Sunteți pe pagina 1din 2

Galan Andreea Luciana - 1E AMG

TERMODINAMICĂ
Termodinamica se ocupă cu studiul fenomenelor termice, a stărilor de echilibru
ale sistemelor fizicochimice.
Pentru a caracteriza stările de echilibru, termodinamica operează cu o singură mărime
specifică – temperatura.

Transportul căldurii în organism


-Organismul uman produce căldură, care se transmite din centrul corpului spre
suprafaţă, iar de aici spre mediul exterior;
-Cantitatea de căldură şi temperatura din interiorul organismului diferă de la un organ la
altul;
-Căldura este transportată din locurile cu temperatura mai ridicată spre cele cu
temperatura mai scăzută prin conducţie şi convecţie;
-Conductibilitatea termică a ţesuturilor este redusă, mai ales a celor groase, astfel încât
rolul principal în transportul căldurii îl constituie sângele;
-Transmiterea căldurii prin intermediul sângelui este favorizată şi de căldura lui specifică
mare, fiind aproximativ egală cu cea a apei;
-Transmisia căldurii spre exterior se realizează prin conducţie, convecţie, radiere şi
evaporarea apei prin transpiraţie;
-Transmiterea căldurii prin conducţie, convecţie şi radiere reprezintă aproximativ 70 –
80 % din totalul căldurii transmise mediului exterior, iar prin evaporare se cedează 20 –
30 % din aceasta;
-În condiţii de efort fizic, pierderea de căldură prin evaporare este de 60–70 % din
totalul căldurii. În cazul muncilor fizice grele, corpul poate pierde 4 –12 l apă prin
evaporare, ceea ce reprezintă o cedare considerabilă de căldură;
-Din cauza aderării unui strat de aer de circa 4 – 8 mm la suprafaţa pielii, numit strat
marginal, corpul se va opune cedării căldurii prin curenţii de convecţie şi conducţie.
Grosimea acestui strat scade atunci când corpul este în mişcare.

Măsurarea temperaturii
În funcţie de starea corpurilor, căldura se propagă diferit:
- în solide, se propagă prin conductibilitate trecînd de la un strat de molecule la cel
vecin, ca nişte lame elementare;
- în lichide, se propagă prin convecţie adică prin curenţi de lichid;
- în gaze, se propagă şi prin convecţie şi prin radiaţie.
Cînd se măreşte energia termică a unui corp, acesta poate suferi unele transformări:
modificări de volum, schimbări ale stării se agregare, transformări chimice.
Temperatura reprezintă nivelul termic al unui corp, adică starea sa de încălzire sau
răcire. Pentru măsurarea nivelului termic se folosesc aparate numite termometre, iar
unitatea de măsură este gradul.
Temperatura corpului omenesc
-Se măsoară cu ajutorul termometrului medical, care are drept corp termometric
mercurul. La încălzire, mercurul din rezervor dilatîndu-se prin energia termică căpătată,
trece în capilar. Temperatura se ia în axilă de cele mai multe ori, se ţine 8-10 min şi se
citeşte indicaţia.

1
Galan Andreea Luciana - 1E AMG

-Termometrele digitale nu trebuie scuturate, nu se sparg şi anunţă printr-un semnal


acustic atunci când au măsurat temperatura, în mai puţin de un minut. Uneori,
termometrele digitale nu sunt bine calibrate şi pot exista variaţii de temperatură.
-Temperatura se mai poate lua bucal, rectal sau vaginal.
-Termometru Digital cu Infraroșu pentru Frunte- măsoara temperatura în 2 secunde,
fără contact direct.
În mod normal valorile medii sunt 37 axilar şi 37,5 rectal. La copii nou născuţi,
temperatura este mai mare dar coboară la normal după cîteva zile. Temperatura este
influenţată de activitatea musculară şi nervoasă, de temperatura exterioară, etc. În mod
normal corpul omenesc îşi poate menţine temperatura aproape constantă, chiar dacă
mediul ambiant are o temperatură variabilă, aceasta fiind realizată cu ajutorul unor
mecanisme fiziologice termoreglatoare.

Termoreglarea
Căldura este rezultanta echilibrului dintre procesul de producere a energiei
termice în organism şi pierderile de căldură care se produc prin radiaţie, evaporarea la
nivelul pielii, precum şi evaporarea la nivelul mucoasei pulmonare.
Termoreglarea se realizează prin:
- reglarea producerii de căldură;
- reglarea pierderii de căldură.
Aceste două procese se desfăşoară după rapotrul dintre temperatura organismului şi
cea a mediului extern:
-cînd în mediul extern temperatura este apropiată de cea corpului, pierderile de căldură
se compensează prin furnizarea de căldură de către arderile din organism;
-în mediile cu temperatură scăzută, organismul luptă împotriva frigului prin: haine
călduroase şi prin intensificarea combustiilor pentru producerea de căldură;
- cînd teperatura externă este mare, organismul luptă prin procese de evaporare a apei
(transpiraţie).

Legile termodinamicii
Principiul I
Cantitatea de căldură schimbată de un sistem cu exteriorul, în cursul unei
transformări între două stări se regăseşte pe e o parte în lucrul mecanic realizat şi pe de
altă parte în variaţia energiei interne a sistemului. Acest principiu reprezintă
conservarea energiei în cursul transformării de stare.
Aplicaţie: Legea conservării energiei este valabilă în toate procesele, inclusiv în cazul
sistemelor vii.
Sursa principală de energie în organism o reprezintă procesele de degradare a
substanţelor alimentare.
Rolul principal îl constituie reacţiile de oxidare ale carbonului şi hidrogenului
(85%), reacţiile de hidroliză (14%), neutralizări, hidratări, scindări moleculare etc (1%).
Cedarea de energie de către organism se face sub formă de lucru mecanic, căldură,
evaporarea apei.
Principiul II indică sensul unui proces termodinamic natural- trecerea căldurii de
la un corp cu o anumită temperatură, la altul cu o temperatură inferioară. Este un
proces ireversibil.

S-ar putea să vă placă și