Igiena apei

Importanta Igienica a apei

• Apa este unul din cel mai importanti factori ai mediului ambiant, de care depinde
viata amului , animalelor si a plantelor.Apa participa la structurile tisulare ale
organizmului uman, e necesar pentru fubctiile fiziologice normale.Cantitatea de
apa aorganizmului constituie circa 65% din masa corpului.
• In conditiile obisnuite la eforturi fizice medii, omul consuma circa 2.5-3l apa pe
zi.Organizmul uman suporta greu deshidratarea, si deshidratarea se manifesta prin
senzatia de sete, semnal al eccitarii centrului de reglare a bilantului hidric din
organizm.
• Daca cantitatea de apa pierduta nu se recupereaza, se deregleaza procesele
fiziologice, se inrautateste straea generala, scade capacitatea demunca, in caz de
temperatura inalta a aerului se lezeaza procesul de termoreglare si poate surveni
hipertermia organizmului.
• Deshidratarea in limitele de 10% din masa corporala, degredeaza simtitor
metabolizmul, 15-20% la temperatura aerului 30 grade C poate cauza moartea, iar
limitele de 25% se considera mortala ciar si la temperatura joasa.
• Necesitatea diurna a organizmului in apa este satisfacuta bind apa, ceai, utilizind
mincare care contine mult lichid 1-1.5 l, produse alimentare 1-1.2l precum si pe
contul apei , care se formeaza de pe urma reactiilor de oxidare substantelor
nutritice(0.3-0.
 Importanta igienica a apei
In afara de asugurarea necesitatilor fiziologice, cantitati
considerabile de apa se consuma cu scop igienic, de
gospodarie si in sfera de productie.Apa este necesara
pentru mentinerea curateniei corpului, spalarea rufelor
si vaselor, pregatirea bucatelor, in scop tehinic, stropitul
strazilor, pietelor si zonelor verzi.
Apa este unul din factorii importanti de calirea
organizmuluisi antrenare a calitatilor fizice.sporturile
acvatice in masa sint un factor de asanare.Apa isi poate
exercita functia numai in cazul , cind are anumite calitati
organoleptice, chimice si bacteriologice.
• Indicii organoleptici caracterizeaza transparenta, culoare, gustul, mirosul si temperatura apei.Apa
cu calitati nesatisfacatoare esre un gust strain, neplacut, nu poteleste setea, provoaca dezgust.
• Componenta chimica a apei-apele naturale sunt diferite dupa compozitia chimica si gradul de
mineralizare.La majoritatea apelor naturale cantitatea de saruri dizolvate depaseste 1000mg/l, dar
sunt regiuni cum e Cazahstan, Caucazul de Nord, apa carora se caracterizeaza printr-o mineralizare
abudenta 3000-5000mg/l.
• Apa contine saruri din cationi de Ca, Mg, Na, K, Fe si amonii de HCO3, Cl, SO4, NO3, F.In decurs de o
zi omul contine 20 g. de saruri minerale in fond cu produsele alimentare.Din apa omul primeste 2-
5% din cantitatea necesara de saruri, de aceea importanta fiziologica a sarurilor minerale care se
contin in apa, nu prea e mare.
• Apa care contine peste 1000mg/l de saruri poate avea un gust sarat amariu, salciu, poate inreutati
secretia gastrica, spori motorica stomacului si intestinelor, influenteaza negativ asupra digestiei in
genere, cauzind diaree.
