Asepsia

Asepsia

a = fr, sepsis = putrefactie

Reprezint totalitatea mijloacelor fizice si chimice prin care este mpiedicat contactul germenilor cu plaga operatorie (contaminarea plgii) sau accidentala Este o metoda profilactica

DEZINFECTIA totalitatea mijloacelor fizice, chimice, biologice si farmacologice care urmaresc indepartarea sau distrugerea germenilor patogeni din mediu

DEZINFECTANTUL agent germicid aplicat pe obiecte

ANTISEPTICUL - agent germicid aplicat pe tesuturi vii STERILIZAREA forma cea mai completa de dezinfectie, capabila sa distruga germenii chiar si in forma sporulata cuprinde 2 componente: ASEPSIA ANTISEPSIA DEGERMINAREA metoda de indepartare mecanica a microbilor dintr-o arie limitata

Istoric

Hipocrate (sec. V-IV . Ch.) spalarea cu apa calda, vin vechi; pansarea cu bucati de panza alba Louis Pasteur (18221895) - printele asepsiei moderne, Etiologia microbiana a bolilor, bazele profilaxiei infectioase Metoda de sterilizare a lichidelorPASTEURIZAREA Delbet (1893) prima sala de operatii ce respecta conditiile lui Pasteur Elie Metchnikoff (1845 - 1916) Victor Babes (1854 - 1926)

Ignaz Philipp Semmelweis (1818- 1865) particule cadaverice spalare pe maini cu solutii clorinate Joseph Lister (1827 1912) Acidul carbolic Bazele necesare dezvoltarii chirurgiei moderne Erns von Bergmann -1880 Initiatorul sterilizarii cu aburi sub presiune a instrumentarului si echipamentului medical Wiliam Steward Halsted (1852 1922) Foloseste primul manusile de cauciuc

Asepsia se adreseaz tuturor momentelor ce prezint riscul contaminrii plgii chirurgicale; Presupune urmtoarele gesturi:
sterilizarea tuturor instrumentarului chirurgical si a inventarului moale, splarea minilor chirurgului si echipament steril protejarea lor cu mnusi sterile, dezinfectia tegumentelor cmpului operator, acoperirea plgii cu un pansament steril.

STERILIZARE

metode fizice de sterilizare:

mijloace mecanice umeda cldura uscata

radiatiile ionizante (radiatiile gamma) radiatiile ultraviolete ultrasunetele

metode chimice de sterilizare:

Sterilizarea prin vapori de formol Sterilizarea prin submersie n substante germicide

metod fizico-chimic modern - sterilizarea cu vapori de oxietilen

metode fizice de sterilizare

mijloace mecanice

mai mult decontaminare

curtirea mecanic si splarea ultrasunete efect de cavitatie refrigerare filtrare se adreseaz:

instrumentarului, materialului moale, minilor chirurgului, cmpului operator

Caldura
USCATA

Precipitarea proteinelor membranare la temperaturi >500C (formele sporulate cu rezistenta mai mare)

UMEDA

Flambare Urgenta, parasita Incalzire la rosu Distruge si instrumentarul Fierul de calcat Uz casnic (200-3000C) Etuva cu aer cald Incinerarea

Fierbere Fierbatoare electrice Improvizat Nu e eficace pentru formele sporulate si virusii vii Vapori sub presiune

POUPINEL

AUTOCLAV

Caldura uscata

Aparatul de sterilizare POUPINEL ( pereti dubli, ventilator, control temperatura, sursa )

instrumentar chirurgical obiecte din sticla/ceramica (epubrete, borcane, etc.) unele pulberi

Durata sterilizarii in functie de temperatura:

30 40 minute la 1800C 60 90 minute la 1700C 120 minute la 1600C

Racire 30 40 minute Instrumentele si sticlaria astfel sterilizate se mentin sterile 24 h pentru cutii si 2 luni pentru materiale in pungi sudate

