 În ultimele decade, calitatea mediului s-a modificat foarte

mult prin încălzirea globală→modificări climatice, poluarea

aerului şi apei, ploile acide, deşeuri în cantităţi mari,
distrugerea stratului de ozon, creşterea temperaturii medii
globale şi efectul de seră, creşterea frecvenţei bolilor de
căldură (holeră, febra dengue, boli transmise prin insecte)
etc.

 Înţelegem prin poluarea aerului, prezenţa în atmosferă a unor

substanţe străine de compoziţia normală a aerului, care în
funcţie de concentraţie şi/sau timpul de acţiune provoacă
tulburări ale sănătăţii omului, creează disconfort populaţiei
dintr-un teritoriu sau afectează mediul de viaţă al omului.
 În aer se găseşte o gamă variată şi mare de poluanţi (SO2, NOx, CO,
CO2, O3, pulberi, metale grele, compuşi organici volatili)
 Principalele surse de poluare aerului sunt arderea combustibililor pt
electricitate şi transport, variate procese industriale, deşeurile,
consumul de petrol pt trafic, încălzirea locuinţelor şi gătitul
◦ cei mai afectaţi sunt locuitorii din mediul urban (US şi China)

 Majoritatea toxicelor din mediu sunt produse antropogenic

(cantitativ mii de tone pe an), cu excepţia a câteva produse natural
-veninul şi aflatoxinele din ciuperci- (câteva sute de kg pe an)
◦ Surse organizate (uşor de identificat): ape reziduale publice şi
industriale, depozitări deşeuri şi accidente
◦ Surse ne-organizate (greu de identificat şi complexe): emisii atmosferice
(chimicale industriale), reziduuri agricole (pesticide), sol contaminat
(metale, reziduuri radioactive), sedimente acvatice (petrol), deşeuri
urbane non-biodegradabile

 Efectele expunerii depind de TOXICITATE şi DOZĂ !!

1. NATURA AGENŢILOR POLUANŢI
2. SURSELE DE POLUARE A AERULUI
3. ACŢIUNEA POLUĂRII AERULUI
ASUPRA SĂNĂTĂŢII
4. PREVENIREA ŞI COMBATEREA
POLUĂRII AERULUI
5. POLUAREA INTERIOARĂ
1. NATURA AGENŢILOR POLUANŢI
1. Pulberi (suspensii) sau aerosoli
2. Gaze (şi vaporii toxici)
 1. Pulberi (suspensii) sau aerosoli
◦ sunt formaţi din particule solide sau lichide cu dimensiunea
cuprinsă între 100 m şi 0,001 m
◦ aprecierea nocivităţii se face complet determinând
cantitatea, natura chimică şi dimensiunile.

Efectul asupra sănătăţii, este foarte divers:

◦ efecte iritante
◦ cancerigene (hidrocarburi policiclice aromatice, As, Cr,
azbest)
◦ alergizante (polen, fungi, acarieni, praf de casă)
◦ fotodinamice (antracen, smoală, parafină)
◦ infectante (praf bacterian) şi
◦ fibrozante (Si).
 2. Gazele şi vaporii toxici
◦ reprezintă poluanţii din atmosferă sub formă
gazoasă.
◦ foarte diverşi din punct de vedere al naturii
chimice, au stabilitate mare în atmosferă şi mare
putere de difuziune
◦ aprecierea nocivităţii depinde de natura chimică
a substanţei, concentraţia şi timpul de acţiune.

Efectul asupra sănătăţii:

 gaze iritante (SO2, NO2, NH3, Cl2 etc.);
 gaze asfixiante (CO2, CO etc.);
 gaze toxice specifice;
 gaze cu efect narcotic.
 Cu efect de seră: CO2, CCl4, N2O
 Modifică proprietăţile fizico-chimice ale stratului
de ozon: CO, CO2, CH4, N2O, NOx
 Acidifierea mediului: SO2, NOx
 Metale grele: Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Zn
 Compuşi organici volatili: NOx, HPA (policiclice
aromatice), aldehide
 Pulberi: in suspensie, sedimentabile
 Smogul oxidant fotochimic (LA, Tokio)
• Atmosfera uscată (NOX,HC)
• Temperatura >20 ºC
• Raze solare
• Iritant pentru căile respiratorii si pentru ochi, reduce
vizibilitatea

 Smogul umed (Londra)

• Atmosfera umedă
• Particule solide de funingine, oxizii sulfului, CO
• Temperatura <4 ºC
• Acţiune sufocantă
2. SURSELE DE POLUARE A AERULUI
 A. Sursele naturale (erupţii vulcanice, descompuneri
naturale ale materialului organic, erodarea solului,
furtunile de praf, incendiile forestiere etc.).