• Din toate componentele naturale enumerate ale apei se deosebesc nitratii, care au o actiune
toxica.Au fost descrise imbolnaviri specifice la copii sugari care primeau alimente pregatite pe
baza de apa.La acesti copii boala se manifesta prin dereglari intetsinale dispeptice, dispnee
pronuntata, taxicardie , cianoza.S-a constat ca apa care contine catitati mari de peste 40 mg/l de
nitrati provoaca la sugari methemoglobinemie azotica.La toti bolnavii in singe sau depistat un %
sporit de mehemoglobina In intestinele sugarilor nitratii sub influenta microflorei intestinale se
transforma in nitriti, fiind absorbiti in singe , blocheaza hemoglobina, traansformind-o in
methemoglobina.Cu cit ete mai mic copilul cu atin boala decurge mai gravAcesta se explica prin
faptul , ca in eritrocitele sugarilor, lipsete fermentul reductatza methemoglobinica.La copii mai
maturi si la adulti nitratii se reduc pina la nitriti numai partial.Acesta nu influenteaza considerabil
sanatatea, doar persoanele suferind de boli cadiace se agraveaza sananate prin manifestari de
hipoxie
• Actualemente prezinta interes studierea microelementelor , ce se contin in apa:fluor, iodul,
strontiul, seleniul, cobaltul, manganul, molibdenul s.a.Microelementele nimeresc in organizm cu
apa in catitati mult mai mari decit cu produsele alimentare.Fiecarui microelement ii revine in
organizm o anumita functie pozitiva, sau excesul lui poate influenta negativ.Ex.Excesul unor
anumite microelemente in apa poate provoca endemii geochimice, una din cele mai frecvente
endemii geochimice pe pamint este FLUOROZA(boala cauzata de cantitatea sporita de fluor din
apa)In localitati cu cantitatea de fluor din apa redusa(mai putin de 0.5 mg/l )se inregistreaza o
crestere a morbiditatii de carie dentara.
• Sint regiuni cu carenta de IOD .Insuficienta de iod provoaca gusa endemica.Folosirea surselor
bogate in iod reduce simtitor sau definitv morbiditatea de gusa endemica.
• Au fost inregistrate endemii cauzate de cantitatinmari de mercur, arseniu, plumb etc. prezente in
sol si in apa.
• Lansarea rezidurilor industriale neepurate in apele de scurgere poat ecauza marirea concentratiilor
de metale grele.
• Folosirea intensa a pesticidelor si fertilizantilor agricoli pot cauza poluarea apelor superficiale sau
subterane cu substante chimice
• In ultimii ani se acorda o atentie sustinuta studierii radionucleiizii apelor naturale si importantei ei
igienice.
 Importanta epidemiologica apei

• Apa a fost considerata intotdeauna ca unul din mediile de transmitere a bolilor contagioase.
1. Infectiile intestinale, transmise prin intermediul apei)holera, tifosul abdominal, paratifosurile, dezinteria
bacteriana si amibica, enteritele acute contagioase) inca din sec.19 prezentau pentru oamenii urgii
epidemice.Agentii patogeni ai acestor ai acestor maladii nimeresc in apa cu excretiile umane si apele reziduale de
uz casnic.Din cauza ca oamenii pot fi purtatori, apele reziduale permanent contin agenti patogeni.Deosebit de
periculoase sunt apele reziduale ale spitaleleor.Apa poate fi contaminata in urma scaldatului, spalatul rufelor, de
pe malurile infestate cu rezduri si deseuri,WC s.a.experimental s-a dovedit ca agentii patogeni ai bolilor intestinale
pot rezista si in apa bazinelor deschise si in fintini pina a citeva luni.
2. Sint descrise si epidemii virotice cu caracter acvatic:hepatite infectioase, poliomielite, adenoviroze.De cele mai
multe ori epidemiile virotice sint cauzate de eruptia rezidurilor de canalizare si apeduct.
3. Prin apa se pot transmite si un sir de zoonoze, la care se refera leptospiroza, tularemia, bruceloza, febra
Q.Leptospirele nimeresc in apa cu urina rozatoarelor, porcilor si animalelor cornute.Un anumit pericol il prezinta
apa din bazinele deschise, daca este folosita pentru baut, scaldat, spalatul rufelor, deoarece leptospirele patrund
in organizm prin mucoasele si microleziunile pielii.In timpul epizootilor de tularemie au fost inregistrate epidemii
printre oamenii din cauza infectarii si apoi a folosirii apei dinn fintini, piraie si iazuri.Bacteriile de tularemie
nimereau in apa cu excrementele sau cadavrele sobolanilor bolnavi.
