C9.

Precauțiuni universale ; Managementul riscurilor la personalul sanitar

Precauțiunile universale sau standard reprezintă măsuri minime obligatorii pentru prevenirea și limitarea
infecțiilor asociate actului medical.
Măsurile standard se aplică tuturor pacienților îngrijiți, indiferent de statutul de infecțiozitate
suspectat sau confirmat al pacientului, în orice cadru unde este asigurată asistența medicală .
Măsurile standard includ:
1. igiena mâinilor, care este esențială pentru a reduce riscul de răspândire a infecțiilor. Utilizarea
antisepticelor alcoolice este metoda preferată în toate situațiile clinice, cu excepția cazurilor când
mâinile sunt vizibil murdare (de exemplu, sânge, alte fluide biologice) sau după examinarea pacienților cu
infecție cu Clostridium difficile sau norovirus, situații în care trebuie utilizate apa și săpunul; (vezi anexa)
2. utilizarea echipamentului individual de protecție (de exemplu: mănuși, halate, protectoare faciale), în
funcție de expunerea anticipată. Igiena mâinilor este întotdeauna etapa finală după îndepărtarea și
aruncarea echipamentului;
3. practici sigure de injectare, proceduri specifice pentru a preveni transmiterea bolilor infecțioase de la
un pacient la altul sau între un pacient și personalul medical în timpul preparării și administrării
medicamentelor de uz parenteral;
4. manipularea în condiții de siguranță a echipamentelor medicale sau contactul cu suprafețele
potențial contaminate din imediata apropiere a pacientului, proceduri specifice pentru prevenirea
transmiterii bolilor infecțioase de la un pacient la altul sau între un pacient și personalul medical în timpul
manipulării echipamentelor medicale și contactul cu obiectele sau suprafețele din mediu;
5. igiena respiratorie și eticheta de tuse (tehnica de tuse și strănut cu utilizarea de batiste de nas de unică
folosință cu poziționarea la minimum 1 metru față de celelalte persoane, urmată de igiena mâinilor). Se
adresează în primul rând pacienților și însoțitorilor acestora cu simptomatologie de posibilă infecție
respiratorie care se aplică oricărei persoane cu asemenea manifestări când intră în unitatea sanitară. Acest
element al precauțiilor standard trebuie aplicat la intrarea în unitatea sanitară (zonele de recepție și de triaj
ale pacienților).

Precauțiile adresate căii de transmitere

Aceste măsuri de precauție suplimentare sunt utilizate pentru situațiile în care calea de transmitere nu este
complet întreruptă prin utilizarea precauțiilor standard.
Cele trei categorii de măsuri adresate căilor de transmitere includ:
1. Transmiterea prin contact:
1.1. direct, când microorganismul se poate transmite de la o persoană la alta (contactul cu produse
biologice): în timpul asistenței medicale și îngrijirii bolnavului de către cadrele medicale sau în contact cu
membrii familiei sau cu alți pacienți;
1.2. indirect, prin intermediul suprafețelor/obiectelor contaminate care implică transferul unui
microorganism printr-o contaminare intermediară (de exemplu, contaminarea obiectelor, echipamentului,
mâncării), când:
1.2.1. igiena mâinii personalului ce asigură actul medical/îngrijire este inadecvată;
1.2.2. echipamentul nu este curățat, dezinfectat sau sterilizat corespunzător între pacienți;
1.2.3. patogenii sunt transferați prin instrumentar.

2. Transmiterea prin picături:

2.1. picăturile infecțioase expulzate, atunci când se strănută sau se tușește, sunt prea grele pentru a
pluti în aer și se transferă la mai puțin de 2 m de la sursă;
2.2. răspândirea picăturilor poate fi:
2.2.1. directă - se realizează când acestea ajung la nivelul mucoaselor sau sunt inhalate;
2.2.2. indirectă - se realizează când acestea cad pe suprafețe sau mâini și sunt transmise pe mucoase sau
alimente. Acest mod de transmitere este mai frecvent și este descris în infecțiile respiratorii comune,
gripă, infecții cu virus sincițial.
3. Transmiterea aeriană - transmitere care se realizează prin intermediul particulelor mici (≤ 5µm în
mărime) care transportă microbii și pot fi transferați prin intermediul curenților de aer pe o distanță mai
mare de 2 m de la sursă. Aceste particule sunt inhalate (de exemplu, în cazul varicelei zoster, rujeolei și
tuberculozei pulmonare).

