Curs 4.

Sistemul venos ( vena cav superioar, vena cav

inferioar, vena port, sistemul venos azygos). Sistemul vascular
al micii circulaii ( artera i venele pulmonare). Sistemul limfatic
caracteristici. Splina.
Sistemul venos
Vena cava superioara - VCS se formeaza prin unirea a 2 trunchiuri venoase: trunchiul
brahiocefalic dr + stg
- colecteaza sange venos de la creier, cap, gat = vena jugulara interna
- colecteaza sange venos de la membrele superiaore= vena subclavie
- colecteaza sange venos de la torace = sistemul azygoz
Vena jugulara interna - VJI se formeaza in interiorul craniului
- colecteaza sange venos de la creier (sinusurile durei mater: sinusul sagital inferior,
superior, transvers si cavernos), cap si gat;
Vena subclaviculara continua vena axilara
- colecteaza sange de la nivelul membrelor superioare, toracic:
peretii, spatiile intercostale, bronhii, pericard, diafragma
superficiale (subcutanate) : vena bazilica, vena cefalica
profunde: poarta aceiasi denumire cu arterele pe care le insotesc: digitale, radiale,
ulnare, brahiale ce formeaza vena axilara;
Vena azygos se afla la dreapta coloanei vertebrale:
- se varsa in vena cava superioara printr-un arc ce intra in raport cu
pediculul pulmonar drept;
- afluenti: venele intercostale de partea dreapta si venele hemiazygos si
hemiazygos accesorie, vene ce se afla la stanga coloanei toracale (ce are
ca afluenti venele intercostale de partea stanga); venele diafragmatice
superioare, bronsice, pericardice, esofagiene.
Vena cava inferioara- VCI colecteaza sange venos de la nivelul membrelor inferioare,
abdomen, pelvis, bazin, pereti, viscerele din bazin (rinichi, gl.suprarenale, testicul, ovar), ficat
(venele hepatice), parietale (fata inferioara a diafragmului), peretele posterior al abdomenului
(lombara 3 si 4).
- se formeaza di venele iliace commune
- se afla usor la dreapta aortei descendente abdominale
- traverseaza hiatul diaphragmatic -> ajunge la nivelul AD unde exista o
semivalva -> valva lui EUSTACHIO
- se formeaza sin venele iliace interne si externe
Venele iliace interne: -colecteaza sange venos de la nivelul pelvisului
o vv.parietale: v.viscerala inferioara, v.ileolombara, v.fesiera
superioara, fesiera inferioara, obturatoare
o vv.viscerale: de la nivelul pelvisului: vezicale, rectale medii,
rusinoasa interna, la barbati: v.prostatica, v.veziculo
deferentiala, la femei: v.uterina, v.vaginala.
Vnele iliace externe: - colecteaza sangele venos de la nivelul membrelor inferioare
profunde: v.femurala -> vv.tibiale, fibulare, digitale (plantare, dorsale ale piciorului,
arc plantar)

superficiale: safena mare (se termina in vena femurala) si safena mica (se termina in
vena poplitee).