4. Prin apa se poate transmite cojuctevita epidemica virotica(piscine, iazuri);
5. In afara de infectii bacteriene apa paote transmite si helmintoze,cu apa in organizmul uman pot nimeri chistele de
lamblii, ouale de ascaride si tricocefali, lavrele de anchilostomie, circariile fasciolei hepatice, microfilariile rista,
sircariile de sistosom si dranculoza, boli raspindite in Africa si India.
Aprovizionare cu apa potabila de calitate buan si in cantitati suficiente este una din masurile principale ale asanarii
localitatilor si populatiei.
Guvernul si Parlamente emite legi in domeniul protectiei apei.
 Exigentile igienice fata de apa
potabila.Aprecierea calitatii ei
• Apa care ste folosita de populatie cu scop de menaj si de baut
trebuie sa corespunda anumitor conditii igienice si anume:
1. Trebuie sa aiba calitati organoleptice satisfacatoare, temperatura
de 7-15 grade C, sa fie limpede, fara culoare, sa nu aiba gust si
miros;
2. Sa aiba componenta chimica corespunzatoare din punct de vedere
fiziologic.Compusii toxici nu vor depasi concentratiile admisibile,
adica nu vor prezenta pericol pentru sanatate.
3. Apa nu trebuie sa contina agenti patogeni si alte vietati care
afecteaza sanatatea.
Calitatea apei depinde in mare masura de sursa de apa, de starea ei
sanitara, care se determina pe baza:
1. Inspectiei sanitaro-topografice a sursei de apa;
2. Rezultatelor analizelor de laborator a apei.
 Exigentile igienice fata de apa
potabila.Aprecierea calitatii ei
• Inspectia sanitaro-topografica este una din procedeele
obligatorii ale aprecierii sursei de apa.Inspectia sanitara
include inspectia terenuluidin jurul sursei de apa.Inspectia
nemijlocita asursei, captajului de apa, surselor posibile de
impurificare a apei.Paralel dermina, din ce locuri vor fi luate
probele de apa pentru analiza de laborator.
O concluzie bine argumentat despre starea sanitara a sursei si
despre calitatea apei poate fi facuta numai comparind
rezultatul analizei cu normativele sanitare si analizind
datele inspectiei sanitaro-tipografice.Aceste date ne permit
sa determinam cauzele poluarii curente sau posibile a apei.
Rezulta ca la aprecierea calitativa a apei si starii sanitare a
sursei datele inspectiei sanitaro-topografice si analizele de
laborator se completeaza reciproc.
 Analiza sanitara a apei
• Transparenta si turbiditatea.Transparenta apei este determinata de
capacitatea ei de a lasa s atreaca lumina.Gradul de transparenta a apei
depinde de particulele minerale sau organice insolubile dispersate in
ea.Apa este satisfacator de transparenta daca prin stratul de 30 cm poate
fi citit textul tiparit cu un anumit caracter.
• Coloritul apei superficiale si a celor freatice depinde de substantele
himinoase din sol, care ii dau nuante de la galben pina la brun.Apa din
bazinele deschise poate avea culoarea cauzat de inmultirea algelor sau
poluarea cu reziduri industriale colorate.Fiind epurata la statiile speciale ,
culoarea apei poate fi adusa la nivelul necesar.
• Gustul si mirosul apei depind de multae cauze .Dezintegrarea substatelor
organice vegetale in sol da apei un miros si gust de mil, de sol de
bahna.Putrefactia substantelor organice da apei un iz bihlit.,
descompunerea algelor in apa ii dau un miros de peste, nespecifice
apei.Gustul si mirosul apelor subterane adinci depind de substantele si
gazele dizolvate in ele.Intensitatea gustului si mirosului apei se determina
in grade.Mirosul si gustul apei potabile nu trebuie sa depaseasca 2 grade.