 B. Sursele artificiale sunt cele mai importante

poluatoare, urmare a activităţii umane.
Cele mai importante surse antropogene de poluare
exterioară sunt reprezentate de:
1. procesele de combustie
2. procesele industriale diverse
3. transporturile
 1. Procesele de combustie
 principala sursă de poluare a aerului
 folosite pe scară largă în vederea obţinerii energiei
electrice, termice sau mecanice pentru procese industriale
sau încălzirea locuinţelor
 principalii combustibili folosiţi în prezent sunt cei fosili
(cărbune, petrol, gaze naturale), energia atomică si cea
solara
 poluarea produsă de procesele de combustie în surse
staţionare prezintă în primul rând riscul iritant (suspensii,
SO2, NO2, aldehide) şi cel cancerigen (prin hidrocarburile
policiclice aromatice - HPA).
 2. Procesele industriale diverse
◦ contribuie în funcţie de profil şi proces tehnologic la poluarea
atmosferică printr-o diversitate de produşi poluanţi, ca
suspensii sau gaze
◦ in funcţie de profilul industriei, de procesele tehnologice şi de
eficienţa sistemelor de epurare, volumul şi natura emisiilor
poluante sunt foarte diferite

3. Transporturile
- sunt surse mobile de combustie şi deci de poluare a
mediului
◦ reprezentate de mijloacele de transport rutiere, feroviare,
aeriene sau maritime
◦ ca substanţe poluante, formate dintr-un număr foarte mare
de agenţi, pe primul loc se situează gazele de eşapament
 Din totalul substanţelor eliminate în atmosferă, următoarele
sunt considerate caracteristice acestui tip de poluare: CO, oxizii
de azot, aldehidele, plumbul şi hidrocarburile, cu principale
efecte iritante, asfixiante şi cancerigene !
3. EFECTELE POLUĂRII AERULUI ASUPRA
SĂNĂTĂŢII
 ACŢIUNEA TOXICELOR asupra organismului se face prin:
◦ inhalare, contat dermic/ocular şi ingestie
 deci porţile de intrare sunt plămânii, pielea, ochii, tractul
gastrointestinal (alimente sau băuturi contaminate cu Pb, Cd,
insecticide) şi prin leziuni cutanate sau glande sudoripare
 ca să ajungă la nivel celular trece prin multe straturi de
membrane biologice şi capilare, contează lipofilia moleculei,
structura chimică a toxinei şi a membranei respective
 toxicul este apoi transportat în sange legat de o lipoproteină,
ca un complex sau în formă liberă şi distribuit la nivel tisular
sau depozit
 poate fi depozitat în ficat, plămâni, rinichi, os sau ţesutul
adipos
 Metabolism: poate începe la poarta de intrare, sau la nivelul
organelor (piele, plămân, tract digestiv, ficat, rinichi): ficatul
are un rol central în metabolizarea xenobioticelor (toxicelor
din mediu) prin biotransformare enzimatică
◦ biotransfomarea are 2 faze: faza I-de oxidare, reducere şi hidroliză (cu
formarea de metaboliţi primari) şi faza II de conjugare cu subst endogene
ca glutationul şi formarea de metaboliţi secundari
◦ biotransformarea poate reduce acţiunea toxică sau o poate amplifica
Excreţia se poate face prin plămân, rinichi sau tractul
gastrointestinal, ca metaboliţi sau în forma originală a
toxicului
 Toxicitatea poluantului este dată fie de metaboliţii
formaţi în orgs fie de forma primară, prin acţiunea pe
organul ţintă cu modificări fiziologice sau biochimice
(afectarea SNC, metabolismului, sistemului reproducător
sau carcinogeneză)
 Acţiunea toxică depinde de capacitatea de depozitare,
biotransformare sau excreţie !!

