ELECTROFOREZA PROTEINELOR

SERICE

DEFINITIE: Electroforeza este o metoda analitica si preparativa de

separare a particulelor/ ansamblurilor de particule incarcate electric
sub actiunea unui camp electric uniform, aplicat din exterior

 Metoda are la baza fenomenul fizic de orientare si migrare

diferentiata a particulelor, catre polii de semne opuse ale sursei de
curent continuu
 Dupa modul de realizare, electroforeza poate fi:
 In mediu liber
 Intr-un mediu fixat ( zonala)
 Continua sau discontinua
 I. GENERALITATI
DEFINITIE SI CLASIFICARE
 Proteinele - substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau
complexe de aminoacizi.
 > 50% din greutatea uscata a organismului.
 Compozitia chimica:

Holoproteine:
 Scleroproteine (fibrilare): colagen, keratina, elastina.
 Sferoproteine (globulare): globuline, albumine.

Heteroproteine:
 glicoproteine
 lipoproteine
 nucleoproteine
 I. GENERALITATI
RASPUNSUL DE FAZA ACUTA

 Inflamatia (fizica, chimica, biologica) determina aparitia leziunilor celulare.

 fragmentele rezultate din celulele distruse sunt fagocitate de macrofage si neutrofile;

 in consecinta, macrofagele si neutrofilele elibereaza citokine proinflamatorii: IL-1, IL-6

si TNF-α.

 la nivel hepatic, citokinele determina:

1. sinteza de proteine cu rol in procesul inflamator (proteine pozitive de faza
acuta);
2. stoparea sintezei unor proteine fara rol in inflamatie (proteine negative de faza
acuta), pentru a folosi resursele (aminoacizii) pentru sinteza proteinelor
pozitive de faza acuta.
INTREG PROCESUL=RASPUNS DE FAZA ACUTA
 I. GENERALITATI
RASPUNSUL DE FAZA ACUTA

Inflamatie (fizica, chimica, biologica)

Produce

Leziuni celulare  fragmente celulare

Atrag

Macrofage, neutrofile
Produc

Citokine proinflamatorii (IL-1, IL-6, TNF-)

Actioneaza

Ficat  Proteine
 I. GENERALITATI
RASPUNSUL DE FAZA ACUTA
Proteinele pozitive de faza acuta

• 1-antitripsina
• 1-glicoproteina acida
• Componente ale complementului
• Feritina
• 2-macroglobulina
• Haptoglobina
• Hepcidina
• Fibrinogenul
• Proteina C reactiva
• Imunoglobulinele
 I. GENERALITATI
RASPUNSUL DE FAZA ACUTA
Proteinele negative de faza acuta

• Albumina
• Prealbumina
• Transferina
• Antitrombina
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
1.DETERMINAREA PROTEINELOR SERICE TOTALE

 Metoda spectrofotometrica (colorimetrica)

 Principiu: trecerea luminii de lungime de unda cunoscuta printr-o proba si
masurarea modificarii lungimii de unda dupa pasajul prin cuva de testare.

 Proteinemia (protidemia) – concentratia plasmatica a proteinelor serice

(PT=proteine totale).
Valori normale PT – 6,5 – 8,5 g/dl.
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
1.DETERMINAREA PROTEINELOR SERICE TOTALE

 Valoarea plasmatica a PT depinde de:

- aportul proteic,
- absorbtia la nivel intestinal,
- sinteza hepatica,
- catabolism,
- pierderi (pe cale renala, digestiva, cutanata – arsuri intinse).