 Compozitia chimica a apei
• Reactia apei in majoritatea cazului oscileazaa intre 6.8-9.0.Reactia acida pot avea apele din bahna,
care contin substante huminoase, reactia bazica au apele subterane care contin bicarbonati; daca
apa din bazinele deschise are pH 6.5-8.5, ea este impurificata cu reziduri lichide.Reziduul uscat
caracterizeaza gradul de mineralizare al apei, se determina prin metoda de evaporare.
• Duritatea generala a apei este determinata de sarurile de calciu si magneziu-carbonati,
hidricarbonati, cloruri, sulfuri.Cu cit duritatea este mai mare cu atit fierb mai greu in ea carnea si
pastele fainoase, se consuma mai mult sapun la spalat.La fierbere se formeaza sedimente la fundul
vasului.Apa cu duritate mica(apa moale) ca si cea cu duritatate mare au actiune nociva asupra
sanatatii
• Fierul.Apele subterane contin in fond compusii ai fierului formati din protoxizi
bicarbonati[Fe(HCO3).Contactind cu aerul, oxidul de fier bivalent din apa se oxideaza pina la oxid
de fier trivalent Fe(OH)3, care da culoare apei bruna si tubiditate.In apele de suprafata fierul
formeaza compusi acizi huminosi, care sunt destul de stabili.In apele de suprafata fierul formeaza
compusi acizi huminosi, care sunt destul de stabili.Concentratiile mari de a fier in apa strica gustul
ceaiului, ingalbenesc si lasa la spalat pete pe albituri, provoaca inmultirea organizemleor ferovite in
tevile apeductului.Cantitatea de fier nu trebuie sa depasessca 0.3 mg/l.
• Cloruirle(ionul de clor)De regula in apele curgatoare cantitatea de clor nu este mai mare de 20-30
mg/l, dar pate creste considerabil in cele statatoare.Apa din fintinile curate contine circa 30-50
mg/l cloruri.Apele care se filtreaza prin solurile bogate in cloruri contin pina la sute schiar mii de
miligrame(la 1l) de saruri de clor, alte calitati ale ei fiind conform normativelor.Apa ce contine
cloruri ce intrec 350-500 mg/l este putin sarata si influenteaza negativ asupra secretiei
gastrice.Normativul de cloruir pentru apa din robine e de 350 mg/l.
 Compozitia chimica a apei
• Sulfurile (ioni sulfati)Sulfurile in cantitatea mai mare de 50mg/l dau ape un gust
sarat amarui, influenteaza secretia gastrica, privoaca modificari dispeptice(diaree0
la oamenii neobisnuiti cu asemenea cantitati de sulfuri de apa.
• Nitratii(ionii de nitrati)Cncentratiile sporite de nitrati se intilnesc in fintinele a caror
apa este poluata de substante orhanice in descompunere sau de ingrasaminte
minerale azotoase.Pentru a preveni methemoglobina azotoaza cantitatea de
nitrati din apa nu trebuie sa depasesca 40 mg/l.
• Fluorul.Compusii fluorului ajung apa din soluri si roci montane.Orgnaizmul uman
are nevoie de o cantitate anumita de fluor pentru dezvoltarea normala si
mineralizarea tesuturilor osoase si a dintilor.S-a constatat ca paralel cu sporirea
concentartiei de fluor din apa, scade morbiditatea de carie dura.Folosirea apei cu
o cantitate de fluoruri de 1.0-1.5 mg/l scade mult probalitatea imbolnavirilr de
carie dentara.Cantitatea excesiva de fluoruri in apa pot avea o actiune
nefavorabile asupra organizmului uman, provocind fluoroza.Fluorul resorbit din
tubul digestiv actioneaza asupra germenilor dentari, deregleaza formarea si
meneraliizarea emailului dentar.
Fluoroza dentara
 Indicii de poluarea apei
• Petnru a aprecia gradul de pericol epidemic se folosesc analize bacterilogice si
chimice a apei.