 Căile prin care un toxic poate induce efecte adverse în

organism sunt:
◦ distrugerea celulară
◦ combinare chimică cu constituenţi celulari (CO şi Hgb)
◦ inhibarea enzimatică
◦ iniţierea unei acţiuni secundare adverse (histamina eliberată
de polenul inhalat)
◦ reacţii de mediere a radicalilor liberi (molecule cu nr impar de
electroni, organice sau anorganice şi instabile care
denaturează celule şi ţesuturi)
◦ blocarea funcţiilor hormonale (de către subst chimice exogene
care interferează cu sinteza, secreţia, transportul, acţiunea
sau aliminarea hormonilor naturali în orgs)
 Acţiunea toxicelor din mediu depinde de:

◦ Proprietăţile fizico-chimice
◦ Doză, concentraţie
◦ Durată şi mod de expunere
◦ Factorii de mediu (temp, umiditate, pH)
◦ Interacţiuni de sinergism, potenţare sau
antagonism
◦ Factori biologici (genetice, dezvoltare, stare
de sănătate, sex, comportament)
◦ Factori nutriţionali (malnutriţie, proteine,
glucide, lipidele, vitaminele A,D,E,C, minerale
Zn-protejează de Cd şi Pb)
 Prin:
 afectarea directă a persoanelor expuse
 afectarea indirectă (prin acţiunea dăunătoare
asupra mediului)
 1. Efectele directe
- efectele imediate (acute)
- efectele de lungă durată (cronice)

Efectele imediate, acute sau după expuneri de scurtă durată

 caracterizate prin modificări ale stării de sănătate care urmează la
scurt timp după expunerea la poluanţi atmosferici
 caracteristice nivelurilor ridicate de poluare, accidentale (intoxicaţii
acute)

Efectele de lungă durată, cronice sau tardive

 caracterizate prin apariţia unor fenomene patologice în urma
expunerii prelungite la concentraţii moderate de poluanţi
atmosferici
 manifestările patologice pot lua aspecte specifice poluanţilor
(intoxicaţii cronice, fenomene alergice, efecte cancerigene) sau pot fi
caracterizate prin îmbolnăviri cu etiologie multiplă (boli respiratorii
acute şi cronice, anemii)
 Boli infecţioase transmise aerian:
 Aerul este calea de transmisie pentru un număr mare de agenţi patogeni;
deşi nu constituie un mediu favorabil pentru supravieţuirea
microorganismelor, datorită temperaturii şi umidităţii variabile, radiaţiilor
solare sau lipsei suportului nutritiv, totuşi germenii pot fi viabili un
anumit timp în raport cu rezistenţa lor.

 Timpul de rezistenţă în aer este variabil, astfel sunt virusuri cu o

rezistenţă foarte redusă (v. rujeolei sau varicelei), alţii au o rezistenţă ceva
mai mare (streptococii, stafilococii), iar alţii (cum ar fi bacilul difteric sau
cel tuberculos) pot rezista în atmosferă până la luni de zile.

 Pe primul loc în frecvenţă se situează bolile în care germenii se elimină şi

pătrund pe cale respiratorie: rujeola, rubeola, varicela, gripa, scarlatina,
tusea convulsivă, tuberculoza pulmonară, pneumoniile, diferite micoze
respiratorii.
 de asemenea, flora patogenă din aer poate provoca infectarea plăgilor sau
arsurilor.
 Microorganismele poluante se găsesc în aer aderente de un anumit
substrat (picături Flΰgge) şi în stare liberă de corpi microbieni izolaţi
 Sursa de microorganisme o reprezintă omul bolnav sau purtător sănătos,

 Norme în spitale:
◦ NTG < 600/m3 aer
◦ NTG < 2/cm2 suprafaţă mobilier şi NTG/ mână personal < 40
◦ streptococi şi stafilococi = 0
 2. Efectele indirecte
◦ sunt reprezentate de modificările produse de poluarea
aerului asupra mediului cu repercusiuni asupra
sănătăţii comunitare şi a condiţiilor generale de viaţă

