COLEGIUL POLITEHNIC DIN MUN.

CHIŞINĂU

Sistemul cardiovascular uman, sistemul limfatic;

structură şi funcţii.

Elaborat: profesor biologie, Ion Bodean

 Chestionar
 1.Inima umană; structura;
 2. Activitatea cardiacă, ciclurile cardiace;
 3. Automatismul activităţii cardiace,
importanţa;
 4. Sistemul circulator uman; circuitul mare şi
circuitul mic, esenţa;
 5. Tipuri de vase sanguine – artere şi vene,
caracteristica generală, funcţii;
 6. Sistemul limfatic, structură şi funcţii
 Obiective

 1. Să înţeleagă unitatea structurală şi funcţională

a componentelor sistemului cardiovascular;
 2. Să cunoască principiul de ,,automatizm” al
inimii;
 3. Să înţeleagă esenţa proceselor fiziologice ale
circuitului mare şi mic, unitatea structurală şi
funcţională dintre sistemul sanguin şi limfatic;
 4. Să identifice tipuri de vase sanguine,
interdependenţa structură-funcţie.
Structura cordului uman
Inima umană:
• 1. Atriu drept;
• 2. Atriu stâng;
• 3. Vena cavă superioară;
4.Aorta;
• 5. Arteră pulmonară;
• 6. Venă pulmonară;
• 7. Valva mitrală;
• 8. Valva aortică;
• 9. Ventricul stâng;
• 10. Ventricul drept;
• 11. Vena cavă inferioară;
• 12. Valva tricuspidă;
• 13. Valva pulmonară
 Activitatea inimii
•
Inima este un organ muscular unic (pompa perfectă) care pompează sângele prin
organism aprovizionând celulele cu oxigen şi compuşii necesari metabolismului
celular. Inima este compusă din 2 atrii şi 2 ventricule; atriile şi ventriculile din
aceeaşi parte comunică între ele prin supapele respective. (vezi des.)
La contracţii, muşchiul cardiac pompează sângele mai întâi prin atrii, apoi prin
ventricule. La trecere prin plămâni (circuitul mic) sângele se îmbogăţeşte cu oxigen
şi cedează bioxidul de carbon (schimbul de gaze pulmonar), prin venele pulmonare
(unicele vene ale organismului prin care circulă sânge arterial) se varsă în atriul
stâng, apoi în ventricolul stâng din care este pompat în artera aortă apoi trece în
arterele magistrale irigând tot organismul cu sânge arterial.
După ce cedează oxigenul şi se îmbogăţeşte cu dioxid de carbon (sângele arterial se
transformă în sânge venos), se scurge prin sistemul de vene în venele magistrale –
cavă inferioară şi cavă superioară de unde se varsă în atriul drept şi apoi este
pompat în ventricolul drept. Din ventricolul drept, prin arterele pulmonare (unicile
artere prin care circulă sânge venos), sângele ajunge la plămâni unde are loc
schimbul de gaze. Indicile de bază al activităţii cardiace este cantitatea de sânge
care poate fi pompată într-un minut. În mod normal, pentru un adult această
cantitate nu trebuie să fie mai mică de 5,0 l./min(300 l/oră; 7200 l/24 ore) Inima
efectuează mai mult de 100000 de contracţii pe zi pompând sângele prin
aproximativ 20000 km. de artere şi vene ale sistemului circulator uman.
La un adult în stare de repaos inima efectuează 60-80 de contracţii/min.În stare de
stres, activitate fizică intensă, ritmul contracţiilor cardiace poate atinge valori de
pâină la 200/min.
 Sistemul de dirijare (automatismul
inimii)
• Parametrii calitativi ai muşchiului cardiac sânt:
ritmicitatea, conductibilitatea, excitabilitatea şi
contractilitatea. Îndeplinirea normală a funcţiei de
către inimă depinde de:
• starea fiziologică a muşchiului cardiac;
• funcţionarea coordonată a centrilor de automatism
cardiac (nodurile S-A şi A-V);
• Starea sistemului de supape ce asigură circulaţia
curentului sanguin într-o direcţie;
• Lipsa patologiilor în sistemul circulator (depuneri
• S-A de holesterină în lumenul arterial, etc.)
• Contracţiile şi relacsările muşchiului cardiac (sistola
şi diastola) au loc consecutiv şi se efecuează cu o
precizie mare; (asigurarea cantităţii de sânge
circulant în fiecare unitate de timp în fiecare sector
al sistemului circulator).Impulsurile de dirijare (S-A
A-V şi A-V) se transmit prin sistemul conducător al
inimii la miocard asigurând frecvenţa,
uniformitatea, sincronicitatea contracţiilor atriilor şi
ventricolilor în conformitate cu necesităţile
organismului.
• Controlul activităţii cardiace se efectuează prin
măsurarea puilsului, înregistrarea grafică –
electrocardiograma- cu ajutorul unui aparat special
– electrocardiograf.
Sistemul circulator
Schema circuitului mare şi mic sanguin
• 1 — sistemul capilar al capului, , părţilor superioare ale corpului şi
membrelor superioare;
• 2 — artera carotidă stângă;
• 3 — capilare pulmonare;
• 4 — trunchi pulmonar;
• 5 — vene pulmonare;
• 6 — vena cavă superioară;
• 7 — aorta;
• 8 — atriul stâng;
• 9 — atriul drept;
• 10 — ventricolul stâng;
• 11 — ventricolul drept;
• 12 — aortă abdominală;
• 13 — ductul limfatic toracic;
• 14 — artera comună a ficatului;
• 15 — artera gastrică stângă;
• 16 — venele ficatului;
• 17 — artera splinei;
• 18 — capilarele stomacului;
• 19 — capilarele ficatului;
• 20 — capilarele splinei;
• 21 — vena portă;
• 22 — vena splinei;
• 23 — arteră renală;
• 24 — venă renală;
• 25 — capilare renale;
• 26 — artera peritoneală;
• 27 — vena peritoneală;
• 28 — vena cavă inferioară;
• 29 — capilare intestinale;
• 30 — capilare ale părţii inferioare a trunchiului şi membrelor
inferioare.
 Structura şi funcţiile sistemului circulator

