Croitoriu Marta, grupa 36, seria C

IMUNIZĂRILE LA COPIL

Edward Jenner este considerat a fi „părintele“ vaccinologiei, după ce a inoculat unui băiat
de 13 ani virusul variolei bovine în 1796. Inovaţiile lui Edward Jenner au început cu utilizarea cu
succes, în 1796, a „materialelor“ din variola bovină, pentru a crea imunitate pentru variolă, ceea
ce a făcut ca această metodă să se răspândească. În următorii doi ani, el şi-a extins studiile şi a
demonstrat că variola bovină poate fi transmisă direct de la o persoană la alta, furnizând astfel
inoculare pe scară largă împotriva variolei. Metoda lui Jenner a influenţat schimbările medicale
şi tehnologice din următorii 200 de ani, având ca rezultat final eradicarea variolei. Oficial,
variola a fost eradicată pe 11 septembrie 1978, când a făcut ultima sa victimă – Janet Parker. În
secolul XX variola a ucis mai mult de 300 milioane de oameni. [ CITATION Ale \l 1048 ][ CITATION
Vac \l 1048 ]
Vaccinarea este considerată cea mai eficientă și cea mai ieftină intervenție medicală prin
care se realizează imunizarea individuală și colectivă. În compoziţia unui vaccin intră o mică
parte din bacteria sau din virusul care provoacă o anumită boală sau cantităţi infime din
substanţele chimice produse de bacteria respectivă. Vaccinurile ajută organismul sa producă
anticorpi, iar aceștia au proprietatea de a reacționa cu antigenul la un contact ulterior, putând să
îl neutralizeze.  Protecția imunologică este instalată după o perioadă de timp variabilă de la
inoculare și este de lungă durată. [ CITATION Lau \l 1048 ]
Imunizarea reprezintă dobândirea unei stări de rezistență specifică față de o anumită
infecție. Imunogenitatea vaccinului este capacitatea acestuia de a evoca un răspuns imun la
individul care a fost vaccinat. Domeniul de utilizare al vaccinurilor, reprezentat inițial de
prevenirea unor boli infecțioase, s-a extins la patologia cronică, cea malignă și
imunomodulatoare. Unele vaccinuri conțin antigene bine definite (antigenul de suprafață al
virusului hepatitei B, polizaharidul pneumococic), altele conțin antigene complexe sau incomplet
definite (vaccinurile virale vii atenuate, vaccinurile corpusculare inactivate). [ CITATION Lar19 \l
1048 ]
Componentele vaccinurilor:
Pe lângă unul sau mai mulți antigeni, într-un vaccin există și alte component,cum ar fi:
-adjuvanți: aceștia îmbunătățesc răspunsul imun la vaccin făcând răspunsul mai puternic, mai
rapid și mai susținut în timp( aluminiul);
- excipienți: aceștia sunt componente inactive, de exemplu apă sau clorură de sodiu (sare),
precum și conservanți sau stabilizatori care ajută vaccinul să rămână neschimbat la păstrare și
Croitoriu Marta, grupa 36, seria C

care-l mențin activ. Aceste substanțe sunt controlate în mod consecvent pentru a se asigura că
sunt prezente la niveluri care s-au dovedit sigure. Autoritățile de reglementare se asigură că
beneficiile lor sunt evaluate în raport cu riscul de eventuale reacții la ele. Pot exista și urme de
alte substanțe folosite în procesul de fabricație, de exemplu ovalbumină (o proteină care se
găsește în ouă) sau neomicină (un antibiotic). Când aceste substanțe sunt prezente în cantități
care pot declanșa o reacție la o persoană sensibilă sau alergică, prezența lor este declarată în
informațiile despre vaccin furnizate cadrelor medicale și pacienților.[ CITATION Com \l 1048 ]
Contraindicații ale vaccinărilor:

1. contraindicaţii definitive - antecedentele personale anafilactice, la vaccin sau la

constituenții acestuia; vaccinurile vii, atenuate nu pot fi administrate gravidelor şi
pacienţilor cu imunodepresii de cauze congenitale, dobândite sau iatrogene. Revaccinarea
cu DTPcelular/acelular este contraindicată copiilor ce au dezvoltat o encefalopatie în
primele 7 zile după o vaccinare cu componentă pertussis. Sugarii cu patologie
neurologică trebuie evaluaţi riguros dar riscurile după administrarea DTPa sunt mici.
2. contraindicaţii temporare - bolile acute cu evoluţie moderată sau severă, cu sau fără
febră, până la stingerea procesului patologic; stările febrile cu temperatură peste 37,5;
administrarea de preparate sangvine sau imunoglobuline –impune tergiversarea vaccinării
cu 2 săptămâni înainte şi 3 luni după administrare; tratamentul imunosupresiv, chimio-
şi/sau radioterapic, corticoterapia sistemică impun amânarea imunizărilor cu antigene vii,
pe toată perioada tratamentului plus încă 3 luni după finalizare.[ CITATION EMI \l 1048 ]

Figura 1 – Calendarul național de vaccinare în România [ CITATION htt \l 1048 ]

În România este disponibilă opţional efectuarea următoarelor vaccinări:

Croitoriu Marta, grupa 36, seria C

- Antipneumococic: împotriva infecțiilor cu pneumococ (pneumonii, bronșite,otite).

