UMF „Gr. T.

Popa” Iasi

Boala nodului sinusal- Alegerea tipului de stimulator

cardiac

BRADIARiTMII

Bradiaritmiile simptomatice cuprind o pleiadă de tulburări ale funcţiei nodului

sinoatrial şi ale joncţiunii atrioventricualre sau ale ambelor. Aceste dereglări implică: 1.
afectarea primară (intrinsecă) a nodului sinusal/sau conductibilităţii atrioventriculare,
asociate, de obicei, bolilor structurale cardiace, congenitale sau dobândite; 2. tulburări
secundare ale sistemului de conducere a cordului (mai frecvent survenite în prezenţa unor
anormalităţi structurale), provocate sau exacerbate prin acţiunea unor medicamente şi
ocazional prin dereglări autonome; 3. disfuncţii mediate neural prin reflex, survenite, de cele
mai multe ori, în absenţa leziunilor structurale ale sistemului de conducere al cordului.
Bradiaritmiile generează deteriorarea tranzitorie globală a funcţiei cerebrale prin scăderea
până sub nivelul critic al debitului cardiac şi al fluxului sanguin cerebrovascular.

BOALA NODULUI SINUSAL

Disfuncţia nodului sinusal (numită şi „boala nodului sinusal” sau boala sinoatrială)
cuprinde o multitudine de aritmii sinusale şi/sau atriale, care se mainfestă prin episoade de
încetinire sau accelerare neadecvate, persistente sau intermitente ale frecvenţei ritmului
cardiac . Manifestările clinice ale disfuncţiei de nod sinusal sunt extrem de diverse: de la lipsa
completă a simptomelor până la prezentareaunei game largi de acuze, inclusiv sincope,
ameţeli, vârteje, dispnee, palpitaţii, fatigabilitate, oboseală, somnolenţă şi demenţă. Sincopa
poate fi rezultatul, atât al bradiaritmiei severe tranzitorii, cât şi al tahiaritmiei, sau chiar al
ambelor. Bradicardia sinusală, observată la unii bolnavi, trataţi cu medicamente antiaritmice,
ar putea favoriza dezvoltarea unei tahiaritmii ventriculare simptomatice. Se consideră, că în
majoritatea cazurilor, la pacienţii cu disfuncţii ale nodului sinusal sincopa se produce în
rezultatul unor perioade relativ lungi (până la 10-15 sec) de bradicardie severă, cu flux
cerebral consecvent neadecvat (de ex. pauză sinusală sau bloc sinoatrial). Bradiaritmiile sau
tahiaritmiile pot cauza şi unele simptome presincopale, de tipul „ameţelii”, „vârtejului”,
„înceţoşirii vederii” sau alte acuze nespecifice, menţionate des de către pacienţi. Ultimele pot
fi favorizate şi de fibrilaţia atrială cu răspuns ventricular rar sau de incompetenţă cronotropă
(lipsa unei frecvenţe cardiace adecvate în timpul efortului fizic sau al stresului emoţional).
Deoarece acuze similare (de „ameţeală” şi „slăbiciune”), semnalate de mulţi pacienţi (în
special vârstnici care, într-o proporţie mai mare, suportă disfuncţia nodului sinusal), deseori
specificarea exactă a cauzei acestora rămâne neelucidată. Deşi, s-ar părea că tulburările de
ritm sunt diagnosticate mai simplu, totuşi stabilirea clară a relaţiei simptom-aritmie, ramane
de cele mai multe ori dificila.
UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Diagnosticul bolii de nod sinusal se bazează pe corelarea simptomelor cu o varietate

de aspecte electrocardiografice. La unii pacienţi cu sincopă de etiologie necunoscută,
substratul mecanismului este o disfuncţie paroxistică simptomatică a nodului sinusal care însă
nu poate fi evindenţiată cu uşurinţă prin metoda convenţională de monitorizare Holter pe 24
sau 48 de ore. La asemenea pacienţi, implantarea unui sistem de tip „loop recorder” poate fi
singura cale de diagnosticare corectă. Trebuie de asemenea luată în considerare interacţiunea
dintre sindro-mul de nod sinusal bolnav şi sincopa neurocardiogenă. În comparaţie cu sincopa
cauzată de o pauză prelungită ce urmează opririi unei tahicardii în cazul sindromului bradi-
tahicardie, marea majoritate a altor sincope se datoreazăsau sunt favorizate de un reflex
anormal. Mai mult, dacăo bradicardie persistentă poate defini net sindromul de nod sinusal
bolnav, semnificaţia bradicardiei intemitente şi a blocului sinusal devin însă neclare. Desigur,
acelaşi eveniment (bloc sinusal intermitent) poate fi diagnosticat de un medic ca sindrom
intermitent de nod sinusal bolnav şi de un alt medic ca răspuns cardioinhibitor mediat nervos.
În general, aceeaşi sincopă este diagnosticată ca fiind de natură neurogenă dacă nu este
documentată, în timp ce în condiţiile documentării întămplătoare a unei pauze, este
diagnosticată ca sindrom de nod sinusal bolnav.

Evaluarea electrofiziologică a funcţiei nodului sinusal include măsurarea timpului

corectat de recuperare a nodului sinusal (SNRTC) şi timpul de conducere sinoatrială. Este
dincolo de scopul acestor ghiduri să revizuiască sensibilitatea, specificitatea şi acurateţea
diagnostică variatelor valori normale care au fost propuse de-a lungul a 25 de ani pentru cei
doi parametrii.

Indicaţii de stimulare în boala de nod sinusal

Odată ce BNS, moderată sau severă, a fost diagnos-ticată, apare întreabarea dacă este
necesară implantarea permanentă a unui stimulator sau nu. Experienţa îndelun-gată împreună
cu mai multe studii, au demonstrat căstimularea în BNS contribuie mai mult la ameliorarea
simptomelor şi reducerea episoadelor de FA decât la reducerea mortalităţii la aceşti pacienţi.

Este important de observat că atunci când BNS este diag-nosticată, tahiaritmiile sunt
probabile, chiar dacă ele nu au fost înregistrate, astfel încât pe lângă stimulare, ar tre-bui
acordată o atenţie considerabilă anticoagulării orale atâta timp cât aceasta nu este
contraindicată

In boala de nod sinusal, de prima intentie este cardiostimularea bicamerala, cu prezervarea

conducerii atrioventriculare spontane, in vederea evitarii
stimularii ventriculare drepte non-necesare, pentru
reducerea riscului de fibrilatie atriala, accident vascular
cerebral , evitarea sindromului de pacemaker si
inbunatatirea calitatii vietii. De asemenea, programarea
unui interval atrioventricular excesiv de lungla cei cu
conducere AV prelungita poate fi dezavantajoasa din
punct de vedere hemodinamic, cauzand regurgitare
mitrala diastolica, care determina simptome si
favorizeaza fibrilatia atriala. Este indicata activarea
UMF „Gr. T. Popa” Iasi

functiei de adaptare a frecventei (rate responsive) de stimulare la cei cu incompetenta

cronotropa de efort, in special tineri si persoane fizic active.

Boala de nod sinusal

Persistenta Intermitenta

Incompetenta Fara incopetenta I optiune:

cronotropa cronotropa DDDR+AVM

A II-a optiune:

I optiune: I optiune: DDDR fara AVM

DDDR+AVM DDD+AV A III-a optiune:

A II- a optiune: A II-a optiune AAIR

AAIR AAI

Referat realizat de: Hadimbu Elena

Moraru Mara

Popa Andreea

Popa Bianca Georgiana

UMF „Gr. T. Popa” Iasi

Vlascu Angel