Vena porta: - nu se varsa in VCI

- se formeaza prin unirea venei splenice cu v.mezenterica inferioara =>
trunchiul mezentrico-splenic in care dreneaza v.mezenterica superioara -> vena
porta care ajunge la nivelul hilului hepatic
- incepe prin capilare la nivelul peretilor tubului digestiv subdiafragmatic si se
termina la nivelul capilarelor sinusoide in ficat
- contine sange incarcat cu substante simple absorbite din intestin
- incepe inapoia colului pancreasului
- se formeaza prin unirea celor 3 vene: VMS, VMI, vena splenica
VMI aduce sange de la jumatatea stanga a colonului transvers si 1/3 superioara a
rectului
VMS colecteaza sange de la intestinal subtire si dreapta a intestinului gros
- traiect: trece retro-duodenal, printer foitele omendului mic -> ajunge
in hilul hepatic
- usor oblica de jos in sus si la dreapta
Venele stomacului corespund n general arterelor. Ele se formeaz din retele capilare
situate n submucoasa, strbat grosimea peretiilor gastrici, se adun sub seroasa si apoi n
trunchiuri colectoare dispuse de-a lungul celor dou curburi, alturi de arcurile arteriale si se
vars n vena port. Venele gastrice, dreapt si stng, se vars direct n trunchiul venei porte,
vena gastroepiploic dreapt se vars n vena mezenteric superioar, iar vena gastroepiploic
stng si venele gastrice scurte sunt tributare venei splenice.
n teritoriul jonctiunii esogastrice se realizeaz o anastomoz ntre venele esofagiene
teritoriu cav superior si afluentii gastricei stngi teritoriu port. La nivelul fetei posterioare
a fundului stomacului, care este extraperitoneal, se realizeaz o alta anastomoza porto-cav
(sistemul venelor subperitoneale Retzius).

Vascularizatia functional a ficatului este realizat de vena port, care ncepe

prin capilare la nivelul tubului digestiv si sfrseste prin capilare la nivelul ficatului.
Vena port se formeaz posterior de colul pancreasului prin unirea venelor mezenteric
superioar, splenic si mezenteric inferioar. Aduce la ficat snge ncarcat cu substante
rezultate n urma absorbtiei intestinale. Ea urc n pediculul hepatic si, ajuns in hilul
ficatului, se mparte, ca si artera hepatic, ntr-o ramur dreapt si o ramur stng.
Ramura dreapt se mparte n dou ramuri segmentare: anterioar si posterioar.
Ramura stng se mparte n dou ramuri segmentare: medial si lateral a lobului stng.
Ramurile segmentare dau ramuri subsegmentare. La nivelul spatiului portal se afla ramuri
perilobare (interlobare) ce ptrund n lobul si se capilarizeaza formnd sinusoidele hepatice.
Sngele venos al ficatului este colectat de 2-3 vene hepatice (suprahepatic stng, mijlocie si
dreapt) care ajung n vena cav inferioar.
Sistemul venei porte include toate venele ce dreneaz portiunea abdominal a tubului
digestiv (exceptand portiunea inferioara a canalului anal, dar incluzand esofagul abdominal)
precum si splina, pancreasul si vezicula biliara. Vena port conduce sangele de la aceste
organe in ficat, unde se capilarizeaza sub forma capilarelor sinusoide, care converg si se varsa
in vena cav inferioar, prin intermediul venelor hepatice. Sngele parcurge astfel doua retele
capilare: - capilarele tubului digestiv, splinei, pancreasului si veziculei biliare.
- sinusoidele hepatice.

Vena port este unica si nu are o artera omonim, drennd teritoriul arterial a cinci
artere: artera mezenteric superioar, artera mezenteric inferioar si din trunchiul celiac,
arterele hepatic, gastric si lienal.
La adulti, vena port si tributarele sale sunt avalvulare; n perioada fetal si o scurta
perioada postnatal exist valve n venele tributare, care ulterior se atrofiaz, putnd persista
n forma atrofic.

Formare
De aproape 8 cm lungime si cu un diametru de 12 15mm, vena porta se formeaza la
nivelul vertebrei L2, prin unirea venei mezenterice inferioare cu trunchiul mezenterico-lienal
(format prin unirea venei lienale cu vena mezenterica inferioara). Aceasta jonctiune se
realizeaza anterior de vena cava inferioara si posterior de colul pancreasului.

