Anul IB

Sindromul Zollinger-Ellison

Sindromul Zollinger-Ellison (ZES) este determinat de o tumora cu celule non-

beta insulare pancreatice, secretoare de gastrina, care stimuleaza celulele
secretoare ale stomacului determinind ulcerarea mucoasei gastrice. 

Sindromul Zollinger-Ellison poate apare spontan sau prin transmitere autozomal

dominanta in sindromul de neoplazie endocrina multipla de tip I. Tumorile primare
sunt localizate in duoden, pancreas si nodulii limfatici abdominali, dar se pot
observa si localizari ectopice: cardiace, ovariene, biliare, hepatice sau renale.
Tumorile secreta gastrina, un hormon care stimuleaza secretia de acid in celulele
mucoaei gastrice. Ulcerele cauzate de sindromul Zollinger-Ellison sunt mai putin
responsive la tratament decit ulcerele peptice normale. 

Cauza declansarii sindromului Zollinger-Ellison este necunoscuta, dar aproximativ

25% dintre bolnavi asociaza sindromul de neoplazie endocrina multipla tip I
(MEN-I), astfel componenta genetica este un factor important. 

Simptomele includ pe cele ale ulcerului peptic:

 senzatie de arsura epigastrica
 greata
 diaree
  varsaturi
 fatigabilitate
 pierdere ponderala
 hemoragii digestive. 

Tratamentul vizeaza reducerea secretiei de acid gastric:

 inhibitoare ale pompei de protoni

 antihistaminice
 agenti de protectie gastrica.
Interventia chirurgicala presupune inlaturarea ulcerelor si a tumorilor din pancreas
sau duoden. 

Patogenie
Simptomele sindromului Zollinger-Ellison sunt secundare hipergastrinemiei,
care determina hipertrofia mucoasei gastrice si cresterea numarului si volumului
celulelor parietale secretoare de acid gastric. Cantitatea mare de acid lezeaza
mucoasa gastrica provocind ulcere. De asemenea determina diaree
si malabsorbtie. Malabsorbtia in sindromul Zollinger-Ellison este multifactoriala,
fiind cauzata de injuria directa a mucoasei gastrice de catre acid, de inactivarea
enzimelor pancreatice si precipitarea sarurilor biliare. 

In procent de 75% afectiunea apare spontan, in timp ce restul de 25% se

asociaza cu MEN-I, un sindrom transmis autosomal dominant, caracterizat prin:

 hiperparatiroidism
 tumori endocrine pancreatice
 tumori ale glandei pituitare. 

Semne si simptome
Manifestarile clinice ale sindromului Zollinger-Ellison includ: 

 senzatie de arsura epigastrica 

 greata, varsaturi 
 diaree, hemoragii digestive superioare – hematemeza sau inferioare
hematochezie 
 fatigabilitate, scadere ponderala. 
Pacientii care asociaza MEN-I prezinta si hiperparatiroidism,
nefrolitiaza, hipercalcemie, disfunctii ale glandei pituitare. 

Alte semne si simptome intilnite sunt: 

 icterul - prin compresie tumorala aveziculei biliare 

 tegumente palidite - anemie hemoragica 
  eroziuni dentare - hipercalcemie 
 hepatomegalie - sugereaza metastazarea
 sensibilitate palpatorie epigastrica.

Diagnostic
Diagnosticul de laborator cuprinde: 

 cuantificarea secretiei acide gastrice bazale si maximale neprovocate 

 teste de provocare ale secretiei acide 
 Ca seric 
 masurarea secretiei de gastrina 
 scintigrafia receptorului somatostatinei 
 teste imagistice: computer tomograf pentru localizarea tumorilor
primare si a metastazelor 
 endoscopie - evidentiaza ulcerele duodenale si hipertrofia mucoasei
gastrice, 

Tratament
Scopul tratamentului in sindromul Zollinger-Ellison este controlul secretiei gastrice
medicamentos si rezectia chirurgicala a tumorii. 
Medicatia cuprinde: 

 inhibitori ai pompei de protoni - inhiba enzimatic pompa H/K/ATPdin

celulele parietale gastrice: omeprazol, lansoprazol, pantoprazol,
esomeprazol si rabeprazol. 
 antihistaminice H2 - inhiba secretia de histamina: cimetidina, famotidina,
ranitidina, nizatidina 
 protectori ai mucoasei gastrice - substante care impreuna cu Al, Mg, Ca,
formeaza o bariera fizica la suprafata mucoasei: sucralfat de Al,
carbonat de Ca, subsalicilat de bismut. 

Interventia chirurgicala consta in rezectia tumorilor secretoare. Toti pacientii cu

sindrom Zollinger-Ellison spontan fara metastaze hepatice sau contraindicatii
chirurgicale necesita rezectia tumorilor datorita riscului crescut de diseminare. 

Mortalitatea si morbiditatea in sindromul Zollinger-Ellison este astazi scazuta

datorita imbunatatirii tratamentelor medicale. Mai putin de 5% dintre pacienti vor
dezvolta o complicatie, cum ar fi perforatia abdominala, obstructia gastrica
sau stricturi esofagiene.