UNIVERSITATEA BIOTERRA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ

GENERALĂ

APARATUL CARDIOVASCULAR
 Sistemul circulator
• Constituit din 1. Sistemul cardiovascular

• 2. Sistemul limfatic

• Sistemul cardiovascular = inimă+vase sanguine

• Sist.limfatic = vase limfatice+ganglioni limfatice+organe

limfoide(splină, timus, amigdale, foliculi limfatici intestinali)

• Există interconexiuni între sisteme

• Funcții: nutriție/eliminare substanțe toxice, protecție imunologică,

termoreglare, control intern
 Sistemul cardiovascular- INIMA

• Organ musculocavitar 250-300g, dimensiunea pumnului

• În centrul toracelui, mediastin

• 4 cavități(2 atrii+2 ventricule), 3 straturi(endocard,

miocard, pericard)

• Interconectează circulația mică cu cea mare

 Mica și marea circulație

Sângele încărcat cu O2 de la
plămâni intră prin cele 4 vene
pulmonare în atriul stâng, trece
prin valava mitrală în
ventriculul stâng, este trecut în
marea circulație prin valva
aortică, ajunge la țesuturi, se
întoarce cu CO2 prin venele cave
în atriul drept, trece prin valva
tricuspidă în ventriculul drept,
trece prin valva pulmonară în
mica circulație în plămâni, face
schimburile gazoase și ajunge
din nou prin venele pulmonare
în atriul stâng
https://sphweb.bumc.bu.edu/otlt/MPH-Modules/PH/PH709_Heart/CardiovascularSystem.jpg
 Circulația fetală- scop principal= scurtcircuitarea plămânilor

Elementele specifice:
1.ductul venos=scurtcircuitează ficatul
2.ductul arterial=trece sângele din a.pulmonară în aortă
3.foramen ovale=trece sângele din atriul drept în atriul stâng pt.a
scurtcircuita plămânii
 Straturile cordului

• 1. Pericardul- la exterior, structură seroasă delimitează un spațiu

inchis, cu lichidul pericardic, vase sanguine, limfatice, terminații
nervoase. Limitează și controlează umplerea cordului. Rol în
patologie( pericardite de etiologie locală sau generală,
hemopericard, procese tumorale). Puncția salvatoare în caz de
tamponadă cardiacă( cale subxifoidiană, parasternală sau
apicală)

• 2. Miocardul- structură musculară specifică(plexiformă), cu vase

sanguine sanguine proprii, limfatice, terminații nervoase
specifice, mai gros în ventriculi

• 2. Endocardul- structura internă, netedă, mai groasă în atrii, se

răsfrânge pe valve,
https://www.dartmouth-hitchcock.org/images/h9991324_002.jpg
 https://ctsurgerypatients.org/sites/default/files/styles/generic_featured_image/public/
Tricuspid-Valve-FINAL.png?itok=Qcwf6PvT

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e5/
Diagram_of_the_human_heart_%28cropped%29.svg/1200px-
Diagram_of_the_human_heart_%28cropped%29.svg.png

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK549884/bin/mitral__valve1.jpg
Mitra papală sub formă de gură de pește( peștele fiind simbolul
creștinismului)
https://www.frontiersin.org/files/Articles/464058/fcvm-06-00088-HTML/image_m/fcvm-06-00088-g001.jpg
 Sistemul de conducere nervoasă
(Excito-conductor nodal)

• Generarea automată de impulsuri pt activitatea cardiacă

• 1.Nodul sinoatrial(NSA):situat în peretele atriului drept, lângă

orificiul v.cave superioare; de aici pornește impulsul nervos

• 2.Nodul atrioventricular(NAV)- în septul interatrial

• 3.Fasciculul atrioventricular(HISS): pornește din NAV, intră

în septul interventricular și se împarte în cele 2 ramuri(ram
drept și stâng); întreruperea unui ram=Bloc de Ramură- BRS
sau BRD