 Indicatii pentru dozarea PT:

- sindroame de malnutritie;
- sindroame de malabsorbtie;
- afectiuni insotite de insuficienta hepatica;
- afectiuni insotite de hipercatabolism proteic;
- afectiuni care evolueaza cu pierderi de proteine.
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
1.DETERMINAREA PROTEINELOR SERICE TOTALE

Hiperproteinemia (PT > 8,5 g/dl)

reala
- aport alimentar crescut (suplimente proteice, diete hiperproteice)
- boli hematologice (boli hematologice cu sinteza anormal crescuta de proteine)

 aparenta
– sindroame de hemoconcentrație (în deshidratari).
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
1.DETERMINAREA PROTEINELOR SERICE TOTALE

Hipoproteinemia (PT < 6,5 g/dl)

reala
- aport scazut (malnutritie, vegetarieni)
- scăderea absorbției intestinale (boli inflamatorii intestinale)
- scăderea sintezei (insuficienta hepatica)
- pierderi proteice (sd nefrotic, enteropatii, arsuri pe suprafete intinse);
- sechestrare proteică (ocluzia intestinala, ascita);
- hipercatabolism proteic (hipertiroidism sever, tuberculoza, neoplazii).

 aparenta
- sindoame de hemodiluție (în hiperhidratare).
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
 Metoda calitativa de separare a proteinelor serice, pe baza mobilităţii în câmp
electric (se efectueaza si pentru proteinele din urina, saliva, LCR).
 Viteza de migrare a proteinelor - invers proportionala cu greutatea moleculara,
- direct proportionala cu sarcina electrică.

 Ordinea fracţiunilor, de la anod la catod: albumine, alfa1, alfa2, beta, gama globuline.

 Migrarea se face la un pH de 8,6.

 Mediile de migrare:

 Hartia de filtru de calitate cromatografica

 Membrane de acetat de celuloza
 Silicagel
 Agar
 Amidon
 Alcoolul polivinilic
 poliacrilamida
 Schema de principiu a unui aparat de electroforeza zonala:

 Aparat sub forma de caseta cu 2 santuri laterale despartite,

care au rolul de rezervor de electroliti
 In acestea se imerseaza cate un electrod al sursei de curent
continuu si cate un capat al suportului
 Dupa efectuarea electromigrarii si separarea
componentelor amestecului, suportul se trateaza cu
reactivi specifici de vizualizare ( etapa de colorare)
 Densitatile proteinelor sunt calculate electronic pentru a
aduce date despre valorile absolute si relative ale diferitelor
tipuri de proteine ( densitometrie)
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

 Placa obţinută se compară cu o placă standard si se evalueaza:

- grosimea benzilor;
- intensitatea culorii benzii
(la hârtiile de filtru);
- sediul migrării.

 Indicatii:
- inflamaţii acute, cronice;
- afectiuni hematologice;
- afectiuni hepatice;
- boli autoimune;
- afectiuni renale/intestinale
cu pierdere proteine.

http://flickrhivemind.net/Tags/electrophoresis/Interesting
 Metoda de lucru

 Se depun 4-4.5ml de gel fierbinte pe suport, se lasa sa se raceasca

si se introduc placutele in camera de electroforeza
 Se realizeaza contanctul intre solutia tampon si placuta cu ajutorul
unor hartii de filtru
 Pe centrul placutei se adauga o hartie de filtru de 15-25 mm
umezita in serul de cercetat
 Electromigrarea: se inchide circuitul extern reglandu-se
intensitatea la 4-4,5mA/lama
 Metoda de lucru

 Procesul dureaza 3 ore

 Observatie: pentru vizualizarea migrarii pe linia de start se adauga o
picatura de solutie de albastru de brom fenal colorant ce are o viteza
aproximativ egala cu cea a albuminelor

 Factori ce influenteaza viteza de migrare:

 Particulele: masa, dimensiunea acestora, incarcarea electrica
 ! In conditii de pH 8,6 toate proteinele sunt incarcate negativ si vor
migra catre (+) datorita impuritatilor
 Metoda de lucru

 Factori ce influenteaza viteza de migrare:

 Gelul : gelul de agar prezinta impuritati, ce in deplasarea lor

antreneaza si sistemul tampon
 Conditii exterioare: curentul electric continuu: intensitatea reglata la
4-4.5 mA/lama; mentinerea constanta a temperaturii; timpul de
migrare se realizeaza in functie de colorantul specific
 Metoda de lucru
 Cand colorantul ajunge spre marginea placutei se opreste experimentul

