Universitatea de Medicin i Farmacie Gr. T.

Popa Iai
Disciplina Anatomie
Curs 13 an II sem I MG
2010-2011

Spaiile periviscerale
(perinazo-oro-faringiene)

Planul cursului
1.
2.
3.
4.
5.

Definiie
Spatiile perinazofaringiene
Spaiul paratubar
Spaiul carotic
Spaiul retrofaringian

Spatiile periviscerale circumscriu, antero-posterior, fetele laterale si

posterioara ale cavitatii nazofaringiana si orofaringiana.
Spatiile perinazofaringiene sunt alcatuite din mai multe zone, care
circumscriu, anteroposterior, fetele laterale si posterioara ale cavitatii
nazofaringiene:
-zona anterioara-formeaza peretele pneumatizat internazo-orbital;
-zona posterioara, reprezentata de portiunea corespunzatoare a
spatiului carotic superior;
-zona mijlocie-spatiul tubar;
-zona mediana retroviscerala, spatiul retronazofaringian.
Spatiile conjunctive situate posterior zonei pneumatizata internazoorbitala reprezinta structuri verticale ce se continua fara limita de
demarcatie de-a lungul fetei laterale a faringelui cefalic:
-paratubar se continua inferior cu spaiul paratonsilar
- spatiul carotic paranazofaringian cu segmentul paraorofaringian

Peretii spatiului tubar

-medial
-lateral,
-posterior,
-orificiul superior,
-orificiul inferior,

Spaiul tubar

Continutul spatiului paratubar este reprezentat de:

complexul tubar fibrocartilaginos;
originea mm. tensor al valului palatin si levator palatin;
M. stilofaringian;
elementele neurovasculare
-nervul glosofaringian(IX),
-ramura linguala a nervului facial(VII),inconstanta
-artera faringiana ascendenta, artera palatina ascendenta,
ramura a arterei faciale, ce emite artera tonsilara,
-plexul venos perifaringian si limfonoduli profunzi.

Spatiul paratonsilar
interstitiu conjunctiv organizat, de forma de prisma triunghiulara, cu trei pereti si doua
orificii.

Peretii spatiului paratonsilar:

-medial, de peretele lateral al faringelui, corespunzator fosei tonsilare;
-lateral, de lama profunda a fasciei parotidiene, si fata mediala a m. pterigoidian
medial;
-posterior, de segmentul stilofaringian al fasciei stiliene,
-orificiul superior, comunica cu spatiul paratubar,
-orificiul inferior, comunica cu spatiul laterovisceral cervical.
Continutul spatiului paratonsilar:
fasciculele inferioare ale muschiului stilofaringian,
elementele neurovasculare :
-nervul glosofaringian,
-artera faringiana ascendenta, ce participa la formarea plexului arterial
perifaringian, artera palatina ascendenta, ce emite artera tonsilara si care se
termina in plexul arterial perifaringian,
-plexul venos perifaringian,
-limfonoduli profunzi.

Spaiul carotic superior

- interstitiu conjunctiv organizat in jurul axei neurovasculare a gatului.
-forma de trunchi de piramida patrunghiulara, cu baza inferior si
varful superior.
Peretii spatiului carotic superior:
-lateral, m. sternocleidomastoidian cu fascia sa,
-medial, de unghiul lateral al faringelui ce se continua posterior
cu septul sagital retroviceral,
-anterior, diafragma stiliana,
-varful trunchiat, baza craniului cu foramenele jugular si carotic,

Continutul spatiului carotic superior :

-nervul vag care se plaseaza in unghiul posterior dintre vena jugulara
interna, sit ant-lat si artera carotida interna, sit ant-med si formeaza
manunchiul neurovascular al gatului; nervul vag are un traiect
descendent in spatiul carotic superior, fiind situat in compartimentul
arterial al tecii vasculare carotica.
-nervul glosofaringian, paraseste craniul prin compartimentul anteromedial
al foramenului jugular si are un traiect descendent, plasat posterolateral
arterei carotide interne, medial nervului vag; descrie o curba cu
concavitatea ant, traverseaza diafragma stilian si ajunge in spatiul
paratubar, impreuna cu muchiul sau satelit, stilofaringian.
-nervul accesor, paraseste craniul prin compartimentul mijlociu al
formanenului jugular, si se imparte in doua ramuri, una mediala, ce
fuzioneaza cu nervul vag, si alta laterala, ce se distribuie mm.trapez si
sternocleidomastoidian.
-nervul hipoglos, paraseste craniul prin canalul hipoglosal, cu ramura
meningeala a arterei faringiana ascendenta si vena emisara prin care
plexul bazilar comunica cu plexul venos al hipoglosului si cu vena
jugulara interna.

