Sunteți pe pagina 1din 3

Sursa 1 (Aorta abdominala Torace)

Artera mezenterica superioara trimite ramuri la duoden si pancreas si hraneste tot


intestinul subtire si jumatatea dreapta a colonului; poate furniza si un ram pentru ficat, numita
artera hepatica dreapta.
Mezenterica superioara se desprinde de pe fata anterioara a aortei abdominale, la 1 cm
inferior de trunchiul celiac, posterior corpului pancreasului; intre trunchiul celiac si artera
mezenterica superioara trece vena splenica pe fata anterioara a aortei, iar sub artera
mezenterica superioara trece vena renala stanga; inferior, artera are raporturi cu procesul
uncinat al pancreasului si cu a treia portiune a duodenului, anterior de care trece; patrunde
intre foitele mezenterului unde isi distribuie ramurile sale: artera pancreaticoduodenala
inferioara, colica dreapta suerioara, colica mijlocie, ramurile jejunoileale si trunchiul
ileobicecoapendiculocolic.
Sursa 2 (Arterele intestinului subtire)
Artera mezenterica superioara este ramul colateral ventral al aortei abdominale,
care vascularizeaza o parte din duoden, pancreasul, intestinul subtire si gros.
Originea sa este sub forma de palnie, pe fata anterioara a aortei abdominale, la 1 cm
inferior de trunchiul celiac, la inaltimea vertebrei L1 sau a discului care separa aceasta
vertebra de T12.
Lungimea arterei mezenterice superioare este, in medie, de 20 cm si are un calibru de
8-9 mm la origine; terminarea arterei mezenterice superioare se gaseste la o distanta de 40-90
de cm in amonte de unghiul ileocecal, la nivelul fostului canal omfalomezenteric, unde se
gaseste, inconstant, diverticulul lui Meckel.
In traiectul sau, artera mezenterica superioara prezinta numeroase raporturi, de unde si
impartirea sa in mai multe portiuni: retropancreatica, interduodenopancreatica si
preduodenala, care formeaza cu aorta abdominala pensa aorticomezenterica,
intermezenterica, fixata in radacina mezenterului si intramezenterica, mobila si cea mai
lunga.
Ramurile colaterale. In afara de cateva ramuri, foarte subtiri, pentru ganglionii
plexului solar si a partii invecinate a pancreasului, artera mezenterica superioara fuzioneaza
ramuri, care pleaca de la marginea sa dreapta, de pe fata sa anterioara si de pe marginea sa
stanga.
De pe marginea sa dreapta:
1. Artera pancreaticoduodenala inferioara emerge de sub marginea inferioara a
gatului pancreasului si se imparte in doua ramuri, care se anastomozeaza cu ramurile
arterei pancreaticoduodenale superioare, pentru a forma arcadele arteriale
duodenopancreatice, in jurul capului pancreasului.
2. Artera colica dreapta superioara este artera unghiului drept colic, care se separa
anterior de portiunea orizontala a duodenului, urca oblic spre unghiul hepatic al
colonului, unde se imparte in doua ramuri:
- unul ascendent sau stang, care se anastomozeaza in mezocolonul transvers cu o
ramura din artera colica medie si din artera colica stanga superioara, pentru a
forma arcada lui Riolan;
- unul descendent sau drept, care se anastomozeaza cu artera colonului ascendent.
3. Artera colica dreapta mijlocie este o artera inconstanta care se distribuie colonului
ascendent.
4. Artera ileobicecoapendiculocolica ia nastere sub portiunea orizontala a duodenului;
are un traiect descendent si la dreapta, se indreapta spre unghiul ileocecocolic, unde
da ramuri:

Ramul colic urca in lungul colonului ascendent, se anastomozeaza cu artera colica