2 tipuri

Cu circulatie/convectie naturala Cu circulatie fortata: Uscare mai rapida Atingerea mai rapida a temperaturii dorite Temperaturi > 3000C Temperatura constanta

Avantaje:

Nu este necesara dezasamblarea Afecteaza mai putin taisul instrumentelor Nu lasa rezidiu chimic Nu lasa materiale umede
Durata lunga a sterilizarii Temperatura constanta si uniform distribuita dificil de obtinut Dificila monitorizarea intregului ciclu Sterilizare ineficace (B. ANTRACICUS, prionii boala vacii nebune) Deteriorari ale materialelor (taisul) Volum mic plastic, cauciuc, bumbac Practic lentile
Necesita suprafete perfect plane Uneori se folosesc pentru depozitare

Dezavantaje:

Caldura umeda

Ernst von Bergmann initiatorul Chares Chamberlain primul aparat instalatii Camson in spitale (3 aparate) generator apa sterila autoclavul propriu-zis generator abur Aparat de sterilizare : AUTOCLAV Mod de functionare : caldura + presiune (vaporii de apa sub presiune ridicata intr-o incinta de sterilizare) Avantaje: Temperaturi ridicate relativ usor si rapid Penetrare buna in tesuturi si textile Distruge majoritatea bacteriilor si virusilor in timp scurt Control usor al calitatii sterilizarii Absenta reziduurilor toxice Economicoasa

Mod de functionare: - impachetare materiale - introducere autoclav - preincalzire, sterilizare, uscare 1 atm = 1200C 2 atm = 1360C 2,5 atm = 1400C 3 atm = 1440C > 1200C sunt distrusi toti germenii

Durata sterilizarii in functie de tipul materialelor

1210C
15 min.

1340C
8 min.

material
instrumente metalice descoperite (FLASH)

20 min.
30 min. 15 min. 40 min. 50 min.

10 min.

instrumente metalice acoperite cu panza

instrumente metalice impachetate in hartie obiecte de sticla goale textile ambalate textile in casolete

8 min. 20 min. 25 min.

Mentinerea sterilizarii
in cutii metalice perforate sau casolete cu colier

24 h

2 luni

pungi de hartie / plastic sudate

1 luna

hartie speciala

Sterilizarea cu radiatii ionizante

Utilizeaz radiatiile gamma (Cs137 si Co60) Se utilizeaz pe scar industrial Se sterilizeaz ndeosebi obiectele de unic folosint care sunt confectionate din materiale ce se altereaz prin cldur si/sau nu mai permit rentrebuintarea (seringi, sonde, mnusi, tuburi, ace). Avantajele pe care la confer: reducerea germenilor la un nivel extrem de sczut 1015 germeni/ml; posibil sterilizarea produselor ambalate; nu produce cresterea temperaturii obiectului iradiat; datorit puterii de penetratie pot ptrunde n ambalaje cubice pn la 50 cm adncime.

Sterilizarea prin raze ultraviolete

nu realizeaz practic o sterilizare, ci metoda reprezint o completare la manevre de dezinfectie fizic sau chimic si se utilizeaz pentru a reduce cantitatea de germeni din spatiile nchise ca: sli de operatie, sli de pansament, sli de consultatii, sli de explorri etc. Razele ultraviolete actioneaz asupra bacteriilor si virusurilor desi nu au putere de penetratie mare. Nu au actiune asupra pulberilor, de aceea spatiul respectiv trebuie bine curtat, n prealabil. Pentru o actiune eficient spatiul respectiv trebuie expus n ntregime actiunii razelor. Eficacitatea acestora este pn la 1,5 m de sursa de producere a radiatiilor. Personalul care-l utilizeaz trebuie s-si ia msuri de protectie (mnusi, ochelari de sticl colorat); razele ultraviolete atac pielea, si datorit eliberrii ozonului nu poate fi folosit n timpul operatiilor sau n saloanele cu bolnavi.