Traiect Raporturi
De la origine, vena porta se orienteaz usor oblic spre dreapta, si urc posterior de
portiunea superioar a duodenului, de canalul coledoc si de artera gastroduodenal, ntre
acestea si vena cav inferioar, plasata posterior. Astfel, intra n marginea dreapt liber a
omentului mic si urca anterior de orificiul epiploic, spre extremitatea dreapt a hilului hepatic,
ramificndu-se n dou trunchiuri, drept si stng, care urmeaz intraparenchimatos
ramificatiile arterelor hepatice corespunzatoare. La nivelul omentului mic intra n constitutia
pediculului hepatic, alturi de artera hepatica proprie, calea bilbiar principal, fibre nervoase
ale plexului hepatic, vase si noduli limfatici.
Vena port are urmatoare portiuni:
a) retropancreatic (posterior de colul pancreasului);
b) retroduodenal (posterior de portiunea superioara a duodenului);
c) omental (in marginea libera, dreapta, a omentului mic);
d) hilar.
a) In portiunea retropancreatic, vena porta are urmatoarele raporturi:
- anterior colul pancreasului;
- dreapta artera retroduodenal;
- canalul coledoc (fat de care se afla la distanta n portiunea inferioar si se
apropie pe masur ce urc spre omentul mic, delimitand astfel
triunghiul
interportocoledocian)
- portiunea a doua descendent a duodenului
- posterior fascia de coalescenta Treitz si prin intermediul acesteia:
- vena cava inferioar;
- stlpul drept al diafragmei;
- noduli limfatici;
- ganglioni simpatici.
b) In portiunea retroduodenal, vena port are urmtoarele raporturi:
- anterior: - portiunea superioara a duodenului (DI );
- dreapta coledocul si artera gastroduodenal ;
- stnga : - artera hepatic comuna.
c) In segmentul intraepiploic, vena port particip la constituirea pediculului hepatic si are
raporturi cu:- anterior artera hepatica proprie (la stanga), calea biliara principal (la
dreapta), - artera gastric dreapt (ramura a arterei hepatice proprii elementul cel mai
anterior al hilului), - posterior orificiul epiploic Winslow (foramen epiploicum)
d) In segmentul hilar, este clasic descris ca atat porta ct si ramurile sale ocup planul cel
mai posterior. La acest nivel, vena porta se ramific in cele doua ramuri ale sale.
Distributia intrahepatic a ramurilor :

Ramura dreapt este mai voluminoas, continu directia trunchiului venei porte, avand
raport anterior cu canalul hepatic drept. Inainte de a patrunde in hil, vena dreapta
primeste de obicei vena cistica si da cateva ramuri pentru lobul caudat.
Odat ptruns n lobul drept, se mparte ntr-o ramur segmentar anterioar si o ramur
segmentar posterioar.
Ramura stng, mai lunga dar de calibru mai mic, prezinta o portiune initial
transversal care strbate de la dreapta la stnga hilul hepatic si d cateva ramuri
pentru lobul caudat. Aceasta este urmat de portiunea ombilical, perpendiculara pe
precedenta, se gaseste n fisura ligamentului rotund, care se orienteaz anterior; la 2
cm inaintea marginii inferioare se continu cu ligamentul rotund, care contine vena
ombilical stng obliterat. Din portiunea ombilical iau nastere ramuri laterale si
ramuri mediale, destinate segmentelor lateral si medial ale lobului stng hepatic.
Ramura stnga a venei porte este conectat cu vena cav inferioar prin ligamentul
venos, un vestigiu al unui duct venos ombilical care se afla in santul sagital drept.
Afluentii venei porte sunt:
- venele paraombilicale
- vena gastrica stanga
- vena gastrica dreapta
- vena prepiloric
- vena cistic

Venele porte accesorii au fost mprtite n cinci grupe:

-

paraombilical, vene mici care plec din peretele abdominal anterior si se

termin n ficat sau vena port;
al ligamentului falciform, vene mici care plec din peretele diafragmei si se
termin n ficat sau vena port;
gastrohepatic, pleac de la stomac si merg la ficat;
cistic, pleac de la colecist si se termin in ficat;
al vaselor nutritive din peretii arterei hepatice, venei porte si ductelor biliare.