 Etapa de fixare: Fixarea presupune scoaterea placutelor si introducerea in

bai care contin solutie de fixare ( solutie de acid acetic plus metanol);
procesul dureaza 3 ore
 Etapa de spalare: solutia diluata de acid acetic in bai de spalare: 3 spalari
timp de 10 minute
 Etapa de colorare cu solutie de albastru de brom fenol timp de 3 ore
 Etapa de spalare: de 3 ori timp de 10 minute in solutia diluata de acid
acetic; se obtine o coloratie bruna neconvenabila
 Virajul de culoare: se realizeaza cu o solutie de acid acetic si acetat de
sodiu astfel incat culoare se schimba in albastru verzui
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

Un comportament normal la electroforeză = euproteinemie

Valori normale PT= 6.5 - 8,5 g
Raport albumine/globuline =1,3 - 1,5

Albumine : 50 – 60 % (3,5 – 5,5 g /dL)

Alfa 1 globuline : 3 - 4 %
Alfa 2 globuline : 6 - 9 % Globuline=2.3-3.4 g/dL
Beta globuline : 10 - 12 %
Gama globuline : 18 – 20 %
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

Zona albumine şi alfa1

globuline :

 Prealbumina
 Albumina
 Alfa1-antitripsina
 Alfa1-glicoproteina
acidă
 Alfa-fetoproteina
 Protrombina
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA ALBUMINE
Prealbumina
thyroid binding prealbumin (TBPA),
tiretina, transtiretina;

Valori normale serice:15-36 mg/dl.

 Sintetizata hepatic.

 Rol :transportul hormonilor tiroidieni.

 T ½ (1,9 zile) vs albumina (21 zile) – indicator mai bun al afectarii acute a funcţiei de
sinteza hepatica.
 Scade:
- deficit de sinteza
- compensator cresterii sintezei proteinelor de faza acuta (inflamaţii) -
proteină negativă de fază acută
- afectiuni hepatice cu insuficienta hepatica
- pierdere de proteine (afectiuni renale/intestinale)
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA ALBUMINE
Albumina
 Valori normale serice: 3,5-5 g/dl.
 sintetizata hepatic, reprezinta 60% din proteinele serice;

 Rol :- mentinerea presiunii coloid-osmotice

- transport hormoni, enzime, metale, etc.
 T ½ al albuminei (21 zile) - afectarea hepatică cu afectarea sintezei albuminei se va evidenţia după
câteva săptămâni de la instalare.
 valori crescute (hemoconcentratie).
 valori scazute (hipoalbuminemia = principala cauza de hipoproteinemie):
- deficit de aport (malnutritie)
- deficit de absorbtie (enteropatii),
- deficit de sinteza
- compensator cresterii sintezei proteinelor de faza acuta (inflamaţii) -
proteină negativă de fază acută .
- insuficienta hepatica
- pierdere de proteine (sindrom nefrotic)
- scadere relativă (aparenta) in hemodilitii (prin hiperhidratare).
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA ALFA 1 GLOBULINE
Alfa1-antitripsina (AAT)
- Sinteza hepatica
- 90% din zona alfa 1 globuline !
Rol: antiproteaza (inhiba proteazele:
protrombina, plasmina, kalicreina,
elastaza, colagenaza etc.).
Valori crescute: http://www.drbayma.com/conheca-a-deficiencia-de-alfa-1-antitripsina/

- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate - proteina pozitiva de faza acuta.

Valori scazute:
- deficit congenital (emfizem);
- deficit dobandit:
- deficit de aport (malnutritie),
- deficit de sinteza (afectiuni cu insuficienta hepatica),
- pierdere proteine (sindrom nefrotic, enteropatii etc.)
- consum crescut, in contextul excesului de proteaze (CID).