Sterilizarea prin ultrasunete

Sub actiunea acestora microbul sufer alterri fizice si chimice, La frecvente foarte nalte este pulverizat Pot realiza si o actiune de curtire prin dezlipirea si frmitarea peliculelor organice de pe suprafete. Costisitoare

alte metode de sterilizare fizic :

Pasteurizarea (aseptizarea unor lichide la temperaturi < 1000C, urmata de racire brusca) inalta - lichidul se fierbe 80 sec. la 80-900C (lapte, bere, medii de cultura) joasa - lichidul se fierbe 30-60 min. la 600C Distruge 90-95% din germeni Tyndalizarea (pasteurizare joasa repetata si incubare la 30-380C; 2-3x, 4-5x/12-24 h) Distruge repetitiv germenii care trec din forma sporulata in forma vegetativa Dezavantaj durata lunga Liofilizarea (sterilizare n vid la minus 1380C).

metod fizico-chimic sterilizarea cu vapori de oxietilen

Metoda modern si eficient Metoda se bazeaz pe efectul bactericid al oxidului de etilen asupra microorganismelor, att n forma vegetativ, ct si sporulat. Sterilizatorul cu oxietilen prezint numeroase avantaje:

se pot steriliza orice obiecte medico-sanitare care nu intr n reactie cu gazul folosit; asigur o eficient deosebit a sterilizrii; aparatul are o greutate mic si nu ocup un spatiu mare; functionalitate automat si controlul automat al functionrii. Nu pot fi sterilizate, ns, materialele care au fost n prealabil sterilizate prin radiatii gamma.

Este folosit, mai ales, pentru sterilizarea materialelor de unic folosint.

APARAT DE STERILIZARE cu oxietilena :

temperatura 50 600C + sterilizare chimica de suprafata + presiune 1kp/cm, 5 ore

Personal calificat + afis de avertizare asupra zonei de utilizare Efect toxic si cancerigen

metode chimice de sterilizare

Sterilizarea prin vapori de formol

Este o metod simpl, Din ce n ce mai putin folosit astzi Termostate nchise ermetic n care, la subsol, se introduce solutia de aldehid formic 40% sau tablete de formalin. Materialul de sterilizat se aseaz pe rafturi speciale prevzute cu orificii. Timpul de sterilizare este invers proportional cu temperatura din termostat:

24 ore la temperatura de 17oC; 2 ore la 25oC; 30 min la 50oC.

Metoda s-a utilizat mai ales pentru sterilizarea materialelor care nu rezist la temperaturi nalte (sonde, tuburi, aparate optice). Dup sterilizare este necesar neutralizarea aldehidei formice prin splare cu ap distilat sau alcool.

Sterilizarea prin submersie n substane germicide

utilizat pentru materialele ce nu rezist la temperaturi mari:

sonde, catetere, Instrumentele pentru operatii endoscopice Instrumentele pentru operatii laparoscopice/toracoscopice instrumentar din material plastic etc. Mercasept (Fenosept) solutie 2%; Bromocetul 2%; Clorocetul 0,2 0,6%; Glutaraldehida (Cidex) 2%.

mai frecvent utilizate sunt:

Aseptizare mainilor chirurgului

Protejarea mainilor chirurgului evitarea solutiei de continuitate, Interzicerea activitatilor contaminante (pansarea unor plagi septice, tusee rectale/vaginale) Spalare cu detergenti (15 minute) Aseptizare cu solutii antiseptice (alcool alb, solutii iodate, clorhexidina) 2-3 minute Protejare cu manusi chirurgicale de calitate

Pregatirea campului operator

Preziua operatiei preoperator (dus cu sapun de betadina) Intraoperator : aseptizarea campului operator ( spalare, degresare, badijonare iod, alcool) izolarea campului operator

Materiale disposabile, de unica folosire (izolari adezive, iodate, campuri sterile )

Controlul sterilizarii

Fizice (masurarea temperaturii/presiunii) Metode chimice (stare de agregare, viraj de

culoare)