• Indicii bacteriologici ai impuritatii apei.O importanta epidemiologica anumita o
are prezenta agentilor patogeni in apa.Pentru aprecierea starii epidemiologice a
apei se determina indicii bacteriologice indirecti, care arata , ca cu cit mai putine
saprofite (microorganizme  care se hranesc cu substante organice in
descompunere)sint in apa , cu atit apa este mai inofensiva din punct de vedere
epidemiologic.
• Unul din indicii microflorei saprofiteneste indecele microbian.Indecele microbian se
prezinta ca numarul de colonii microbiene crescute pe baza de agar peptidic dupa
insamintarea unui centimetru cub de apa ore la (37 grade C).
• Indicile microbian caracterizeaza insamintarea bacteriana genertala a apei in apa
curata din fintinile arteziene , indecele microbian nu depaseste 10-30 microorganizme
in 1 ml. In apa relativ curata a bazinelor deschise indicele microbian este de 1000-1500
in ml., in fintinele obisnuite 300-400.
• O omportanta mai mare are prezenta in apa a E.Coli care este eliminata in mediul
ambiant de oameni si animale.Prezenta Eserihiei Coli in apa semnaleaza impurificarea
probabila a apei cu fecalii, si nu este exclusa si prezenta infectiilor intestinale(tifos
abdominal, paratif, dizenterie etc.)Prezenta E.Coli in apa ne pernmite sa prevenim
prin anumite masuri impurificarea eventuala a ei cu aagenti patogeni.
 Apele subterane
• Apele freatice.Precipitatiile atmosferice, atingind suprafata terestra , partial se evaporeaza, partial
se scrug in piraie, acumulindu-se apoi in riuri, lacuri si partial se infiltreaza in sol, patrund incet prin
porii rocilor permiabile la adincime.Acumulindu-se deasupra primului strat de roci
impermiabile(argila, calcaruri uniforme), apa formeaza primul stratul de ape freatice.Apele freatice
se deplaseaza din locuri maiinalte spre cele mai joase.Apele freatice deseori sint intrebuintate
deoameni, deoarece sint transparente si au coloratie slaba.Daca solul este impurificat cu diferite
reziduri si deseuri se paote intimpla, ca apele freatice sa contina agenti patogeni ai diferitor boli.
• Apele arteziene.Apele freatice, nimerind intre doua straturi de roci impermiabile, formeaza primul
strat de apa arteziana, avind “podea” si “acoperis” impermiabil.In dependenta de specificulo
geologic al solului apele arteziene pot forma primul, al doilea si al treilea strat acvifer fara presiune,
compeltind tot sptiul intre straturile impermiabile.Daca se sapa o fintina , care ajunge pina la stratul
acvifer artezian, apa se ridica in ea si in vasele comunicante, in unele cazuri tisnind la suprafata prin
jeturi.Astfel de fintina se numeste arteziana.Apele arteziene au temperatura relativ joasA(5-12 C) si
componenta menerala constanta.Apa arteziana e transparenta, incolora, fara miros si gust
specific.Cantitatea de saruri minerale dizolvate depinde de compozitia chimica a rocilor, prin care
strabate apa.Filtrindu-se prin sol, apele arteziene sint lipsete de microorganizme, pot fi folosite in
stare pura.Totusi epidemii de infectii intestinale sint inregistrate chiar si in caz de folosire a apelor
erteziene., surse de infectare pot fi apele freatice poluate.
• Izvoarele.Apele subterane se ies la suprafata solului se numesc izvoare.Apele freatice sau cele
arteziene izvorase daca stratul acvfer respectiv este “taiat” la coborirea pantei(in munti, ripi
adinci)Asemenea izvoare se numesc descendente.Calitatea apei de izvor depinde de adincimea
stratului acvifer.Daca au un debit dea apa suficient, izvoarele pot fi folosite pentru instalarea
apeductelor centralizate.