Vascularizatia venoas a intestinului subtire si gros

n mare parte, traiectul lor se suprapune celui al arterelor.
Vena mezenteric superioar adun sngele venos din cca. 5-6m de intestin subtire si
gros, avnd un rol deosebit n procesul de absorbtie intestinala. Ea este afluentul principal al
venei porte.
Vena mezenteric superioar ia nastere n mezenter avnd ca afluenti venele colice
(ileocolic, colic dreapt, colica medie) care se vars pe partea dreapt si venele jejuno-ileale
care se vars pe partea stng.
Venele colonului stng sunt tributare venei mezenterice inferioare si deci sistemul
port.
Vena mezenteric inferioar se termin napoia corpului pancreasului, unindu-se cu
vena splenic, constituind astfel trunchiul splenomezenteric.
Trunchiurile de origine, n numr de trei:
- trunchiul venos sigmoidian, constituit prin unirea celor trei vene sigmoidiene;
- vena colic stng;
- vena rectal superioar.
Venele colonului formeaz arcade venoase ca si arterele. Aceste arcade constituie, n
sindromul de hipertensiune portal, ci de derivatie a sngelui venos. O cale de derivatie din
teritoriul venei mezenterice superioare este spre vena gastric stng si alta spre vena lienal

si mai departe n zonele de anastomoze porto-cave. n teritoriul venei mezenterice inferioare o

cale de derivatie merge spre venele rectului si alta spre venele peretelui colonului descendent
si venele peretelui abdominal posterior (plexul Retzius).

Anastomozele porto-cave reprezint puncte de legtur ntre sistemul port si

venele cave. Aceste pot fi ntlnite la nivelul:
1. Cardiei, venele gastrice stngi si venele gastrice scurte (ce dreneaz n sistemul port)
se anastomozeaz cu venele esofagiene (ce dreneaz in sistemul cav superior). n
hipertensiunea portal se formeaz dilatatii varicoase varice esofagiene.
2. Rectului, venele rectale superioare (ce dreneaz n sistemul port) se anastomozeaz cu
venele rectale mijlocii si inferioare (ce dreneaz in sistemul cav inferior). n
hipertensiunea portal cauzat de un obstacol (ciroza hepatic) se formeaz dilatatii
varicoase hemoroizii.
3. Venele lui Retzius ce cuprind vene care se gsesc n locurile unde intestinul rspunde
direct peretilor abdominali (duoden, colon ascendent descendent si rect). O parte din
vene nu se ndreapt spre vena port ci spre venele suprarenale (duoden), renale
(colon), gonadale, sau peretilor abdominali (lombare, sacrate).
4. Venele paraombilicale si ale ligamentului falciform se anastomozeaz cu venele
subcutanate toracice si cu toracic intern (tributare ale venei cave superioare) si cu
venele epigastrice
superficial si inferioar (tributare ale cavei inferioare).
Anastomozele peretelui toraco-abdominal formeaz sub tegumente un desen varicos
cunoscut sub numele de cap de meduz.

Vena cav inferioar

Vena cav inferioar dreneaz sngele venos al membrelor inferioare, pelvisului,
abdomenului ct si organelor genitale externe, avnd un traiect de satelit al aortei la dreapta
acesteia.
Provine din unirea celor dou vene iliace comune, la dreapta vertebrelor L4-L5, la 2cm sub
bifurcatia aortei. Trece pe fata posterioar a ficatului unde primeste venele hepatice, strbate
diafragmul, la nivelul vertebrei T9, intr n torace, apoi n pericard si se vars n atriul drept.
Raporturi intraabdominale anterioare :
artera iliac dreapt;
rdcina mezenterului;
vasele gonadale;
portiunea duodeno-pancreatic;
vena port (desprtit prin fascia Treitz);
fata posterioar a ficatului, ntr-un sant aflat ntre lobul drept si
lobul caudat .
Raporturile posterioare sunt reprezentate de:
coloana vertebral lombar;
insertiile muschiului psoas drept;
stlpul diafragmatic drept;
primele patru artere lombare drepte;
artera diafragmatic inferioar dreapt;
rdcona marei vene azygos;
limfaticele retrocave;
simpaticul lombar drept;
marele si micul splanhnic drept.
Raporturile laterale, la dreapta, sunt reprezentate de:
muschiul psoas si ureterul drept;