• 4.Rețeaua Purkinje: ramificațiile finale la miocard

 Activitatea cardiacă
• Propagarea undei de la NSA până la rețeaua Purkinje

• Succesiune de contracție=SISTOLĂ=evacuare conținut și

relaxare=DIASTOLĂ=umplere cu sânge

• Frecvența cardiacă normală dată de NSA este de 60-90

• Lezarea NSA conduce la activitate controlată de NAV=40

• Lezarea NAV conduce la activitate controlată de rețeaua

Purkinje=20-25

• Succesiunea sistola-diastolă= ciclu cardiac= cca.0,8s

• Umplerea ventriculară se face în mod pasiv-70%- și numai 30%

prin sistola atrială
 Indici cardiaci

• Debit sistolic(DS)=volumul sanguin expulzat printr-o

sistolă ventriculară=70-90 ml

• Debitul cardiac(DC)=volumul sanguin expulzat pe

minut=DS x frecvența cardiacă=5-6 l/min. În condiții
speciale(fiziologice-sarcină, efort fizic- sau patologice-
febră, sepsis; până la 30-40 l/min- depinde de starea
miocardului(a vascularizației)

• Travaliul cardiac=DS x presiunea arterială medie

https://www.ebmconsult.com/content/images/Anatomy/Heart%20Anatomy%20Anterior%20View.png
 Vascularizația cordului

• Arterele coronare(2) se desprind din aortă imediat

deasupra valvei aortice, de la nivelul sinusurilor lui
Valsalva. Se ramifică progresiv, cu anastomoze
intercoronariene reduse. Obstrucția = infarct miocardic

• Sângele venos drenează în sinusul coronar de la nivelul

atriului drept
 Inervația cordului

• Control de la centrii bulbari

• Plexul cardiac= vegetativ, simpatic+ parasimpatic

• simpaticul= crește frecvența, vasodilatator coronarian

• parasimpaticul= inhibitor al frecvenței, coronaro

constrictor, prin acțiune asupra NSA și NAV
 Activitatea electrică

• Înregistrată cu ECG prin electrozi la nivelul membrelor și

precordial

• Se inregistrează UNDE( P, ORS, T), SEGMENTE- porțiunea

dintre 2 unde, INTERVALE- porțiunea dintre începutul unei unde
și următoarea undă

• Unda P= contracția atrială

• Segmentul PQ= transmiterea impulsului

• Unda QRS= contracția ventriculară(maschează diastola atrială)

• Unda T= diastola ventriculară

 Circulația arterială

• Aorta ascendentă furnizează

a.coronare
• Din crosa aortei se desprind:trunchiul
brahicefalic, a.carotidă comună
stângă și a.subclavie
• Trunchiul brahicefali se bifurcă în
a.subclavie dreaptă și a.carotidă
comună dreaptă
• a.carotide se divid în a.carotida
externă(pt.viscerocraniu și gât) și
a.carotidă internă(pt.neurocraniu)
• a.subclavie se continuă cu a.axilară,
a.brahială, a.radială și a.ulnară. se
formează arcadele palmare din care
pornesc a.digitale
• Aorta toracică furnizează a.bronșice,
a.esofagiene, a.intercostale
https://i.pinimg.com/originals/09/e0/60/09e060b686527c1ae59c36a52f28e82d.jpg
 Circulația arterială

• Aorta abdominală se împarte în

trunchiul celiac(cu a.hepatica comună,
gastrică stângă si a.splenică),
a.mezenterică superioară(pt.duoden,
intestin subțire, colon drept și 2/3
drepte colon transvers), a.mezenterică
inferioară(pt.colon stâng,sigmoid,
rect), a.renale, a.genitale
• Aorta abdominală se termină cu cele 2
a.iliace comune
• A.iliace se bifurcă în a.iliace
interne(pt.organele pelvine) și a. Iliace
externe care merg la membrul inferior
• a.iliacă externă se continuă cu
a.femurală, poplitee(care se bifurcă în
a.tibială și peronieră)
• Se formează arcadele plantare din care
se desprin a.digitale
https://i.pinimg.com/originals/09/e0/60/09e060b686527c1ae59c36a52f28e82d.jpg
 Circulația venoasă
• În general sunt omoloage arterelor
• De la membrele inferioare se
constituie v.cavă inferioară(unirea
v.iliace comune)
• v.cavă inferioară preia v.genitale,
v.renale, v.lombare precum și
v.suprahepatice; trece prin diafragm
și se varsă în atriul drept
• v.cavă superioară preia
v.extremității superioare și se
deschide în atriul drept(unirea
venelor brahicefalice dreaptă și
stângă)
• v.brahicefalice se formează prin
unirea v.jugulare(internă și externă)
cu v.subclavii