CID (Coagulare Intravasculara Diseminata) = exacerbarea cascadei coagularii la nivel vascular sistemic; apare in
infectiile severe, complicatiile obstetricale, hemoliza intravasculara, traumatisme severe, hipoxii severe etc.
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA ALFA1 GLOBULINE
Alfa 1-glicoproteina acidã
 glicoproteinã (proporţie peptidicã =58%)
 sinteza hepatica.

 Rol: - transport (colesterol, vitamina B12),

- imunomodulator(maturarea limfocitelor B),
- apararea nespecifica (fagocitoza).

Valori crescute:
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate
(proteina pozitiva de faza acuta)

Valori scazute:
- deficit de aport (malnutritie)
- deficit de sinteza (insuficienta hepatica)
- pierdere proteine (sindrom nefrotic)
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

Zona alfa2 globuline:

 Haptoglobina
 Ceruloplasmina
 Alfa2 macroglobulina
 Colinesteraza
 Alfa2 antitrombina
 Plasminogen
 Transcortina
 Eritropoietina
 Componentele C1, C4,
C6,C9 ale complementului
 Lipoproteine
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA ALFA 2 GLOBULINE
Haptoglobina(Hp)
Glicoproteina sintezata hepatic
 Rol: legarea Hb libere

 Valori crescute:
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate
(proteina pozitiva de faza acuta)

 Valori scazute:
- deficit genetic (ahaptoglobulinemia congenitala)
- deficit dobandit
- sinteza scazuta (insuficienta hepatica)
- consum crescut (hemoliza intravasculara)

 ↓ Hp serice + functie hepatica N => consumul crescut de Hp in hemoliza intravasculara

 Concentratia plasmatica nu se modifica in icterele obstructive (diagnostic diferential
intre icterele hemolitice si cele obstructive)
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA ALFA 2 GLOBULINE
Ceruloplasmina

 Sinteza hepatica.
 Rol:
-transporta 70% din cuprul (Cu) seric
total.
- feroxidaza (oxideaza Fe2+ => Fe3+)
reactie ce precede incorporarea Fe
in apotransferine.

 Valori crescute:
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate - proteina pozitiva de faza acuta.
- alterarea excretiei cuprului, ca urmare a colestazei (Cu se elimina 80% pe cale biliara) –
sindroame colestatice.
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA ALFA 2 GLOBULINE

Ceruloplasmina

 Valori scazute:

- deficit genetic (afectiuni ereditare - boala Wilson),

- deficit dobandit
- deficit de aport (malnutritie)
- deficit de absorbtie (enteropatii),
- deficit de sinteza (insuficienta hepatica)
- pierdere de proteine (sindrom nefrotic).
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA ALFA 2 GLOBULINE
Ceruloplasmina
Boala Wilson (degenerescenta hepatolenticulara)

- afectiune ereditara - gena anormala = ATP7B (cromozom 13), codifica proteina

transportoare a cuprului

- diminuarea excreţiei biliare a cuprului, în condiţiile unei absorbţii intestinale

şi transportului spre hepatocit neafectate.
- consecinta = acumularea cuprului in organe ( ficat , creier, ochi, cord, pancreas, os), cu
aparitia:
- cirozei hepatice
- tulburarilor neurologice
- inelului Kayser- Fleischer
- afectarii cardiace, pancreatice si osoase

Fiziopatologie Atlas color, Stefan Silbernagl, Florian Lang, Editura Callisto,

 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA ALFA 2 GLOBULINE
Alfa 2 macroglobulina

 Cea mai mare proteina plasmatica

nonimunoglobulinica (725 kDa)

 Sinteza hepatica

 Rol : antiproteaza, imunomodulator

Valori crescute:
- inflamatii acute/inflamatii cronice acutizate (proteina pozitiva de faza acuta) .
- sindromul nefrotic (greutate moleculara mare si nu se pierde la nivel renal).