vasele gonadale drepte;

marginea medial a rinichiului drept si pediculul acestuia;
glanda suprarenal dreapt.
Raporturile mediale, sunt reprezentate de:
aorta abdominal;
nodulii limfatici interaortocavi.
Afluentii venei cave inferioare:
venele gonadale drepte;
venele renale (stng si dreapt);
venele suprarenale (stng si dreapt);
venele lombare (stng si dreapt);
venele hepatice, n numr de dou sau trei;
arcul venos cavo-azygo-lombar.
Anastomozele cavo cave se realizeaz:
n peretele abdominal anterior, prin venele epigastrice pe de-o parte si venele;
toracice interne si iliace externe, pe de alt parte.
n fata coloanei vetebrale, prin vena azygos;
intrarahidian, prin ramurile medulare ale venelor lombare;
n spatele coloanei vertebrale, prin ramurile dorsale ale lombare.

Sistemul limfatic
Vasele contin limfa ce face parte din mediul intern al organismului si care ajunge in final in
circulatia venoasa. Are compozitie asemanatoare plasmei dar cu un continut mai mic de
proteine.
Deosebiri:
este adaptat la functia de drenare a tesuturilor, capilarele sale formand retele
terminale (cele sangvine se interpun intre artere si vene), capilarele sunt mai
sinuoase si foarte neregulate, au diametru mai mare, calibru neuniform;
peretii vaselor limfatice sunt asemanatoare venelor , cele trei tunici sunt mai
subtiri, pe traiectul vaselor, mai ales la locul confluentelor se afla formatiuni
numite noduli limfatici prin care limfa trece in mod obligatoriu.
Sistemul limfatic incepe cu capilarele ce au capatul de origine in fund de sac. Capilarele
limfatice sunt foarte raspandite in toate organelle si tesuturile. Prin confluenta lor se formeaza
vase limfatice care sunt prevazute la interior cu valvule semilunare ce inlesnesc circulatia
limfei.

Nodulii limfatici au:

dimensiuni variate (de la 2mm la 2cm);
consistenta moale (cand sunt inflamati devin duri si durerosi);
grupati in grupe ganglionare dar exista si solitari.
Principalele grupe de noduli limfatici sunt:
pericranieni: occipitali, mastoidieni, paratiroidieni, submandibulari, submentali
ce strang limfa extremitatii cefalice;
cervicali, situati la gat, in jurul venei jugulare interne, aduna limfa de la nodulii
pericranieni cat si de la viscerele capului si gatului;

axilari situati la baza membrului superior, in axial ce colecteaza limfa de la

nivelul toracelui, membrului superior si glandei mamare;
inghinali situati la nivelul bazei membrului inferior, colecteaza limfa de la
nivelul membrului inferior, organelor genitale externe, peretelui anterior
abdominal;
iliaci situati de-a lungul vaselor iliace commune ce colecteaza limfa de la
nivelul peretilor si organelor pelvisului;
mediastinali, situati in mediastin ce colecteaza limfa de la organelle toracelui si
peretii toracici;
celiaci situati intre curbura mica a stomacului si fata viscerala a ficatului,
colecteaza limfa de la nivelul ficatului, stomacului, splinei, duodenului,
pancreasului;
lombo-aortici situati in regiunea lombara in jurul aortei ce colecteaza limfa de la
nivelul rinichilor, ureterelor si glandelor suprarenale;
mezenterici superiori in jurul vaselor mezenterice superioare in care se strange
limfa de la nivelul jejunului, ileonului, colonului ascendent, jumatatea dreapta a
colonului transvers;
mezenterici inferiori in jurul vaselor mezenterice inferioare in care se strange
limfa de la nivelul jumatatii stangi a colonului transvers, colonul descendent,
sigmoid si partea superioara a rectului.