Măsurile suplimentare de precauție care vizează calea de transmitere includ:

1. pentru transmiterea prin contact:
1.1. utilizarea echipamentului de protecție când este posibil contactul cu un mediu contaminat cu microbi
rezistenți la antibiotice (de exemplu, enterococi rezistenți la vancomicină (VRE), Staphylococcus aureus
rezistent la meticilină MRSA) sau Clostridium difficile;
1.2. pacientul se poate amplasa într-o rezervă singur sau într-un salon cu un alt pacient infectat cu același
patogen;
1.3. la intrarea în salon trebuie purtate mănuși curate și echipament de protecție curat;
2. pentru transmiterea prin picături pacientul se amplasează într-o rezervă singur sau se cohortează într-
un salon cu alți pacienți infectați cu același agent patogen.
Este necesară purtarea de protectoare faciale când se lucrează la 1-2 metri de pacient. În situația în care
este necesar transportul pacientului, acestuia i se aplică o mască.
3. pentru transmiterea aeriană - plasarea pacientului într-o cameră de izolare cu presiune negativă a
aerului în raport cu coridoarele, aerul fiind evacuat direct spre exterior sau recirculat prin filtre HEPA de
înaltă eficiență cu 6-12 schimburi de aer pe oră.
În situația în care nu există astfel de facilități simpla plasare a pacientului singur într-o rezervă care să
aibă grup sanitar și duș reduce riscul de transmitere.
Este important de reținut:
Microorganismele care cauzează infecții asociate asistenței medicale pot să fie transmise de la pacienți
infectați sau colonizați la alți pacienți și la personalului medical, de îngrijire sau auxiliar. Măsurile
adecvate și aplicate în mod corespunzător pot reduce transmiterea acestora.
Măsurile se aplică în conformitate cu semnele și simptomele pacientului și în general nu se așteaptă
rezultatele de laborator.
Igiena mâinilor este esențială pentru a reduce riscul de răspândire a infecțiilor . Este principala
măsură dintre măsurile standard de prevenire a infecției care se aplică tuturor pacienților îngrijiți .
Măsurile standard de prevenire a infecțiilor includ între altele :
1. igiena mâinilor, care este esențială pentru a reduce riscul de răspândire a infecțiilor. Utilizarea
antisepticelor alcoolice este metoda preferată în toate situațiile clinice, cu excepția cazurilor când
mâinile sunt vizibil murdare (de exemplu, sânge, alte fluide biologice) sau după examinarea
pacienților cu infecție cu Clostridium difficile sau norovirus, situații în care trebuie utilizate apa și
săpunul;
Aceasta metodă este recomandată și de OMS . Se realizează pe mână uscată.
2. utilizarea echipamentului individual de protecție (de exemplu: mănuși, halate, protectoare faciale), în
funcție de expunerea anticipată. Igiena mâinilor este întotdeauna etapa finală după îndepărtarea și
aruncarea echipamentului;

I. Procedura standard pentru spalarea mâinilor include:

1. Umezire cu apă a mâinilor, pumni, antebraţe, coate care vor fi ţinute vertical cu degetele orientate în
sus astfel ca apa să curgă spre coate.
2.Săpunire în aceeaşi ordine şi poziţie
Frecare de câte 5 ori a:
- Palmelor între ele
- Palma dreaptă peste mâna stângă
- Palma stângă peste mâna dreaptă
- Palmele între ele cu degetele flectate şi încrucişate
- Deget mare drept prin rotaţie cu mâna stângă
- Deget mare stâng prin rotaţie cu mâna dreaptă
- Palma stângă prin rotaţie cu mâna dreaptă cu degetele flectate
- Palma dreapta prin rotaţie cu mâna stângă cu degetele flectate
Se săpunesc cu atenţie prin frecare extremităţile degetelor,spaţiile periunghiale, spaţiile
interdigitale, articulaţia pumnului, antebraţul şi cotul pentru fiecare parte, ţinând degetele orientate în sus.
3. Clătirea cu apă dinspre zone spălate spre cele nespalate, degetele fiind orientate în sus astfel ca apa să
se scurgă spre coate.
4. Uscare prin ştergere cu prosop de unică folosinţă (din hârtie)
5. Închiderea robinetului cu mâna în care se păstrează prosopul deja folosit
6. Aruncarea prosopului în recipienţi speciali
Dezavantajul metodei –necesită timp lung pentru realizare.
În situaţii de urgenţă ca înlocuitor al spălatului se practică aplicarea de soluţie antiseptică pe
tegumentele mâinilor şi frecarea acestora timp de 15-30 secunde .
Când este indicată spălarea simplă :
- înainte şi după contactul cu pacienţii
- când mâinile sunt vizibil murdare
- înainte şi după activităţile de curăţare
- după utilizarea grupului sanitar (WC)
- înainte de realizarea unei proceduri invazive
- după orice contact accidental cu sângele sau cu alte lichide biologice
- după contactul cu un pacient infectat şi/sau cu mediul în care stă
- după toate manevrele potenţial contaminante
- înainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor administrate per os;
-după folosirea batistei;
 -după trecerea mâinii prin păr;
 -după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioşi şi a celor cu imunodepresie severă;
-înainte şi după efectuarea tratamentelor parenterale (în abordurile vasculare şi efectuarea de puncţii
lombare este obligatoriu portul mănuşilor), schimbarea pansamentelor (atentie mănuşi), termometrizare
intrarectală, clisme, toaleta lehuzei (atenţie - mănuşi);
-după efectuarea toaletei bolnavului la internare;
-după manipularea şi transportul cadavrelor;
  -înainte şi după efectuarea examenelor şi tratamentelor oftalmologice, ORL şi în general înainte şi după
orice fel de manevră care implică abordarea sau producerea unor soluţii de continuitate (atentie-mănuşi);
- la începutul şi la sfârşitul programului de lucru

