Vascularizația cerebrală

20 Mai, 2015
 Vascularizația cerebrală
• Creierul ~ 2% din greutatea corporală
• Folosește ~ 15% din debitul cardiac / 20% din cantitatea de oxigen a
organismului
• Nu există rezerve de glucoză sau O2

• Substanța cerebrală are o marjă redusă de siguranță la hipoxie

suprimare vascularizație 4-5 secunde = lipotimie
suprimare vascularizație > 4-6 minute = leziuni cerebrale
 Vascularizația cerebrală
• Autoreglarea vascularizației cerebrale este umorală și reflexă
• La adulți normotensivi ~50 ml sânge/100g țesut cerebral

↓ concentrație O2
↓ tensiunii arteriale vasodilatație cerebrală
↑ concentrației CO2 (sinus carotic !)

• Autoadaptare neuronală ↓ Glu în sânge - ↑ capacitatea de absorbție Glu

↓ c O2 - ↑ capacitatea de extracție O2
Vascularizația cerebrală
 Bariera hematoencefalică
• Țesutul cerebral este izolat de mediul sanguin prin
bariera hematoencefalică, formată din:

• Endoteliul capilar
• Membrana bazală capilară
• Strat format din prelungiri ale astrocitelor
• Membrana neuronală
 Bariera hematoencefalică
• Permeabilitate variabilă, înalt selectivă
• Substanțele nutritive trec cu ușurință – Glu
• Ușor: alcool
steroizi
droguri
• Există medicamente care nu depășesc bariera !
• Hipoxia – poate induce ↑ permeabilității barierei – edem cerebral !
 Poligonul arterial Willis
• Descris de Thomas Willis (1621 – 1675)
• Ansamblu de anastomoze arteriale ce descrie la baza
creierului un desen poligonal în jurul fosei interpedunculare
• La formarea lui participă 2 sisteme arteriale

• Sistemul carotic intern

• Sistemul vertebro-bazilar
 Poligonul arterial Willis
• Format din:
• Arterele cerebrale anterioare (2)
• Artera comunicantă anterioară
• Arterele comunicante posterioare (2)
• Arterele cerebrale posterioare (2)
• Artera carotidă internă
• Variabilitate mare a aspectului poligonal
• Eficient:
• Una dintre laturi este obstruată, circulația sângelui fiind suplinită de celălalte
• Una dintre surse (ACI sau a. vertebrală) este obstruată
! Obstrucție distal de poligon (circulație terminală) – leziuni de substanță nervoasă
 Sistemul carotic intern
• Reprezentat de cele două artere carotide
interne
• 4 părți:
• Partea cervicală
• Partea pietroasă – stânca temporalului
”sifon carotic”
• Partea cavernoasă – sinus cavernos
! raport cu III, IV, V1, VI
• Partea cerebrală – până la nivelul
substanței perforate anterioare
 Sistemul carotic intern
Artera carotidă internă
• Ramuri colaterale: a. oftalmică
a. coroidiană anterioară
a. comunicantă posterioară

• Ramuri terminale: a. cerebrală anterioară

a. cerebrală medie
 Sistemul vertebro-bazilar
Artera vertebrală are 2 segmente:
• Cervical
• Cerebral – până la marginea inferioară a punții unde prin unire cu cea de parte opusă
formează trunchiul bazilar

Artera bazilară urcă în canalul format de clivus și șanțul pontin până în dreptul
substanței perforate anterioare unde dă cele două artere cerebrale posterioare.
 Artere cerebrale
• 2 tipuri de ramuri:

• Corticale sau superficiale

• Trec peste șanțurile de pe suprafața emisferelor
• Vascularizează cortexul în totalitate și o parte a substanței albe subiacente

• Centrale sau profunde

• Pătrund în grosimea substanței cerebrale prin cele 3 substanțe perforate
• Vascularizează restul substanței albe, nucleii și pereții ventriculilor

! Substantele perforate 2 anterioare de o parte și alta a chiasmei optice

1 posterioară – fosa interpedunculară, posterior de corpii mamilari
 Artera cerebrală anterioară
• De la origine, trece peste nervul optic și pătrunde în fisura interemesferică, unde se
împarte în 2 ramuri mari
• Artera pericalosală
• Artera caloso-marginală

• Sindromul cerebralei anterioare: paralizie contralaterală de membru inferior

apraxie (necoordonare stânga-dreapta)
 Artera cerebrală medie
• Cea mai mare arteră cerebrală (calibru/lungime)
• Continuă traiectul ACI
• Pătrunde în șanțul lateral Sylvius, peste insulă și ajunge în aria lobului parietal, unde se
termină ca arteră a girului angular

• Sindromul cerebralei medii paralizie de membru superior de parte opusă

tulburări de sensibilitate – abolire
afazii senzitive – surditate verbală, cecitate vizuală
afazii motorii – agrafii
 Artera coroidiană anterioară
• Traiect posterior, pe fața inferioară a lobului temporal, apoi în profunzimea acestuia
• Vascularizează sistemul limbic !

• Leziuni ischemice ale arterei coroidiane anterioare – crize de epilepsie

 Artera cerebrală posterioară
• Ramură ale arterei bazilare
• Origine în dreptul spațiului perforat posterior
• Traiect lateral, trece pe partea temporo-occipitală a emisferelor și se termină în șanțul
calcarin ca arteră calcarină

• Sindromul cerebralei posterioare cecitate (leziune bilaterală)

hemianopsii (leziuni unilaterale)
 Venele cerebrale
• 2 sisteme: vene superficiale pe suprafața emisferelor
vene profunde în apropierea plexurilor coroidiene

Venele superficiale – 3 grupuri:

• Vene superioare drenează spre sinusul sagital superior
• Vena cerebrală mijlocie superficială – în șanțul lateral Sylvius – drenează în sinusul cavernos
• Vene inferioare – pe fața inferioară a emisferelor cerebrale
– drenează în vena bazală (Rosenthal) – drenează în vena cerebrală mare
 Venele cerebrale
Venele profunde:
• Vena cerebrală internă (câte una de fiecare parte)
• Drenează sângele profund al emisferelor cerebrale
• Se formează din vena talamo-striată și vena coroidiană a ventricului III
• Se unește cu cea de parte opusă sub spleniusul corpului calos și formează vena cerebrală mare

• Vena cerebrală mare (Galen)

• Traiect scurt spre posterior
• Se unește cu sinusul longitudinal inferior și formează sinusul venos drept care are traiect spre posterior
spre confluența sinusurilor

! De la nivelul confluenței, sângele venos e drenat de cele 2 sinusuri transverse, apoi sigmoide,
spre vena jugulară internă.
 Lichidul cefalorahidian
• Limpede, transparent, alcalin
• Acelular (poate conține pâna la 5 limfocite pe mm3)
• Electroliți = plasmă
• Densitate = 1007
• Presiune = 100-200 mm H20
• Cantitate = 120 ml
• Turn-over = 3-4 ore
 Lichidul cefalorahidian
• Secretat în interiorul ventriculilor cerebrali de către plexurile coroide
• Umple ventriculii
• Iese prin orificiile Magendie și Luschka ale ventriculului IV în spațiul subarahnoidian
(înconjoară encefalul și măduva)

• La nivelul sinusului sagital superior trece în circuitul venos prin vilozitățile

arahnoidiene (prelungiri în fund de sac ale arahnoidei în sinusul venos)

• Rol – protecție mecanică

– menține o presiune constantă în cutia craniană și permite modificări de
calibru ale vaselor