Limfa colectata de la tesuturi si organe ajung prin vasele aferente la nodulii limfatici
regionali unde se imbogatesc cu limfocite si monocite, circula prin vasele eferente spre
trunchiuri limfatice mari si apio in doua colectoare mari: canalul thoracic si trunchiul limfatic
drept.
Trunchiuri limfatice mari sunt:
jugular stang si drept, care colecteaza limfa de la cap si gat;
subclavicular stang si drept, colecteaza limfa de la membrele superioare,
peretele anterior thoracic si glandele mamare;
bronho-mediastinal stang si drept, care colecteaza limfa de la peretii si viscerele
toracelui;
lombar stang si drept, care colecteaza limfa de la membrele inferioare, peretii si
viscerele pelvisului;
trunchiul intestinal, care colecteaza limfa de la nodulii mezenterici superiori si
inferiori.
Canalul toracic are o lungime de 25-30cm, calibru de cca. 3mm, incepe printr-o
dilatatie numita cisterna chili (cisterna Pecquet) la nivelul vertebrei L2. Are traiect anterior de
coloana, inapoia aortei, strabate diafragma, patrunde in torace fiind situata initial in
mediastinul posterior. De la nivelul vertebrei T4 se indreapta spre stanga si inainte, in
mediastinul superior, si se varsa in unghiul venos la unirea venei jugulare interne stangi cu
subclaviculara stanga unghiul Pirogoff. Este prevazut cu valvule la interior. Colecteaza
limfa de la trunchiurile limfatice lombare stanga si drept, trunchiul intestinal, jugular,
subclavicular si bronho-mediastinal de partea stanga.
Trunchiul limfatic drept (vena limfatica dreapta) are o lungime de 1-2cm si colecteaza
limfa de la trunchiurile limfatice jugular, subclavicular si bronho-mediastinal de partea
dreapta. Se deschide in unghiul venos drept aflat la unirea venei jugulare interne drepte cu
subclaviculara dreapta.

Limfaticele stomacului prezint o deosebit de mare important. Ele iau nastere din
doua retele larg anastomozate: una mucoas, alta muscular ce conflueaz ntr-o retea
subperitoneala din care pornesc vase eferente. Acestea se vor indrepta spre o serie de grupuri
de noduri limfatice a cror topografie este de cea mai mare valoare chirurgical, mai ales in
tratamentul cancerului.
In drenajul limfatic al stomacului se disting patru arii:
1) Aria cea mai ntinsa cuprinde regiunea micii curburi si cea mai mare parte a
corpului si fornixului; este tributar nodurilor limfatice de-a lungul arterei gastrice stngi
(nodurile limfatice gastrice stagi).
2) A doua arie de drenaj cuprinde partea inferioara a corpului si cea mai mare parte a
regiunii pilorice. Limfa din aceast regiune se ndreapt spre nodurile situate pe traiectul
arterei gastroepiploice drepte (nodurile limfatice gastroepiploice drepte) si spre cele situate n
unghiul dintre pilor, prima portiune a duodenului si capul pancreasului (nodurile pilorice
inferioare).
Deoarece regiunea antro-piloric reprezint cea mai frecvent localizare a cancerului gastric
(70%), ablatia acestor noduri este obligatorie.
3) A treia arie cuprinde partea stomacului nvecinat segmentului stng (superior) al
marii curburi. Limfa e drenat de nodurile gastroepiploice drepte si de cele pancreaticolienale,
de la hilul splinei, n lungul arterei lienale si spre marginea superioar a pancreasului.
4) Aria a patra, cea mai mic, cuprinde o parte a stomacului nvecinata segmentului
drept al micii curburi si o parte a regiunii pilorice. Nodurile limfatice corespunztoare
formeaz grupul gastric drept si cel piloric superior.
Ultimele dou grupe sunt n relatie cu nodurile hepatice, situate n jurul arterei hepatice.
Datorit acestiu fapt devine posibil drenajul limfei spre nodurile limfatice mediastinale
anterioare si supraclaviculare (semnul Virchow-Troisier, adenopatia supraclaviculara in
cancerul gastric).
Drenajul final din toate aceste 4 grupe se face nodurile celiace, situate n jurul trunchiului
celiac.