II. Spălarea aseptică a mâinilor

Procedura standard pentru spalarea aseptică a mâinilor include:

1. Umezire cu apă a mâinilor , pumni, antebraţe, coate care vor fi ţinute vertical cu degetele orientate în
sus astfel ca apa să curgă spre coate.
2.Săpunire în aceeaşi ordine şi poziţie
- Palmelor între ele
- Palma dreaptă peste mâna stângă
- Palma stângă peste mâna dreaptă
- Palmele între ele cu degetele flectate şi încrucişate
- Deget mare drept prin rotaţie cu mâna stângă
- Deget mare stâng prin rotaţie cu mâna dreaptă
- Palma stângă prin rotaţie cu mâna dreaptă cu degetele flectate
- Palma dreapta prin rotaţie cu mâna stângă cu degetele flectate
3. Clătirea cu apă , aproximativ 1 minut , dinspre zone spălate spre cele nespălate, degetele fiind orientate
în sus astfel ca apa să se scurgă spre coate.
4. Uscare în aer cu ţinerea degetelor în sus
5. Dezinfecţie cu soluţie antiseptică pe bază şi soluţie hidroalcoolică prin aplicare pe tegumentul uscat şi
frecare până la pătrunderea integrală a acesteia în tegument (aprox.30secunde )
6. Procedura se încheie prin aşteptarea (1-2 minute ) până la uscarea tegumentelor.
Când cele 2’30” -3’30”, necesare acestei procedurii nu sunt disponibile, în urgenţă, se poate folosi
metoda rapidă prin aplicarea numai a dezinfectantului pe tegument, ceea ce necesita aproximativ
30secunde.
III .Spălarea chirurgicală a mâinilor
Procedura standard pentru spalarea chirurgicală a mâinilor include:
1. Umezire cu apă sterilă a mâinilor, pumni, antebraţe, coate care vor fi ţinute vertical cu degetele
orientate în sus astfel ca apa să curgă spre coate.
2.Săpunire săpun lichid antiseptic o perie sterilă în aceeaşi ordine şi poziţie a :
- Palmelor între ele
- Palma dreaptă peste mâna stângă
- Palma stângă peste mâna dreaptă
- Palmele între ele cu degetele flectate şi încrucişate
- Deget mare drept prin rotaţie cu mâna stângă
- Deget mare stâng prin rotaţie cu mâna dreaptă
- Palma stângă prin rotaţie cu mâna dreaptă cu degetele flectate
- Palma dreapta prin rotaţie cu mâna stângă cu degetele flectate
-unghiile de la fiecare mână se freacă timp de 30 secunde cu o perie sterile apoi se clătesc cu apă sterilă
3. Se continuă cu o nouă săpunire ,clătire şi dezinfecţie cu soluţie antiseptică prin aplicare şi frecare până
la patrunderea completă în tegument.
4. Uscarea finala a mâinilor se face prin expunerea la aer cu ţinerea mâinilor în sus.
5. Se pun mănuşile necesare procedurilor sterile
Procedura este lunga de aproximativ 5-10minute , greoaie, motiv pentru care s-a propus o
varianta scurtă care include:
- săpunire
- clatire
- uscare
- dezinfecţie cu 2 tipuri de soluţie antiseptică, urmată de punerea mănuşilor sterile

SPĂLARE -Apă -Personal -Intrarea în serviciu -Umezire cu apă 30”

IGIENICĂ potabilă medical -Părăsire loc muncă -Săpunire mâini (cu frecare
(simplă) (nesterilă) -Personal -După folosire W.C. palme, parte
*reduce flora în jet nemedical -După folosire batistă cubitala, extremităţi degete şi
microbiană -Săpun (părinţi şi -După folosire mască spaţii
tranzitorie obişnuit vizitatori) facială interdigitale), pumn, antebraţ
-După trecerea mainii prin până la coate
păr la intrarea în secţie
-După scoatere mănuşi -Clătire cu apă
-După orice gest -Uscare – prosop de unică
(activitate) cotidiană folosinţă
-Înainte şi după examinarea -Închidere robinet cu mâna
nou-născutului ce păstrează
-Înainte şi după orice prosopul
procedură în scop -Aruncare prosop in recipient
diagnostic şi terapeutic deseuri