Prin:
 acţiunea asupra microclimatului urban,
 a radiaţiilor solare,
 a faunei şi florei,
 a condiţiilor de viaţă şi
 a celor economice.
 Efect toxic, reacţionează cu Hb  COHb (afinitate
de 200 ori mai mare decat pentru O2), normal până
la 2% COHb
 Cefalee, oboseala, vertij, tulburări de vedere,
irascibilitate, apatie, tulburări de memorie, vomă,
leşin, comă (40-60% COHb), moarte (>60% COHb)
 COHb străbate bariera fetoplacentară

 CMA momentană / 30 min : 6,00 mg/m3

 Emfizem pulmonar (10-40 ppm)
 Bronhopneumonie (25-75 ppm)
 Obstruare bronhiole (150-200 ppm ) duce la deces
în 3-5 săptămâni
 Edem pulmonar (300-400 ppm) duce la deces în 2-
10 zile
 Moarte (>500 ppm) în 48 de ore

 CMA momentană NO2 / 30 min : 0,3 mg/m3

 CMA momentană NH3 / 30 min : 0,3 mg/m3
 Iritaţia căilor respiratorii superioare (5
ppm)
 Spasm bronşic (5-10 ppm)
 Deces (concentraţii foarte mari)
 Tulburări ale metabolismului glucidic

 CMA momentană / 30 min : 0,75 mg/m3

4. PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII
AERULUI
Pentru aerul din exterior, distingem:

 măsuri legislative
 măsuri medicale
 măsuri tehnico-administrative
 1. Măsuri legislative
◦ Supravegherea calităţii aerului în ţara noastră se realizează prin
Sistemul de monitoring integrat al mediului din România, organizat
în cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi al Protecţiei Mediului

Ministerul Sănătăţii intervine în:

 urmărirea stării de sănătate a populaţiei în raport cu influenţa
exercitată de diferiţi poluanţi din mediu
 stabilirea normelor de igienă referitoare la protecţia mediului
 controlul respectării acestor norme
 propunerea măsurilor de prevenire şi combatere a poluării mediului
ambiant, în vederea protejării populaţiei
 Evaluarea riscului ecologic (ecological risk assessment) este procesul
de evaluare a potenţialelor efecte adverse pe care le exercită
activitatea umană asupra plantelor, animalelor şi omului

 Legea de bază este "Legea protecţiei mediului" (nr.137/1995) !!

 2. Măsuri medicale
◦ au la bază stabilirea criteriilor privind calitatea aerului şi
elaborarea normelor de calitate, care urmăresc limitarea
concentraţiilor din atmosferă sub pragul la care produc
alterarea sănătăţii sau alterează mediul (CMA)

3. Măsuri tehnico-administrative
◦ urmăresc reducerea cantităţii de poluanţi eliminate de
diferite surse până la nivelul CMA, precum şi crearea unor
condiţii care să împiedice acumularea produşilor de poluare
în interiorul oraşului
Exemple de măsuri tehnice de reducere a emisiilor:
 utilizarea proceselor tehnologice şi a unor combustibili purificaţi;
 introducerea sistemelor de epurare a emisiilor;
 evacuarea gazelor la înălţime pentru a favoriza dispersia şi diluţia;
 amplasarea corectă a surselor de poluare faţă de zonele locuite;
 reglementarea circulaţiei mijloacelor de transport în localităţi
 amenajarea de spaţii verzi urbane, măsuri de igienă a habitatului.
5. POLUAREA INTERIOARĂ
Factori de climat interior:
◦ temperatura
◦ umiditatea
◦ ventilarea şi curenţii de aer
◦ zgomotul
◦ iluminarea
◦ mucegaiurile
◦ praful
◦ prezenţa unor materiale de construcţii sau/şi altor surse care
conţin substanţe nocive sau generează emisii toxice
◦ radonul
◦ fumatul
◦ funcţionarea deficitară a unor instalaţii şi echipamente
◦ contaminarea chimică cu substanţe de igiena casnică
◦ biocontaminarea cu microorganisme.