Valori scazute:
- insuficienta hepatica
 FIBROMAX
Metoda de investigare
noninvaziva a functiei hepatice

Evalueaza gradul afectarii hepatice

Alternativa la biopsie hepatica

Algoritm:
- markeri biochimici serici: alfa-2macroglobulina, haptoglobina, apolipoproteina A1,
bilirubina totala, GGT, ALT, AST, glicemie bazala, colesterol, trigliceride
- varsta, sexul, greutatea si inaltimea

Cupride 5 teste:
FibroTest - gradul fibrozei (F0-F4).
ActiTest - gradul de activitate necro-inflamatorie (A0-A3).
SteatoTest - steatoza hepatica (S0 -S3).
NashTest - prezenta steatohepatitei non-alcoolice (N0-N2)
AshTest - gradul afectarii hepatice, la pacientii cu un consum excesiv de etanol (H0-H3).
http://www.lab21.eu/healthcare/fibromax.php
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

Zona beta globuline:

 Beta2 microglobulina
 Transferina
 Lizozim
 Beta-lipoproteinele
 Complement- C3
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA BETA GLOBULINE
Beta2 microglobulina
 Sintetizata de limfocite.
 Rol:
- Fixata de membranele celulare;
- Formeaza lantul scurt al HLA tip I-
prezent in membrana tuturor celulelor nucleate.

 Valori crescute:
- in toate afectiunile cu proliferare limfocitara:
(ex: boli hematologice, boli autoimune);

 Valori scazute:
- in toate afectiunile cu distrugere celulara:
(ex: infectia HIV/SIDA, neoplazii).
 2. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA BETA GLOBULINE

Transferina
 Glicoproteina (siderofilina, beta1 globulina)
 Valori normale=200-400 mg/dl;
 Sinteza hepatica
 Rol: proteina ce transporta Fe la tesuturi

 Valori crescute:
- rata de sinteza e invers proportionala cu depozitele de fier (ex: anemie
feripriva)

 Valori scazute:
- sinteza supresata in cursul proceselor de faza acuta (inflamatii acute/cronice),
- deficit de sinteza (afectiuni hepatice cu insuficienta hepatica)
- cresterea saturatiei cu fier a feritinei determina scaderea sintezei
transferinei (hemocromatoza)
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

Zona gama globuline:

 Fibrinogen
 Proteina C reactiva
 Imunoglobuline
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

ZONA GAMA GLOBULINE

Fibrinogenul

Valori normale: 150-450 mg/dl;

sintetizat de ficat.

Rol : in hemostaza
(factorul I al coagularii)

Valori crescute:
- inflamatii acute/cronice acutizate, neoplazii (proteina pozitiva de faza acuta),
- raspuns compensator la pierderea de proteine - pierderea prin urina a albuminei
(sindromul nefrotic ).
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA GAMA GLOBULINE

Fibrinogenul

Valori scazute:

 deficit dobandit:
- deficit de aport (malnutritie),
- deficit de sinteza (insuficienta hepatica),
- exces de fibrinoliza (CID)
 deficit congenital – deficit de sinteza (afibrinogenemia congenitala)

CID (Coagulare Diseminata Intravasculara )=exacerbarea cascadei coagularii la nivel sistemic; apare in infectiile severe,
complicatiile obstetricale, hemoliza intravasculara, colagenoze, traumatisme severe.
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
ZONA GAMA GLOBULINE

Proteina C reactiva (CRP)

Valori normale 0-5 mg/dl.

-sinteza hepatica

Rol
- clearance-ul detritusurilor celulare
- activarea complementului pe calea clasica
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

ZONA GAMA GLOBULINE

Proteina C reactiva

 Valori crescute:

- inflamatii acute sau cronice acutizate, neoplazii

(proteina pozitiva de faza acuta )
- orice afectiune care implica un proces inflamator :
- infectii bacteriene
- boli autoimune, boli inflamatorii intestinale,
- traumatisme,
- arsuri,
- interventii chirurgicale.
 Valori scazute:
- tratamentul cu antiinflamatorii (nonsteroidiene, corticosteroizi).