Glucoza 30% +citrat de Na +HCL n/10 la 1170C devine

violet

benzi adezive impregnate in functie de instructiuni

Metode biologice culturi (de interes istoric) INCDMI

Cantacuzino STEAROTEST 120 (suspensie limpede violet) Dupa sterilizare 1200C, 30 min. incubata 24h la 560C Apoi se citeste: Sterilizare corecta = mentinut aspectul (culoare, transparenta) Sterilizare sub parametri optimi = viraj in galben Depasirea temperaturii 1200C = viraj in roscat-galben

Erori de sterilizare :
calitate - organizare calificare, certificare, autorizare

Manipularea materialelor sterile

Ambalare seturi , pachete Seturi presterilizate (halate, campuri, etc.) Sterilizare Depozitare, stocare timp limitat Data de expirare !!! Marcaj, continut Deschidere si utilizarea in sala de operatie

Antisepsia

Antisepsia foloseste o serie de mijloace chimice denumite antiseptice sau dezinfectante.

antiseptic substanta cu actiune bactericid sau bacteriostatic care se aplic pe tesuturi vii, dezinfectant substanta folosit pentru distrugerea germenilor de pe diverse obiecte, produse septice sau din mediul extern.

Acestea pot fi monovalente, cu actiune specific mpotriva unui anumit germen, sau polivalente

Antisepticele pot fi bacteriostatice sau bactericide.

Efectul bactericid se realizeaz prin:

Distrugerea membranei celulare Alterarea proteinelor citoplasmatice Alterarea lipoizilor microbieni Blocarea sistemelor enzimatice ale germenilor Deshidratarea celulelor microbiene

Ca o substant s poat fi un bun antiseptic, trebuie s ndeplineasc anumite conditii:

ct mai toxic pentru microb, n concentratii ct mai mici; ct mai putin toxic pentru tesuturi (citofilactic); s nu fie inactivat de snge sau de alte secretii din plag; s aib o tensiune superficial ct mai sczut pentru a putea penetra usor membrana microbian; actiune rapid si durabil; stabil la lumin si cldur; stabil n solutie; calitti cosmetice (fr miros sau cu miros plcut, s nu pteze). s nu deterioreze suprafetele, instrumentele sau materialele care urmeaz s fie dezinfectate; usor solubil n ap iar odat solvit s dea un amestec stabil (s nu-si modifice propriettile n timp); s-si mentin propriettile antiseptice n orice mediu.

n zilele noastre, pornind de la solutia de fenol a lui J. Lister, gama antisepticelor s-a diversificat foarte mult.

Antiseptice - clasificare

De suprafata dezinfectante

Pentru plagi antiseptice propriu zise

Substanele chimice folosite ca antiseptice

1.
2. 3. 4. 5. 6. 7.

Substante pe baza de iod Alcoolii Substante pe baza de clor Substante care degaja oxigen Derivatii ai metalelor grele (mercur, argint) Detergenti Coloranti

1. Substante pe baza de iod

tinctur de iod (soluie alcoolic de iodur de sodiu), soluie Lugol,solutie alcoolica 2% de iod+iodura de sodiu 2% iodofori (combinaii ale iodului cu polivinilpirolidon, detergeni, etc, rezultnd preparate mai puin iritante pentru piele: Betadine, Septozol etc.);

nu se pune n contact cu o plag sau cu mucoase deoarece coaguleaz proteinele; aplicat pe seroase, favorizeaz constituirea de aderene; n contact cu plgile secretante, degaj acid iodhidric, iritant pentru tegumente

Avantaje : eficacitate buna actiune in 8-10 minute, penetrabilitate. Cel mai larg utilizat

2. Alcoolii

alcoolul etilic si cel izopropilic alcool 70%:

nu se poate aplica direct pe plag sau pe zone fr stratul cornos, deoarece produce deshidratare i denaturare celular (coagulare a proteinelor); nu acioneaz asupra formelor sporulate i a bacilului Koch; folosit n afeciuni inflamator-infecioase, n aplicaii scurte (5-10 minute),