SPĂLARE Apă -Personal -Înainte şi după toaleta -Umezire cu apă 1’

ASEPTICĂ potabilă medico- nou-născutului -Săpunirea durează dublu
*suprimă flora (nesterilă) sanitar pentru -Înainte şi după toaleta -Clătirea se face dinspre zone
tranzitorie în jet proceduri regiunii oculare, ureche, spalate spre
-Săpun aseptice bont ombilical cele nespalate (degete spre
antiseptic -Înainte şi după cot) 30”
 lichid termometrizare -Uscare prin tinerea mainilor
-Înainte şi după clismă in sus
-După manipularea nou- -Dezinfecţie cu soluţie 1-2’
născutului cu risc septic antiseptică aplicata
-După manipularea de pe mana uscata
probe biologice, cadavre şi -Frecare mâini până la
material murdare pătrunderea sol.în
tegument
-Se aşteaptă uscarea mâinii
SPĂLARE -Apă -Personal -Intubatie endotraheala -Umezire cu apă sterilă 1’
CHIRURGICAL sterilă medico- -Punctie lomabara -Sapunire
A -Săpun chirurgical -Abord venos periferic sau -Clatire 30”x 2
*suprimă flora antiseptic central (epicutaneocav) -Frecare cu perie sterila si
tranzitorie -Mănuşi de -Cateter ombilical venos sapun antiseptic a unghiilor
unică sau arterial (aplicare sau -Clatire
folosinţă extragere) -Uscare (maini tinute vertical 1’ /mana
(sterile) -Exanghinotransfuzie în aer sau cu prosop steril de 30”/antebrat
-Puncţie pleurală la degete spre coate)
-Cateter vezical -Manusi sterile
-Gavaj gastric, duodenal Tehnica este lunga (cca.5-
discontinuu sau continuu 10’) si greoaie
-Recoltare probe biologice
(sânge şi secreţii) -Dezinfectie cu
-Tratament parenteral sol.antiseptică aplicată pe 1’ x 2
-Prima spălare a nou- mână uscată
nascutului după naştere -Frecare repetata a mainilor
-Alte gesturi invazive până la pătrundere sol.în 30 s
tegument
-Tehnica rapida
(sapunire/clatire/uscare +
dezinfectie cu sol.
antiseptică)

Expunerea accidentală la produse biologice a personalului care lucrează în sistemul sanitar se