dreapta mijlocie (cand exista) sau cu ramura descendenta a arterei colice drepte superioare,
pentru a constitui arcada paracolica dreapta.
Ramul ileal se indreapta catre ultima ansa ileala si se anastomozeaza cu ramura
dreapta terminala a arterei mezenterice superioare, contribuind la realizarea arcadei arteriale a
ultimei anse ileale, care se aseamana, ca dispozitie, cu arcada paracolica.
Ramul cecal anterior trece anterior de ileonul terminal si se ramifica pe fata
anterioara a cecului, unde se distribuie.
Ramul cecal posterior trece posterior de ileonul terminal, se indreapta catre fata
posterioara a cecului, unde se termina.
Ramul apendicular coboara posterior de ileonul terminal, se indreapta spre
mezoapendice si se distribuie la apendicele vermiform.
De pe fata sa anterioara:
1. Artera colica medie sau a lui Frantz se indreapta spre mezocolonul transvers unde se
bifurca, anastomozandu-se cu ramurile corespunzatoare din artera colica dreapta
superioara si cea stanga superioara, pentru a realiza arcada lui Riolan.
De pe marginea sa stanga:
1. Artera pancreatica stanga inferioara a lui Testut se indreapta pe partea inferioara a
corpului pancreasului, unde se distribuie.
2. Arterele duodenojejunale sunt scurte, multiple si se distribuie unghiului
duodenojejunal si portiunii incipiente a primei anse jejunale.
3. Arterele jejunoileale sunt in numar de 12-15, lungi si se indreapta spre ansele
corespunzatoare; arterele jejunale sunt mai voluminoase decat arterele ileale.
Fiecare dintre arterele jejunoileale se bifurca la distante variabile de ansele intestinale,
in ramuri care se anastomozeaza, prin inoculatie, cu arterele vecine, realizand o prima serie
de arcade arteriale, de-a lungul intestinului subtire, arcade din care pleaca ramuri care vor
constitui a doua si, respectiv, a treia serie de arcade; ultima arcada, paralela cu intestinul
subtire, se numeste vasul paralel sau arcada lui Dwight. De mentionat faptul ca la
extremitatile jejunoileonului se afla numai cate o singura arcada paralela; din ultimele arcade
arteriale pornesc ramificatii care merg catre marginea mezenterica a intestinului subtire,
denumite vasele drepte, care se divid, fiecare la randul ei, in doua ramuri: una dreapta si una
stanga, care se distribuie fetelor corspondente ale jejunoileonului, luand aspect de vase
terminale. Portiunea din intestinul subtire mobila, cuprinsa intre foitele mezenterice, este
hranita de arterele retrograde, ramuri din arterele drepte.
Ramurile terminale ale arterei mezenterice superioare sunt in numar de doua:
- una stanga, care se anastomozeaza cu ultima artera ileala;
- una dreapta, care se anastomozeaza, la randul ei, cu ramul ileal al arterei
ileobicecoapendiculocolice, constituind arcada unica arteriala paralela pentru
ultima ansa ileala.
Intre ramul drept terminal al arterei mezenterice superioare, pe de o parte si artera
ileala, pe de alta parte, la nivelul mezenterului terminal, se delimiteaza un teritoriu lipsit de
vase sanguine, motiv pentru care se numeste si aria avasculara a lui Treves.
Adevaratul ram terminal al arterei mezenterice superioare este fosta artera
omfalomezenterica, gasita si la diverticulul lui Meckel.
Sursa 3 (Arterele intestinului gros)
Artera mezenterica superioara asigura vascularizatia cecului si apendicelui
vermiform, a colonului ascendent si transvers, prin urmatoarele ramuri:

Artera ileobicecoapendiculocolica este ultimul ram colateral drept al arterei


mezenterice superioare, care se desprinde aproape de terminarea arterei si se indreapta, intre
foitele mezenterului, spre unghiul ileocecal, unde furnizeaza urmatoarele ramuri:
Ramul colic ascendent se anastomozeaza cu ramul descendent al arterei colice
mijlocii (cand aceasta exista) sau al arterei colice drepte superioare.
Ramul ileal merge recurent spre ultima ansa ileala, unde se anatomozeaza cu ramura
terminala dreapta a arterei mezeterice superioare; se formeaza astfel arcada paralela a ultimei
anse intestinale, care are aspectul arcadei paracolice. De mentionat faptul ca, la nivelul
mezenterului terminal, intre cele doua artere mentionate, se delimiteaza aria avasculara a lui
Treves.
Ramul cecal anterior merge pe fata corespunzatoare a cecului, ridica peritoneul,
delimiteaza foseta ileocecala anterioara si se distribuie peretelui anterior cecal.
Ramul cecal posterior este mai voluminos decat ramul cecal anterior; merge
posterior de ileonul terminal, se angajeaza indaratul cecului, unde se termina prin 2-3 ramuri.
Uneori, din ramul cecal posterior, se poate detasa o mica artera pentru baza apendicelui
vermiform, cunoscuta sub numele de artera fundului cecal si a bazei apendicelui vermiform.
Ramul apendicular trece posterior de ileon si mezenter, pantrunde in mezoapendice
si ramane la distanta de corpul sau, dar se apropie de acesta la varful apendicelui unde are
pozitie juxtaapendiculara. In traiectul sau, ramul apendicular ridica peritoneul si formeaza un
repliu, care delimiteaza foseta ileoapendiculara.
Artera colica dreapta mijlocie este inconstanta; atunci cand exista, ea vascularizeaza
colonul ascendent prin ramul sau ascendent si descendent.
Artera colica dreapta superioara trece anterior flexurii duodenojejunale inferioare
si a portiunii descendente a duodenului, dupa care, in radacina mezocolonului transvers, se
imparte in doua ramuri:
- artera unghiului drept, care se anatomozeaza cu ramul ascendent din colica dreapta
mijlocie;
- artera colonului transvers, care pantrunde intre foitele mezocolonului transvers,
constituind pilierul drept al arcadei lui Riolan.
Artera colica medie a lui Frantz este inconstanta; cand exista, ia nastere din artera
mezenterica superioara, se indreapta spre colonul transvers, unde constituie pilierul mijlociu
al arcadei lui Riolan.
Sursa 4 (Arterele pancreasului)
Artera pancreaticoduodenala inferioara este ram colateral al arterei mezenterice
superioare; originea ei se gaseste la nivelul procesului uncinat al pancreasului, loc unde se
imparte, de obicei, in doua ramuri, care se vor anastomoza cu ramurile arterei
pacreaticoduodenale superioare, realizand o serie de arcade arteriale, in jurul capului si
istmului pancreatic.
Artera pancreatica inferioara a lui Testut porneste din artera mezenterica
superioara si se plaseaza de-a lungul fetei inferioare a corpului pancreasului.