 Cerintele igienice fts de instalarea
fintinilor sapate so a celor fortate
• Pentru a preveni impurificarea apelor subteranein procesul exploatarii surselor de apa enecesara
respectarea urmatoarelor conditii igienice:
1. Locul pentru instalarea fintinilor se alege la o inaltime fata de relieful ambiant;
2. Peretii fintinii trebuie sa fie impermiabili;
Deorece impuritatile bacteriene patrund in fintina in fond de la suprafata, captarea apei se face asa sa
fie exclusa impurificarea apei din exterior.
Apele de suprafata. Precipitatiile meteorologice, ce se scurg de pe pantele naturale, formeaza bazine de
apa, piraie, riuri, lacuri statatoare si cu scurgere.Bazinele de apa se alimenteaza nu numai cu apa
atmosferica, dar si partial cu cea subterana.Proprietatile organoleptice si compozitia cimica a
bazinelor de suprafata depind de mai multe conditii.Apa piurilor sai afluentilor ce se scurg prin
regiuni mlastinoase are o coloratie intensa.Daca albia riului est eformata din roci argiloase, atunci
suspensia fina, care se obtine prin “spalarea “malului, provoaca o tulburare stabila a apei.Apele
statatoare sau cele cu scurgere slaba se caracterizeaza prin dezvoltarea masiva a algelor, care
acopera vara cu un covor verde.Apa capata o coloratie verzuie sau bruna, din cauza algelor moarte
capata miros si gust neplacut.
Autoepurarea apelor din bazine.Cu toate ca bazinele de suprafata sint impurificate permanent,
calitatea apei in ele ramine relativ cosntatnta.Acesta se datoreste diferitor procese fizico-chimice
si biologice, care contribuie la “autoepurarea” bazinelorde apa de substante suspendante,
organice, microorganizme si alte impuritati.Datorita microorganizmelor ce se afla in apele
bazinelor substantele organice se mineralizeaza, asemenea celor din sol.Prin oxidarea biochimica
substantele organice se nitrifica, transformindu-se in compusi dinali-nitrati, carbonati, sulfati etc.
Metodele de ameliorare a calitatii apei
•Utilizarea diferitor metode de epurare
permite ca sursele locale sa fie folosite la
maximum pentru aprovizionarea populatiie cu
apa potabila.Cele mai raspindite metode de
ameliorare a calitatii apei la apeducte sint:
•limpezirea-inlaturarea impuritatilor solide din
apa,
•decolorarea-inlaturarea colorantiilor excesive,
•dezinfectarea-nimicirea agentilor patogeni si
virusilor din apa.
 Limpezirea si decolorarea apei
• Limpezirea si decolorarea partiala a apei poate fi
obtinuta printr-un decantaj indelungat.Acesta se
datoreste faptul , ca in apa statatoare sau cu o
scurgere lenta substantele solide mai grele decit apa se
sedimenteaza la fund.Limpezirea naturala se efectuaza
foarte incet.Actualmente limpezirea si decolorarea
apei se obtine prin adaugarea in apa a substantelor
chimice-coagulantilor, care accelereaza sedimentarea
substantelor in suspenzie.Ultimul stadiu al procesului
de decolorare si de limpezire a apei este filtrarea ei
printr-un strat de material granular-nisip sau
antracit.In practica se foloseste doua procedee de
filtare a apei-lenta si rapida.
Decantarea si filtrarea lenta (naturala)
apei
• Decantarea apei se face in niste rezervoare cu
adincimea de citiva metri, prin care apa trece
in continuu, cu o viteza foarte mica.Duirata
decantarii apei in astfel de rezervoare e de 4-
8 ore in care timp se sedimenteaza in fond
particulele cu dispersie grosiera.Dupa
epurarea definitiva si decantare apa se trece
prin filtrul lent.