monitorizează în scopul reducerii riscului de infecţie post expunere la sânge şi la alte produse biologice .
Obiective:
a) estimarea incidenţei expunerii accidentale la produse biologice a personalului care lucrează în sistemul
sanitar;
b) ierarhizarea factorilor de risc (proceduri, dispozitive, timpul de lucru etc.);
c) evaluarea respectării precauţiunilor standard;
d) sensibilizarea personalului medical în sensul cunoaşterii riscului expunerii la sânge şi la alte produse
biologice şi a aplicării măsurilor de prevenire a acestor expuneri accidentale şi a consecinţelor acestora;
e) aplicarea corectă a măsurilor profilactice primare şi secundare.
Tip de supraveghere: pasivă - colectarea datelor privind expunerea la produse biologice a personalului
medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar.
Datele privind raportarea expunerii accidentale la produse biologice sunt colectate pe baza:
- fişei de raportare a expunerii accidentale a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar la produse
biologice (figura 1);
Definiţii:
a) persoana care lucrează în sistemul sanitar - orice persoană (angajat, student, voluntar) ale cărei
activităţi implică contactul cu pacienţi, sânge sau alte produse biologice provenite de la pacient, în
cabinete, secţii, compartimente sau laboratoare;
b) expunere cu risc de infecţie HIV, VHB, VHC, care necesită profilaxie postexpunere profesională
(PPEP) - accidentarea transcutană (de exemplu: înţepătura cu ac sau tăietura cu un obiect tăios), contactul
mucoaselor sau al pielii care prezintă leziuni ce îi afectează integritatea (de exemplu: expunerea pe o piele
cu excoriaţii, tăieturi, delabrări, flictene, eczeme sau alte afecţiuni dermatologice) sau contactul cutanat pe
o piele intactă, dar cu o durată prelungită (de exemplu: câteva minute şi chiar mai mult) sau implicarea
unei suprafeţe întinse de contact cu sânge, ţesuturi sau alte produse biologice contaminate vizibil cu
sânge;
c) produse biologice
1. spermă, secreţii vaginale;
2. fluide (lichid cefalorahidian, sinovial, pleural, peritoneal, pericardic, amniotic);
3. concentrate de HIV (în laboratoare).
În absenţa sângelui vizibil în salivă, lacrimi, sudoare, urină, fecale, lapte aceste produse biologice nu sunt
considerate cu risc de infecţie HIV şi nu impun măsuri de profilaxie antiretrovirală şi de supraveghere
medicală PPEP;
d) caz de expunere profesională - orice persoană care lucrează în sistemul sanitar şi care a suferit o
expunere accidentală cu risc de infecţie HIV, VHB, VHC prin contact cu sânge sau alte produse biologice
considerate cu risc de infecţie.
Populaţia-ţintă: persoanele care lucrează în sistemul sanitar, respectiv: personalul medico-sanitar şi de
îngrijire/auxiliar/tehnic, persoane aflate într-o formă de învăţământ, voluntari.
Unităţile-ţintă: unităţile sanitare publice, indiferent de subordonare şi private
Atribuţii în unităţile sanitare cu paturi
I. Compartimentul/Secţia în care a avut loc expunerea accidental
a) Persoana expusă accidental aplică imediat protocolul de management al expunerii accidentale la
produse biologice, respectiv:
1. îngrijire de urgenţă:
- expunere cutanată: spălare cu apă şi săpun 5 minute;
- expunere percutană: spălare cu apă şi săpun, urmată de aplicarea unui antiseptic cu timp de contact
conform recomandărilor producătorului;
- expunere mucoasă: spălare cu ser fiziologic sau cu apă 5 minute.
2. chimioprofilaxie, pentru infecţia HIV, administrată în funcţie de tipul expunerii, starea pacientului-
sursă
3. vaccinare postexpunere:
- în prima oră de la accident se prezintă la medicul şef de secţie/compartiment sau la medicul şef de
gardă;
- în termen de 24 de ore se prezintă la responsabilul serviciului/compartimentului de prevenire a
infecţiilor asociate asistenţei medicale pentru consultanţă în vederea evaluării riscului;
- în termen de maximum 48 de ore anunţă medicul de medicina muncii pentru luarea în evidenţă;
b) Medicul şef de secţie/compartiment sau medicul şef de gardă:
- completează şi transmite către serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei
medicale, în maximum 24 de ore de la producerea expunerii accidentale, fişa de raportare a expunerii
accidentale a personalului medico-sanitar, de îngrijire şi auxiliar la produse biologice (figura 1);
- înregistrează expunerea accidentală în registrul de evidenţă a expunerilor accidentale la produse
biologice al secţiei;
- asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la pacientul-sursă în maximum 2 ore de la producerea
expunerii accidentale, respectând legislaţia privind testarea voluntară cu consiliere;
- asigură recoltarea eşantioanelor de sânge de la personalul expus accidental în maximum 2 ore de la
momentul expunerii, respectând legislaţia privind testarea voluntară cu consiliere;
- asigură transportul eşantioanelor de sânge provenite de la pacientul-sursă la laboratorul unităţii cu paturi
în care a avut loc expunerea.
II. Unitatea sanitară în care s-a produs expunerea accidentală
- asigură prelevarea şi testarea eşantioanelor de sânge provenite de la pacientul-sursă şi persoana expusă
accidental la produse biologice, în funcţie de antecedentele cunoscute ale fiecăruia. Testele efectuate sunt:
AgHBs, antiHBs, antiHBc, antiVHC, test HIV;
- asigură evaluarea persoanei expuse accidental de către medicul infecţionist din spital sau trimiterea
persoanei expuse către secţia/spitalul de boli infecţioase/consult interdisciplinar;
- asigură vaccinarea antihepatită B, în cazul în care persoana expusă nu are marker care să indice faptul că
a fost vaccinată sau a trecut prin boală;
- pentru cazurile în care chimioprofilaxia pentru infecţia HIV este necesară, aceasta este asigurată de
secţia/spitalul de boli infecţioase.
III. Laboratorul spitalului în care a avut loc expunerea accidentală
- efectuează testele solicitate atât pentru persoana expusă, cât şi pentru pacientul-sursă;
- comunică rezultatele testărilor serviciului/compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei
medicale în termen de 24 de ore.
IV. Serviciul/Compartimentul sau medicul responsabil pentru prevenirea infecţiilor asociate asistenţei
medicale din spitalul în care a avut loc expunerea accidentală la produse biologice
- răspunde de informarea personalului cu privire la obligativitatea raportării expunerii accidentale şi
metodele de prevenire;
- participă împreună cu medicul infecţionist la evaluarea riscului de infecţie şi consilierea cu privire la
HIV, VHC, VHB;
V. Medicul de medicina muncii care deserveşte unitatea sanitară
- înregistrează evenimentul în registrul propriu al expunerilor accidentale la produse biologice;
- urmăreşte apariţia semnelor evocatorii de infecţie HIV/VHB/VHC;
- urmăreşte seroconversia pentru HIV şi/sau VHB şi/sau VHC la persoana expusă, pe baza testelor
efectuate imediat după expunere şi la 6 luni de la data expunerii sau, în cazul în care este posibil, prin
determinarea viremiei HIV/VHC la 1 lună, cu respectarea confidenţialităţii, conform legislaţiei în
vigoare;
Proceduri pentru situaţii de urgenţă
1. Proceduri în situații de urgență asociate transportului deșeurilor infecțioase
Deșeu infecțios solid
- izolarea zonei afectate
- utilizarea echipamentului individual de protecție
- adunarea deşeului solid infecţios împrăştiat în timpul transportului în incinta unității, după care se
colectează în saci noi pentru deşeuri infecţioase.
Deşeu infecţios lichid
- spălarea zonei cu apă din abundență în cazul producerii accidentului într-o zonă umedă (toaletă)
- limitarea împrăștierii în zone uscate (secții) și utilizarea de şervete de hârtie sau lavete absorbante
pentru a acoperi şi colecta lichidul
- utilizarea de dezinfectant concentrat
- eliminarea materialelor contaminate pe circuitul deşeurilor infecţioase
- dezinfecția zonei accidentului şi zonelor adiacente cu soluţie concentrată de dezinfectant pentru
pavimente și/sau suprafețe(ex. hipoclorit de sodiu 10%)
- spălarea cu apă şi detergent după procedurile obişnuite
- informarea persoanei responsabile privind incidentul.
Echipament individual de protecţie: mănuşi de latex nesterilizate de unică folosinţă, mască, ochelari de
protecţie, halat.
Trusa de intervenţie: saci de plastic pentru deşeuri infecţioase, o cantitate suficientă de prosoape de
hârtie/lavete, cleşte pentru colectarea deşeurilor de sticlă spartă, făraş ce poate fi autoclavat sau
dezinfectat, dezinfectant chimic ( hipoclorit de sodiu).
Persoana responsabilă
- la nivel de secție – asistenta șefă , asistenta din tură
- la nivel de spital – personalul de la CSCIN
Materialul va fi prelucrat sub semnătură cu :
-asistentele șefe
-asistente
-infirmiere și îngrijitoare