3. Substante pe baza de clor

hipoclorit de sodiu (solutia Dakin) cloramine (aciune pe bacteriile G+/G- i pe bacilul Koch; soluia folosit pentru dezinfecia plgilor i mucoaselor se obine prin dizolvarea comprimatelor de cloramin B de 500 mg ntr-un litru de ap; soluiile folosite pentru dezinfecia obiectelor sanitare ce vin n contact cu produse organice au concentraii mai mari), clorhexidine (Hibitane) - compus organic al clorului n soluie de alcool izopropilic, fr aciune asupra germenilor sporulai i a micobacteriilor

4. Substante care degaja oxigen

AP OXIGENAT [H2O2] (soluie apoas ce conine 3% peroxid de oxigen folosit pentru antisepsia plgilor i a mucoaselor);

pe lng efectul antiseptic, n primul rnd ndreptat mpotriva germenilor anaerobi, prezint o tripl aciune:

mecanic de ndeprtare a resturilor tisulare sau corpilor strini din zonele profunde sau fundurile de sac ale plgilor delabrante prin efectul de spumare efervescent al reaciei exoterme de eliberare a oxigenului, hemostatic pe vasele mici citofilactic favorizare a proliferrii i migrrii celulare cu apariie a esutului de granulaie;

PERMANGANAT DE POTASIU (KMnO4 se prezint sub form de cristale de culoare violet i se folosete sub form de soluie 0.1-0.5% pentru dezinfecia mucoaselor vaginal, vezical sau bucal, a plgilor infectate cu anaerobi; nu se asociaz cu alcool sau ap oxigenat); ACID BORIC pulbere de culoare alba/solutie 2-3% pentru spalarea plagilor infectate (piocianic)

5. Derivatii ai metalelor grele (mercur, argint)

FENOSEPT (borat fenilmercuric n soluie apoas 20/00, rar folosit pentru dezinfecia minilor, a plgilor i a instrumentarului),
NITRAT DE ARGINT (cristale folosite la cauterizarea de esuturi aberante, soluie folosit pentru instilaii vezicale n urologie);

6. Detergenti

anionici (folosii la splarea lenjeriei),

cationici (aciune bactericid, fungicid i virucid)

cel mai folosit n chirurgie este BROMOCETUL = soluie hidroalcoolic de bromur de cetilpirinium utilizat pentru aseptizarea unor plgi, arsuri i a tegumentelor (solutie 10/00), ca i pentru dezinfectarea instrumentarului (solutie 1-2 %), lenjeriei, veselei (solutie 20/00), ncperilor TEGO 103 G = detergent amfoter cu aciune bactericida (pentru dezinfectia mainilor, tegumentelor,lenjeriei, suprafetelor)

7. Coloranti

Coloranti bazici (din seria trifenil-metanului):

Violet de genian (metilrozanilin ; folosit ca antihelmintic n oxiuriaz i ca topic bactericid i antifungic n dermatologie), Cristal-violetul Verdele briliant Verdele de malahit

Coloranti acizi

Modul de actiune

Extrem de variat Tipuri de reactii:

Reactii de oxidare Reactii de hidroliza Formarea de saruri cu proteinele Coagularea proteinelor in celule Modificarea permeabilitatii Afectarea sistemului enzimatic Distrugerea mecanica

Modul de actiune depinde de:

Calitatile mediului un mediu dens, vascos ingreuneaza, incetineste si chiar suprima actiunea germicida Prezenta unei materii organice ingreuneaza procesul de dezinfectie in raport direct proportional cu concentratia sa pH-ul mediului unele substante actioneaza mai bine in mediu acid altele in mediu bazic sau neutru

Temperatura
Durata de contact varieaza de la cateva secunde la ore sau chiar zile