerc insotitde data sioracands-a produs, in rubrica speciala a foiide
temperatura:
•-varsatura alimentara:cerneala albastra-varsatura bilioasa:cerneala verde
•-varsatura sangvinolenta:cerneala rosie

OBSERVAREA, MASURAREA SI NOTAREA EXPECTORATIEI:

•Expectoratie= actul de eliminare pe gura, dupa tuse, a produselor formate in caile respiratorii -SPUTA sau
expectoratia.
•Scop= obtinerea de informatii privind calitatile sputei, ele avand o mare valoarein stabilirea diagnosticului si
urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare.
Materiale necesare:
•scuipatoare,tampoane pe porttampon,vas gradat,tavita renala,
•foaie de observatie (temperatura),pix sau creion de culoare rosie.
•Pregatirea bolnavului psihica si fizica:-bolnavul va fi educat cum sa expectoreze:sa tuseasca cu gura inchisa;
•sa colecteze sputa in scuipatoare;
•sa nu stropeasca in jurul sau,
•sa nu arunce in scuipatoarele corpuri straine (mucuri de tigari, hartii);
•-se va insista in educarea femeilor care au tendita de a ingera sputa.
•-se va aseza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta, fara sa oboseasca;
•-se va sprijini capul bolnavului (daca o cere starea generala).

Notarea grafica:-se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie, identic cu notarea diurezei, cantitatea de
sputa colectata in vasul gradat.
•Curatirea mucoasei bucale:
•-se pregatesc tampoane de tifon pe porttampon
•-se curata mucoasa bucala si dintiicu tampoanele
•-se aruca tampoanele in tavita renala.
•Observarea calitatilor sputei:

Culoarea
•Rosie, sangvinolenta, aerata si spumoasa (in Hemoptizia din tuberculoza, cancer pulmonar)
•Hemoptoicasau sputa striata cu sange -Ruginie (ca sucul de prune, in debutul din pneumonie)
•Rosie-Brunacand sangele stagneaza in plaman inainte de a fi evacuat
•Rosie-Gelatinoasain cancerul pulmonar
•Rozin edemul pulmonar
•Galbena-Verzuiein supuratiile pulmonare
•Alba/alba-cenusiein inflamatia bronhiilor si in astmă bronsic
•Neagra in infarct pulmonar

Mirosul:
- fetidin dilatatia bronsica, caverne tuberculoase
•fetiditate penetranta, in gangrena pulmonara
•mirosul pamantului sau al paiului umedin supuratii pulmonare

Consistenta: spumoasa,aerata,gelatinoasa,viscoasa,lichida

Forma sputei: perlata-in astmă

•numulara-in caverne pulmonare (mase grunjoase, izolate in saliva)
•mulaje bronsice

Compozitia (aspectul sputei):

- mucos-in astm bronsic, inflamatiabronhiilor
•purulent(in supuratii pulmonare, in cazul deschiderii unei colectii purulente intr-o bronhie din vecinatatea
plamanului)
•muco-purulent-seros(in staza,edem pulmonar)
•pseudomembranos(in difteria laringiana, bronsita difterica, bronsita pseudomembranoasa)
•sangvinolent(in edem pulmonar, cancer pulmonar, infarct pulmonar).

•Cantitatea sputei
•50-100ml/24 h (in bronsita catarala, pneumonie, tuberculoza, incipienta
•pana la1000ml/24 ore (in gangrene pulmonare, edem pulmonar)
•vomica= eliminarea unor colectii masive de puroi (in abces pulmonar, chist hidatic)

MASURAREA INALTIMII CORPORALE A BOLNAVULUI ADULT:

•Scop: masurarea inaltimii bolnavului este necesara pentru determinarearaportului cu masa corporala.
Materiale necesare:
•taliometru,foaia de temperatura,creion,stilou sau pix.

Tehnica:
•-se comunica bolnavului investigatia si simplitatea modului de executie
•-se invita bolnavul sa se descalte
•-se aseaza bolnvulin picioarecat mai drept sub cursorul taliometrului, pana se atinge capul bolnavului
•-pe tija gradata se citeste inaltimea bolnavului
•-se noteaza in foaia de temperatura si de observatie
•-se invita bolnavul sa coboare si se ajuta bolnavul sa se incalte
•-bolnavul este condus pana la pat, asezat in pozitie comoda si invelit.
•Observatie!in cazul pacientilor imobilizati la pat masurarea inaltimii se face cu ajutorulunei bande metrice
avand in vedere ca bolnavul sa fie perfect in decubit dorsal.

MASURAREA SI NOTAREA GREUTATII CORPORALEA BOLNAVULUI ADULT

•Scop: aprecierea starii de nutritie a bolnavului,stabilirea necesitatilor calorice ale organismului,stabilirea dozei
terapeutice de medicamente si urmarirea evolutiei bolilor.
•Indicatii: determinarea masei corporale este necesara la toti bolnavii internati inspital, cu exceptia cazurilor la
care mobilizarea activa este contraindicata.
•Contraindicatii:bolnavii cu infarct miocardic,tromboflebite,cei cu traumatisme,hemoragii,stari de soc.
•Materiale necesare:Cantar. foaia de temperatura.pix
•Tehnica:-se pregatesc materialele necesare
•-se anunta bolnavulsa nu manancesi bolnavul este rugat sa urineze
•-se verifica indicatorul mobil al cantarului
•-se invita bolnavul sa urce pe cantar
•-se citesc pe scara cursorului valorile obtinute si se noteaza masacorporala in foaia de temperatura
•-se invita bolnavul sa coboare de pe cantar si va fi condus pana la pat, instalat in pozitie cat mai comoda.
•-se reorganizeaza locul de munca, spalarea pe maini.