2.Proceduri în situații de urgență asociate împrăștierii sângelui sau a secreţiilor

Împrăștieri mari:
- izolarea zonei afectate
- acoperirea suprafeței împrăştierii cu lavete sau prosoape de hârtie
- turnarea de soluție dezinfectantă ( de suprafețe sau pardoseli)
- îndepărtarea tuturor resturilor ascuțite şi colectarea într-un container pentru deşeuri ascuţite
- curățarea și dezinfectarea zonei contaminate cu dezinfectant concentrat ( exp.cu hipoclorit de
sodiu 10%)
- spălarea cu apă și detergent
- informarea superiorului responsabil despre incident.
Împrăştieri mici:
- spălarea cu atenție a lichidului împrăştiat
- curățarea zonei cu lavete absorbante îmbibate în soluție concentrată de dezinfectant (hipoclorit de
sodiu 10%)
- spălarea zonei cu apă şi detergent
- utilizarea mănușilor de unică folosinţă pe toată durata procedurii
- informarea superiorului responsabil despre incident.
Echipament individual de protecţie: mănuşi de latex nesterilizate de unică folosinţă, mască, ochelari de
protecţie, halat.
Trusa de intervenţie: saci de plastic pentru deşeuri infecţioase,o cantitate suficientă de prosoape de
hârtie/lavete, cleşte pentru colectarea deşeurilor de sticlă spartă, făraş ce poate fi autoclavat sau
dezinfectat, dezinfectant chimic ( poate fi hipoclorit de sodiu ) şi instrucţiuni scrise privind procedura de
intervenţie ( în trusa de intervenție se pune o copie după aceste proceduri).
Persoana responsabilă
- la nivel de secție – asistenta șefă , asistenta din tură
- la nivel de spital – personalul de la CSCIN
Materialul va fi prelucrat sub semnătură cu :
-asistentele șefe
-asistente
-infirmiere și îngrijitoare