Vascularizatia limfatic a intestinului subtire si gros

Limfaticele jejunului si ileonului ncep cu chiliferele centrale de la nivelul vilozittilor
care se vars ntr-un plex limfatic mucos, apoi n reteaua limfatic submucoas, muscular si
subseroas. Vasele colectoare din acesta retea ajung n nodulii limfatici de-a lungul arcadei
marginale care dreneaz spre rdcina mezenterului n nodulii limfatici centrali. De la acest
nivel ajung intr-un colector de calibru mare numit trunchiul intestinal ce trece retropancreatic
si se vars n cisterna chyli.
Plexurile peretelui colic dreneaz n plexul superficial subseros iar din acesta ntr-un
releu format de nodulii limfatici epiploici situati n peretele colonului. Eferentele de la acest
nivel ajung la nivelul nodulilor limfatici paracolici, din acestia n cei intermediari.
Limfa de la nivelul colonului drept ajunge n grupul de noduli limfatici mezenterici
superiori, iar cei ai colonului stng n nodulii limfatici mezenterici inferiori. Nodulii limfatici
centrali situati n dreptul originii arterei mezenterice inferioare pot ajunge n grupul de noduli
limfatici pre i lateroaortici.

Splina
-

organ nepereche, intraperitoneal ce apartine sistemului circulator;

situata in hipocondrul stang in loja splenica, intre colonul transvers si diafragm,
la stanga stomacului;
are forma unui bob de cafea, greutatea de cca. 180-200g, este un organ ce
depoziteaza sangele in jur de 200-300g pe care il trimite in circulatie cand
organismul are nevoie;
distruge hematiile imbatranite si intervine in metabolismul fierului;
are trei fete: diafragmatica (in raport cu diafragma), gastrica (in raport cu fata
posterioara a stomacului), renala (in raport cu fata anterioara a rinichiului
stang); trei margini; un varf orientat in sus si inapoi spre coloana vertebrala;
baza in vecinatatea colonului transvers. Hilul splinei se afla intre fata gastrica si
renala, cele doua fete formand fata viscerala a splinei;

Structura splinei
Este invelita la exterior de peritoneu fiind legata de pancreas prin ligamentul
pancreatico-lienal, de curbura mare a stomacului prin ligamentul gastro-lienal si de diafragm
prin cel frenico-lienal.
Sub peritoneu se afla capsula splinei ce contine fibre colagene, elastice, musculare
netede (se contracta sub influenta adrenalinei).
De la nivelul capsulei pleaca septe de-a lungul carora patrund vasele si nervii splinei.
Parenchimul splinei este format din doua structuri:
pulpa rosie formata dintru-un system lacunar reprezentat de sinusurile venoase
si un system de cordoane splenice cordoanele lui Bilroth spatii dintre doua
sinusuri adiacente formate din: plasmocite, limfocite, macrofage, numeroase
hematii si neutrofile;
pula alba formata din tesut limfatic dispus in jurul sistemului arterial sub forma
de teci periarteriale limfoide, iar pe de alta parte sub forma unor noduli
corpusculii Malpighi (foliculii splenici) cu structura asemanatoare nodulilor
limfatici dar situati in jurul unor artere, localizati central sau periferic.
Vascularizatia arteriala este realizata de artera splenica, ramura a trunchiului celiac,
artera ce ajunge sinuos la nivelul hilului splinei de-a lungul marginii superioare a splinei.
Sangele venos ajunge in vena splenica ce se uneste cu vena mezenterica inferioara si
formeaza trunchiul mezenterico-splenic ce se uneste cu vena mezenterica superioara si
formeaza vena porta. Limfa se colecteaza spre nodulii pancreatico-lienal. Nervii provin din
plexul splenic ce deriva din plexul celiac.