Arterele spatiului carotic superior

-artera carotida interna,

care ajunge in acest spatiu, posterior capatului posterior al m.digastric si m.stilohioidian, urmand axul spatiului pana la foramenul
carotic si departandu-se treptat de vena jugulara interna ce se gaseste lateral si posterior; are raporturi cu fata anterioara a gg simpatic cervical superior si emite ramuri
ganglionare; primeste ramuri carotice sub forma de anse, ce contin axonii neuronilor postganglionari simpatici din ganglionul cervical superior, ce participa la formarea
plexului carotic intern.

-artera occipitala, cu originea pe fata posterioara a arterei carotide externe, deasupra incrucisarii cu nervul hipoglos, emite o ramura musculara pentru
sternocleidomastoidian, urca oblic postero-superior si patrunde in triunghiul posterior al gatului .

-portiunea superioara a lantului limfonodular cervical lateral profund este situata in compartimentul venos limfatic al tecii
carotice.

Venele spatiului carotic superior

-vena jugulara interna

continua sinusul venos sigmoid si iese din craniu prin compartimentul posterolateral al foramenului jugular, unde prezinta bulbul superior al venei
ugulare interne, pe a carui fata posterioara se gaseste glomusul jugular. Ajunge in spatiul carotic unde e plasata initial posterolateral arterei carotida interna, de care e separata prin
nervii foramenului jugular.Apoi devine lateral arterei, alcatuind inpreuna cu aceasta si cu nervul vag, manunchiu vasculonervos al gatului.

Spatiul retrofaringian
Se delimiteaza intre faringe si fascia prevertebrala, fascie care alaturi de muschii
prevertebrali acopera vertebrele de la acest nivel.
Se prezinta ca o fisura transversala, fiind cel mai lung dintre spatiile periviscerale ale
gatului, si se intinde de la baza gatului pana la T4, avand 3 segmente:cefalic, cervical
si toracal.
-segmentul cefalic corespunde fetelor posterioare ale cavitatilor nazofaringiana si
orofaringiana si fetei ant a coloanei vertebrala cervicala, pana la C3.
-segmentul cervical corespunde fetei posterioare a lojei faringo-esofagiene si fetei
anterioare a coloanei vertebrale intre C3-T2.

Limitele spatiului retrofaringian

Superior- fata inferioara a portiunii bazilara a osului occipital, posterior insertiei
fasciei faringobazilare;
Anterior- peretele posterior al faringelui acoperit de fascia bucofaringiana;
Posterior- fascia prevertebrala care acopera muschii prevertebrali;
Lateral- septurile sagitale si fascia prevertebrala.

Continutul spatiului retrofaringian

Limfonoduli retrofaringieni, in segmentul retro-orofaringian;
Tesut conjunctiv lax, ce se organizeaza lamelar, pseudosinovial, pentru a
facilita miscarile faringo-esofagiene in timpul deglutitiei;

BIBLIOGRAFIE

Drake R, Voegl W, Mitchell A. Gray's Anatomy for Students. Churchill Livingstone, 2004.
Delmas A, Rouvire H. Anatomie humaine descriptive, topographique et fonctionnelle, 15me dition,
Masson, 2002
Frncu LL, Varlam H. Anatomie regional i aplicat. Capul i gtul. 2. Ed. Junimea, Colecia Anatomia
Rediviva, 2, Iai, 2003.
Antohe Dt. Sistemul locomotor Scheletul, Ed. Junimea Iai, 2006
Frasin Gh, Cozma N, Chiriac V. Anatomia capului i a gtului, litografia IMF Iai, 1984
McMinn RMH. Lasts anatomy regional and applied, 9th ed., Churchill Livingstone, Edinburgh, 1994.
McVay CB. Anson & Mc Vay Surgical anatomy, 6th ed., Philadelphia, WB Saunders Company, 1984.
Moore KL. Clinically oriented Anatomy. 3rd ed, Williams & Wilkins, 1992.
Papilian V, Papilian VV. Manual practic de disecie i descoperiri anatomice, Ed. Dacia, Cluj, 1994.
Ross LM, Lamperti ED, Taub E. Head and Neuroanatomy. Thieme, Stuttgart, New York, 2007.
Rouvire H. Anatomie Humaine Descriptive et Topographique, 10 eme ed, Masson et Cie, Paris, 1970.
Snell RS. Clinical Anatomy for Medical Students, 4th ed., Boston, Little, Brown and Company, 1992.
Sobotta J. Atlas of human anatomy, (ed. Putz R, Pabst R), 12 th ed., Baltimore, Williams & Wilkins, 1997.
Standring S. Grays Anatomy. The Anatomical Basis of Clinical Practice. 39th ed, Elsevier Ltd, Churchill
Livingstone, 2005.
Williams PL. Gray's Anatomy, 38th ed., Edinburgh, Churchill Livingstone, 1995.