3.Proceduri în situații de urgență asociate spargerii termometrelor cu mercur

• În caz de împrăştieri mici (ex. spargerea unui termometru)
- izolarea zonei afectate
- colectarea resturilor de sticlă sau elemente ascuţite cu o pensă
- inițierea colectării picăturilor de mercur
- împrăștierea pulberii neutralizante din kit-urile de intervenţie împreună cu o cantitate mică de apă
- colectarea picăturilor reziduale cu o pipetă/seringă sau cu bureţii din trusa/kitul de intervenţie
 - eliminarea mănușilor folosite şi a echipamentului de protecţie
- raportarea incidentului superiorului responsabil
- monitorizarea medicală a personalului expus prin medical de medicina muncii
Echipament individual de protecţie: mănuşi şi echipament de protecţie pentru încălţăminte –
ambele de unică folosinţă, precum şi ochelari de protecţie.
Trusa de intervenţie: pungi sigilabile, recipient de sticlă sigilabil, pungi de colectare a deşeurilor
contaminate, etichete, pensă pentru colectarea deşeurilor de sticlă spartă făraş de plastic, spatulă de
colectare (sau ucată de carton sau hârtie groasă), cca. 500 mg. pulbere neutralizantă (de zinc sau sulf) şi
bureţi de colectare a mercurului, spray de umezire a pulberii, o cantitate suficientă de prosoape de hârtie,
instrucţiuni scrise privind procedura de intervenţie.  
Persoana responsabilă
- la nivel de secție – asistenta șefă , asistenta din tură care vor fi responsabile cu activitatea de
neutralizare
- la nivel de spital – personalul de la CSCIN
Materialul va fi prelucrat sub semnătură cu :
-asistentele șefe
-asistente
-infirmiere și îngrijitoare

4.Proceduri în situații de urgență asociate deșeurilor citotoxice-citostatice

- alertarea personalului
- izolarea zonei în care s-a produs accidentul
- în cazul substanțelor lichide, se așteaptă sedimentarea aerosolilor
- în cazul substanțelor solide (pulbere) înlăturarea acestora se face doar după ce produsul împrăștiat a
fost acoperit cu material absorbant
- deșeurile rezultate colectate în pungă vor fi îndepărtate în containerul pentru deșeuri
citotoxice-citostatice. Se curăță apoi zona contaminată cu detergent și cu apă caldă din abundență.
Procedura recomandata în caz de contact cu pielea diferă în funcție de tipul substanței. Se vor aplica
indicațiile producătorului cu privire la protecție și neutralizarea substanței .
Echipament individual de protecție: mănuși rezistente la substanțe chimice, mască,ochelari de
protecție, halat, eventual șorț de protecție și încălțăminte protectoare de unică folosință.
Trusa de intervenţie: o cantitate suficientă de absorbanţi, un făraș de plastic, saci de plastic pentru
deşeuri periculoase, substanţe de curăţare.
Persoana responsabilă
- la nivel de secție – asistenta de specialitate care este responsabilă cu activitatea de neutralizare
- la nivel de spital – personalul de la CSCIN
Materialul va fi prelucrat sub semnătură cu :
--asistente din secția de specialitate
-infirmiere și îngrijitoare