• Sistemul circulator constă din: inimă (cord), artere, vene, capilarele

ţesuturilor şi plămânilor.
• Funcţie: - alimentarea continuă a tuturor ţesuturilor de către curentul
sanguin pentru asigurarea unui flux de nutritive şi oxigen şi eliminarea
din organism a prodeselor rezultante ale activităţii vitale. (asigurarea
proceselor metabolice)
• Sângele— elementul de bază al sistemului circulator; constă din - 50%
plasmă, 45% din elemente figurate roşii în care se conţine hemoglobină,
şi 5% - elemente figurate albe.
• Inima (cordul) — pompa care asigură circulaţia continuă a sângelui prin
sistemul circulator.
• Arterele — conductele sanguine prin care sângele arterial ajunge la
periferie, la toate ţesuturile;
• Venele — conductele sanguine, prin care sângele venos este colectat de
la periferie şi transportat la inimă.
• Sistemul capilar — derivate microscopice ale arterilor prin care sângele
ajune la ţesuturi (arteriole) şi care se transformă în venule – începutul
sistemului venos
Tipuri de vase sanguine, structura arterei

• Endoteliu

• membrana internă
•

• membrana elastică

• tunica musculară

• tunica externă
•

•
•
 Sistemul limfatic
• Prin sistemul limfatic al organismului circulă limfa care face parte din mediul intern şi
care în final se varsă în sistemul circulator venos;
• Limfa, ca şi lichidul interstitial, are o compozitie asemănătoare cu a plasmei sanguine;
Sistemul limfatic se caracterizează prin următoarele caractere structural-
funcţionale:
• -îndeplineşte funcţia de drenaj a ţesuturilor formând prin sistemul capilar reţele
terminale;
• - vasele limfatice se aseamănă structural cu venele, sânt formate din trei tunici mai
subţiri ca la vene şi sânt înzestrate cu valvule semilunare care asigură circulaţia limfei
numai spre inimă.
• Sistemul limfatic începe cu capilarele limfatice ale ţesuturilor. Capilarele se unesc şi
formează vase limfatice care urmează acelaşi traseu ca şi venele şi se îndreaptă spre
inimă.
STRUCTURA
• Pe traseul vaselor limfatice sânt situaţi ganglionii limfatici (în jur de 400);în anumite
regiuni ale corpului formează grupuri ganglionare (axilară, abdominală,etc.).
• Ganglionii limfatici realizeaza mai multe functii: produc limfocite si monocite;
formeaza anticorpi; au rol în formarea şi circulatia limfei;- În ganglioni
limfocitele se găsesc în număr mare, reţin şi nimicesc bacteriile care au nimerit în
sânge; în mod normal nodurile limfatice sânt mici, nu se palpează, în caz de infecţii se
măresc considerabil şi devin dureroase
Sistemul limfatic; structură şi funcţii
Circulaţia limfei, amplasarea nodurilor limfatice, ,,centrele de imunitate” în organismul uman
 Sistemul limfatic; structură şi funcţii
• -trunchiul jugular(stang si drept) colecteaza limfa de la cap si gat.
• - trunchiul subclavicular( stang si drept) colecteaza limfa de la membrul
superior, peretele anteror al toracelui si de la glanda mamara.
• -trunchiul bronhomediastinal(stang si drept) colecteaza limfa de la peretii si
viscerele din torace.
• - trunchiul lombar( stang si dpret) colecteaza limfa de la membrul inferior, de la
peretii si viscerele din pelvis.
• - trunchiul intestinl(unic) colecteaza limfa de la ganglionii mezenterici si colici.
• CANALUL TORACIC- este cel mai mare colector limfatic si incepe printr-o
dilatatie numita Cisterna, situata inaintea vertebrei L2. Urca anterior de coloana
vertebrala inapoia aortei. Strabate diafragmul si patrunde in torace, unde initial
este situat in mediastinul posterior.Ajuns la nivelul vertebrei T4 se indreapta spre
stanga si inainte pentru a se deschide in unghiul venos format din unirea venei
jugulare interne din stanga cu vene subclaviculara stanga. In ultima sa portiune
se afla in mediastinul superior.Canalul toracic are o lungime de 25-30 cm si un
calibru de 2-3 mm, fiind prevazut cu valvule in interior.
• Vena limfatica dreapta-are o lungime de cativa centimetri si colecteaza
trunchiurile jugular, subclavicular si bronhomediastinal din partea stanga. Se
deschide la locul de unire dintre vena jugulara interna din dreapta cu vena
subclaviculara dreapta.
Unitatea structural – funcţională – sistem sanguin - sistem limfatic
Vas limfatic şi nod limfatic în
organismul uman