 Coagularea, decantarea si filtrarea
rapida a apei
• Pentru a accelera procesul de sedimentare a
substantelor suspendate in apa care trebuie filtrata se
aduga niste agenti chimic numiti coagulanti,
Al2(SO4)3,FeCl3, FeSO4 s.a.Reactionind cu electrolitii
din apa(bicarbonatii),ei formeaza hidronizi.Acestea,
avind o incacractura electrica pozitiva si o activitate
mare , absorb la suprafata lor cele mai mici particule in
suspenzie, chiar si micriorganizmele, dindu-le o
incarcatura opusa si depunindu-se apoi la fundul
rezervoruluyi in forma de substante coloidale
huminoase.Dupa ce floculele coagulante se
sedimenteaza apa se trece prin filtru in urma caruia ea
devine transparenta si incolora.
 Dezinfectarea apei
• Dezinfectarea apei este una din cele mai raspindite
metode de ameliorare a calitatii ei.Aceasta metoda se
foloseste deseori pentru apele freatice si cele de
suprafata.
• Dezinfectia reprezinta ultima etapa, cea mai
importanta in tehnologia epurarii apei de conducta.
• Se petrece dinzinfectia prin metode chimice si
fizice.Principiul de dezinfectare chimica cu actiune
bacteriana:clor, compusii care contin clor activ, ozon,
saruri de argints.a.
• Metode fizice de dezinfectare sint fierberea, tratarea
cu raze ultraviolete, unde ultrascurte, raze gama s.a.
 Metode speciale de ameliorare a
calitatii apei
• Tehnologia traditionala de epurare a apei(limpezirea, decolorarea si
dezinfectarea) permite neutralizarea numai partiala a multor substante
chimice, care polueaza apele bazinelor de suprafata cu reziduuri de la
intreprinderile industriale, agricole.Neutralizarea multor substante se
obtine numai prin folosirea cantitatilor sporite de coagulanti si floculanti,
marirea perioadei de decantare si filtrare, folosirea clorinarii duble si
hiperclorinarii.
• Dezodorarea-inlaturarea mirosului si gustului specific apei, se obtine prin
aeratia apei, tratarea cu oxidanti(ozon, clor, doze mari de clor activ,
permanganat de caliu)filtrarea priutr-un strat de carbune activat, sau prin
adaugarea carbunelor activat in foprma de praf in apa pina la decantare,
acesta absorbind substantele fetide.
• Dedurizarea apei se obtine prin tratarea eu cu bicarbonati, care formeaza
cu calciu si magneziu din apa compusi insolubili.O metoda mai actuala de
dedurizare este trecerea apei prin filtre cu ioniti.
• Desalinizarea apei.Filtrarea consecutiva a apei prin cationit, apoi prin
anionit o elibereaza de sarurile dizolvate
 Controlul sanitar al aprovizionarii cu
apa
• Distingem doua tipuri de aprovizionare cu apa
1.Sistem descentralizat(local);
2.Sistem centralizat sau de apeduct
In caz de aprovizionare descentralizataapa se ia
nemijlocit din surse:fintini, izvoare, caldari,
butoaie, cisterne.
 Apeductul

• Sistem centralizat de aprovizionare cu apa este cel mai

perfect si el substituie tot ami mult aprovizionarea
decentralizata locala.Pentru aprovizionarea
centralizata se aleg surse mai portivite, protejate de
impurificari, se asigura dotarea tehnica corectaa
statiilor de epurare, efectuarea controlului sanitar
preventiv si curent.Aceste masuri asigura calitatea
buna apei de apeduct.Aprovizionarea nemijlocita a
locuintelor cu apa in cantitati nelimitate sporeste
gradul de cultura sanitara a populatiei.Proiectarea
apeductelor incepe cu calcularea necesitatii localitatii
in apa si cu alegerea sursei de apa.
 Controlul sanitar al calitatii apei din
apeduct
• Controlul de laborator determina
1.Calitatea apei din reteua de repartizare, ce
caracterizeaza apa din sursa si eficalitatea
prelucrarii(epurarii)
2.Calitatea apei de robinet, ce caracterizeaza
starea ei in reteua de distributie.
In aceste probe se determina E.Coli, NTG,
turbiditatea, coloratia, mirosul, gustul, si
cantitatea de clor rezidual.