- Rotaviral: este un vaccin cu virus viu atenuat care protejează împotriva diareei produsă
de rotavirus. Se administrează oral, două sau trei doze începând cu primele șase
săptămâni de viață, cu interval de cel puțin 30 de zile între doze.
- Varicelic: este un vaccin cu virus viu atenuat, care ne protejează împotriva varicelei,
boală cunoscută popular sub numele de „vărsat de vânt”. Se fac două doze de vaccin, la
distanță de șase săptămâni. Se administrează injectabil, subcutanat,începând cu vârsta de
nouă luni.
- Meningococic: previne anumite forme de boli produse de meningococ. În funcție de tipul
de vaccin, se administrează una sau mai multe doze, la vârste diferite, începând cu 21 de
luni.
- HPV: vaccinul HPV, bivalent, tetravalent și nanovalent, se face intramuscular. Optim, se
administrează între două sau trei doze, între nouă și 26 de ani. Se poate face și mai târziu,
la recomandarea medicului.
- Vaccinare împotriva Haemophilus influenzae tip b (Hib): vaccinurile conjugate cu
Haemophilus Influenzae tip B se pot administra începând de la vârsta de 2 luni. Ideal este
ca primo-vaccinarea să se efectueze la vârsta de 2, 4 şi 6 luni, cu un rapel la 12 luni.La
cei nevaccinaţi anterior cu vârste între 6-11 luni, primovaccinarea se efectuează cu 2 doze
de vaccin, administrate la interval de 4-8 săptămâni.
- Vaccinarea antihepatitică A: vaccinul hepatitic A se poate administra începând cu vârsta
de 1 an şi 9 luni. Primovaccinarea se face cu 2 doze: o doză iniţială şi a II-a doză la un
interval cuprins între 6-12 luni.
- Vaccinarea antigripală: vizează selectiv grupele de populaţie cu risc crescut pentru forme
grave de boală şi deces (bolnavi cronici sau vârste extreme: copii şi bătrâni). [ CITATION
Vac1 \l 1048 ][ CITATION Vac2 \l 1048 ]

Reacții adverse după vaccin

Criteriul asocierii incidentului cu vaccinarea este apariția acestuia în primele 4 săptămâni

după administrarea preparatului vaccinal. Acestea pot fi:

- reacții locale: edem,eritem, abces la locul injectării.

- reacții adverse de tip sistemic: febră, stare de indispoziție, mialgii,cefalee,anorexie.
- reacția alergică severă (anafilactică) poate fi cauzată chiar de antigenul vaccinului sau de
alta componenta a vaccinului, cum ar fi materialul de cultură celulară, stabilizator,
Croitoriu Marta, grupa 36, seria C

conservant sau antibiotic utilizate pentru a inhiba creșterea bacteriilor. [ CITATION Rea \l
1048 ] [ CITATION Lar19 \l 1048 ]

Bibliografie
1. Alexandra Tănase, Viorica Ţărmure. O scurtă istorie a vaccinului. medichub. [Online]
https://www.medichub.ro/reviste/farmacist-ro/o-scurta-istorie-a-vaccinului-id-1567-cmsid-62.

2. Vaccin. Wikipedia. [Online] https://ro.wikipedia.org/wiki/Vaccin#Istoric.

3. Laura FLORESCU, Aurica RUGINA, Dana Elena MINDRU.

https://www.revmedchir.ro/index.php/revmedchir/article/view/347. [Online]

4. Florescu, Laura. PUERICULTURĂ CURS PENTRU STUDENȚII FACULTĂȚII DE MEDICINĂ ȘI SPECIALITĂȚI.

IAȘI : Gr.T.Popa, U.M.F. Iași, 2019.

5. Componentele vaccinurilor. vaccination-info. [Online] https://vaccination-info.eu/ro/vaccine-

facts/cum-actioneaza-vaccinurile/componentele-vaccinurilor.

6. EMILIAN DAMIAN, POPOVICI LUMINIŢA, MIRELA BĂDIŢOIU, SORINA MARIA DENISA LAITIN.
EPIDEMIOLOGIE PRACTICĂ. umft. [Online] http://www.umft.ro/data_files/documente-atasate-
sectiuni/5635/epidemiologie_20practic_c4_82.pdf.

7. Calendarul național de vaccinare. CNSCBT. [Online] https://www.cnscbt.ro/index.php/calendarul-

national-de-vaccinare.

8. Vaccinări opționale. sant. [Online] http://www.sant.ro/informatii-utile/prevenire-si-control-boli-

transmisibile/vaccinarea/definitii/vaccinari-optionale.

9. Vaccinuri opționale. desprevaccin. [Online] http://desprevaccin.ro/vaccinuri-optionale/.

10. Reacții adverse după vaccinare. csid. [Online] https://www.csid.ro/health/vaccinuri/reactii-adverse-

dupa-vaccinare-11301373.