https://i.pinimg.com/originals/ee/49/36/ee4936cbfacae9eb6c161b5094dc31dd.gif
 https://image.slidesharecdn.com/10-130908034100-/95/azygos-system-5-638.jpg?cb=1378611698

• În torace există sistemul v.azygos(pe partea dreaptă) și hemiazygos

pe partea stângă. V.azygos preia drenajul v.hemiazygos și se
deschide în v.cavă superioară. Are valoare practică deosebită în caz
de obstrucții infrarenale ale v.cave inferioare
 Sistemul port
• Reprezintă calea de drenaj a sângelui cu elemente nutritive rezultate din
procesul de digestie spre ficat

• Se formează din unirea v.mezenterice superioare cu trunchiul venos

mezentericolienal

• v. Mezenterică superioară preia sângele intestinului subțire și a colonului drept

• v. Mezenterică inferioară drenază colonul stâng, sigmoid și rect; se unește

retropancreatic cu v.splenică(lienală)

• Trunchiul v.porte are traseu retropancreatic și primește drenajul aferent

trunchiului celiac

• v.portă intră în ficat ca elementul cel mai posterior al pediculului hepatic

• Bifurcarea v.porte(și a.hepatice proprii și căilor biliare) reprezintă cheia de

boltă a împărțirii antomochirurgicale a ficatului(2 hemificați, 4 sectoare, 9
segmente)
 Sistemul port(intestinal)

https://prohealthinsight.com/wp-content/uploads/2019/07/Hepatic_Portal_Vein_System-1-300x194.jpg
 Anastomozele porto-cave:
1.esofagiană inferioară;
2.periombilicală;3.hemoroidală;
4.parietocolică(retroperitoneală)
Reprezintă cale derivativă în caz
de obstrucție portală
Periombilical se formează capul
de meduză

https://images.squarespace-cdn.com/content/536a936ae4b09724c1063b54/1408043654100-A1EF8LNEFCFUWOV1M9Y1/?content-type=image%2Fjpeg
 Sistemul limfatic
• Cale accesorie de drenaj a lichidului interstițial

• Limfa = sânge fără elemente figurate(eritrocite, leucocite, trombocite) + conținut

lipidic crescut + limfocite și imunoglobuline (din ganglioni și organe limfatice)

• Se colectează în:

• 1. Canalul(ductul) toracic:drenază limfa din membrele inferioare, pelvis, abdomen

într-o structură din vecinătatea diafragmului=cisterna chili; de aici colectează
limfa 1/2 stângi a toracelui și se varsă la nivelul v.subclavii stângi

• 2. Canalul limfatic drept: drenează 1/2 dreaptă a toracelui, cap, gât în vena
subclavie dreaptă

• Ganglionii limfatici se grupează în jurul trunchiurilor vasculare, existând regula

drenajului etapizat; blocarea(extirparea) unui grup ganglionar duce la
redirecționarea fluxului limfatic. Fiecare organ are un drenaj limfatic bine stabilit=
implicație majoră în chirurgia cancerului( totuși nu este singura cale de diseminare
a celulelor neoplazice- perineurală, prin contiguitate, hematogenă= metastaze la
distanță)
Drenajul limfatic al celor 2 trunchiuri principale

https://teachmeanatomy.info/wp-content/uploads/2203_Lymphatic_Trunks_and_Ducts_System.jpg