5. Proceduri în situații de urgență asociate împrăștierii glutaraldehidei sau aldehidei formice

Împrăștieri mici
- informarea lucrătorilor din aceeași incintă
- izolarea zonei și evacuarea personalului
- absorbția materialului împrăștiat cu prosoape de hârtie
- curățarea zonei cu mare atenţie pentru a nu se omite zonele greu accesibile
- spalare din abundenţă cu apă şi detergent
- gestionarea deşeurile rezultate
- raportarea accidentului persoanei responsabile
- monitorizarea stării de sănătate a persoanelor expuse
Împrăștieri mari
- intervenţia unei echipe pregătite şi dotate adecvat, precum cele de intervenţie în caz de incendiu
- curățarea zonei se face prin folosirea ureei sau a unor săruri de amoniu, disponibile în kit-urile de
intervenție specifice, împreună cu instrucțiunile de folosire.
Echipament individual de protecţie: Ochelari de protecţie, mască cu filtru pentru
formaldehidă/glutaraldehidă, îmbrăcăminte de protecţie (halat cu închidere la spate), şorţ impermeabil de
protecţie, mănuşi rezistente la substanţe chimice (vinil).
Trusa de intervenţie: saci de deşeuri periculoase, făraş/cupă şi racletă de colectare a resturilor solide,
materiale absorbante, substanţă neutralizantă specifică.
Persoana responsabilă
- la nivel de secție – asistenta șefă
- la nivel de spital – personalul din laboratoare
Materialul va fi prelucrat sub semnătură cu :
-asistentele șefe
-asistente
-infirmiere și îngrijitoare
6. Proceduri în situații de urgență asociate deșeurilor chimice
Personalul din laboratoarele de microbiologie , anatomo –patologie , radiologie poate fi expus
unor substanţe chimice periculoase. De aceea este vitală cunoaşterea exactă a efectelor toxice ale acestor
substanţe chimice, a căilor de expunere, cât şi a pericolului care poate fi asociat cu manipularea şi
depozitarea acestora.
Există mai multe căi de expunere la substanţe chimice periculoase :
1. Inhalare
2. Contact direct
3. Ingestie
4. Înţepare
5. Prin leziuni cutanate
Depozitarea substanţelor chimice
În laborator se va depozita doar o cantitate minimă de chimicale, necesară pentru uzul zilnic.
Stocurile de rezervă trebuie păstrate în încăperi/clădiri având în mod expres această destinaţie,
dotate cu pardoseală din beton şi praguri către exterior pentru a reţine deversările accidentale.
Substanţele inflamabile trebuie depozitate separat, în clădiri situate la oarecare distanţă. Pentru
prevenirea aprinderii vaporilor inflamabili şi explozivi de la scânteile contactelor electrice,
întrerupătoarele trebuie plasate în afara încăperii iar corpurile de iluminat vor fi protejate cu globuri
etanşe.
Toate recipientele mari de sticlă şi toate recipientele conţinând acizi/baze puternice trebuie
depozitate la nivelul pardoselii şi plasate în tăvi (pentru prevenirea împrăştierii accidentale). Trebuie
asigurate suporturi protectoare pentru transportul recipientelor mari de sticlă şi dispozitive de sifonare
pentru umplerea unor recipiente mai mici din containere. Scările mobile
sunt indispensabile acolo unde există rafturi înalte. În cazul unei deversări accidentale a unei substanţe
chimice periculoase trebuie luate următoarele măsuri:
• Notificarea evenimentului către responsabilul cu biosiguranţa si evacuarea din zonă a personalului care
nu este necesar.
• Examinarea şi acordarea de îngrijiri medicale persoanelor care ar fi putut fi contaminate.
• Dacă lichidul deversat este inflamabil, se vor stinge toate focurile deschise, se vor închide sursele de
gaze din încăperea respectivă şi din zonele adiacente şi se vor opri echipamentele electrice care pot genera
scântei.
• Evitarea inhalării de vapori din lichidul deversat.
• Se va conecta ventilaţia de aerisire, dacă operaţiunea este lipsită de pericole.
• Se va asigura necesarul de materiale şi echipamente pentru a îndepărta substanţa chimică deversată.
 În eventualitatea unei deversări chimice masive, încăperea trebuie evacuată şi ferestrele vor fi
deschise dacă este posibil. Dacă materialul deversat este inflamabil, trebuie stinse toate focurile deschise
din încăperea respectivă şi din cele adiacente; vor fi oprite toate echipamentele electrice care generează
scântei.
Azidele, adesea utilizate în compoziţia soluţiilor antibacteriene, nu trebuie să vină în contact cu
plumbul sau cuprul (de ex. în instalaţiile sanitare de evacuare). Azida de cupru va exploda violent chiar şi
la un impact de mică intensitate.
Eterii îmbătrâniţi sau uscaţi sub formă de cristale sunt extrem de instabili şi potenţial explozivi.
Acidul percloric, dacă se usucă pe lemnărie, ceramică sau ţesături va exploda şi va arde la impact.Acidul
picric şi picraţii detonează la căldură şi impact.
7. Proceduri în situații de urgență asociate deșeurilor anatomo-patologice
Proceduri în situații de urgență asociate împrăștierii sângelui sau a secreţiilor

Împrăștieri mari:
- izolarea zonei afectate
acoperirea suprafatei împrăştierii cu lavete sau prosoape de hârtie ( se aplică decontaminarea iniţială cu
substanţe clorigene, îndepartarea şi colectarea în containere sau saci de plastic marcaţi, la final se aplică
dezinfecţia cu soluţie germicidă )
- turnarea de soluție dezinfectantă
- îndepărtarea tuturor resturilor ascuțite şi colectarea într-un container pentru deşeuri ascuţite
- curățarea și dezinfectarea zonei contaminate (cu hipoclorit de sodiu 10%)
- spălarea cu apă și detergent
- informarea superiorului responsabil despre incident.
Împrăştieri mici:
- spalarea cu atenție a lichidului împrăştiat
- curățarea zonei cu lavete absorbante în soluție de hipoclorit de sodiu 10%
- spălarea zonei cu apă şi detergent
- utilizarea mănușilor de unică folosinţă pe toată durata procedurii
- informarea superiorului responsabil despre incident.
- Deşeurile tăietoare- înţepătoare se vor colecta în recipiente special cu ajutorul unor dispositive
special
Echipament individual de protecţie: mănuşi de latex nesterilizate de unică folosinţă, mască, ochelari de
protecţie, halat.
Trusa de intervenţie: saci de plastic pentru deşeuri infecţioase,o cantitate suficientă de prosoape de
hârtie/lavete, cleşte pentru colectarea deşeurilor de sticlă spartă, făraş ce poate fi autoclavat sau
dezinfectat, dezinfectant chimic (hipoclorit de sodiu ) şi instrucţiuni scrise privind procedura de
intervenţie.