-
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
2. ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE
 Imunoglobulinele
 Sinteza in limfocite.
 Structura:
-2 lanturi usoare (L),
-2 lanturi grele (H).
- legate prin punti disulfidice.

Clase : Ig G, Ig A, IgM, IgD, IgE

Rol: in raspunsul inflamator

 Legarea specifica a Ag;
 Activarea complementului;
 Modularea raspunsului imun;
http://anamedex.ro/recipe/show/47/imunograma
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
3. ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU IMUNOFIXARE

 Indicatii:

 Aparitia la electroforeza proteinelor serice a unui varf in zona gama

 Existenta unei suspiciuni clinice de gamapatie monoclonala

Metoda permite diferentierea intre homogenitatea sau heterogenitatea

componentelor varfului electroforetic.

Principiu:
- marcarea diferita a fractiunilor de Ig si a
lanturilor usoare ale Ig obtinute prin
migrare in campul electroforetic
 Imunoelectroforeza
- anticoprii sunt produsi de sistemul imun ca raspuns la macromoleculele straine
organismului
- fiecare anticorp se leaga specific la un epitop specific al unui antigen
- aceasta caracteristica ne permite utilizarea anticorpilor pentru detectie si analiza
cantitativa a proteinelor specifice dintr-un complex
- atunci cand un potential electric este aplicat pentru a studia reactia Ac-Ag procesul
poarta denumirea de IMUNOELECTROFOREZA
- Ac-ii sunt separati electroforetic si Ag-ele difuzeaza unele catre altele rezultand
arcuri de precipitare acolo unde se formeaza complexe Ag-Ac => imunoelectroforeza
- metoda este utilizata pentru detectia de Ac
- utilizata preponderent pentru detectia serica a IgG, IgM si IgA
 Imunoelectroforeza

 Se toarna agar pe o placuta, se raceste si apoi se realizeaza doua

godeuri intre care se realizeaza un sant paralel cu directia campului
electric
 Se scoate gelul din godeuri si se introduc 40 mL proba
 Lamele se introduc in camera de electroforeza la o intensitate de 4-
4,5 mA/lama si se realizeaza o migrara electroforetica timp de 3
ore
 Se introduce o picatura de albastru de brom fenol in godeu
 Nu se realizeaza fixarea
 In etapa a doua se realizeaza o imunodifuzia dubla conform
gradientului de concentratie
 Albuminele si alfa globulinele migreaza in toate directiile in timp
ce beta si gama globunilele se excaveaza in gelul din regiunea
centrala
 Se introduc apoi anticorpii
 vor aparea linii de precipitare acolo unde exista reactie specifica
Ag-Ac
 In timpul electroforezei
 moleculele plasate in curent electric capata incarcare electrica
si se misca catre electrodul specific
 mobilitatea moleculelor este dependenta de o serie de factori
precum marimea moleculei de separat, concentratia gelului
de agar si voltajul aplicat
 Precautii- imunoelectroforeza

 Medicamentele care pot determina creșterea concentrațiilor de imunoglobuline

include: gamma globulină terapeutică, hidralazină, izoniazid, fenitoină
(Dilantină), procainamidă, contraceptive orale, metadonă, steroizi și toxoid
tetanic și antitoxină.

 Laboratorul trebuie notificat dacă pacientul a primit vaccinări sau imunizări în

cele șase luni înainte de test. Acest lucru se datorează în principal faptului că
imunizările anterioare conduc la creșterea nivelului imunoglobulinelor, rezultând
rezultate fals pozitive.

 Trebuie remarcat faptul că, deoarece imunoelectroforeza nu este cantitativă, ea

este înlocuită de o procedură numită imunofixare, care este mai sensibilă și mai
ușor de interpretat.
 3. ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU IMUNOFIXARE II.
METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR

Component monoclonal
Component policlonal
- SP = marcarea tuturor claselor de Ig
- Se constata benzi mai largi in
- G, A, M = reprezinta lanturile grele
zonele de migrare a tuturor
ale proteinelor Ig G, Ig A, IgM
claselor de Ig
- κ, λ = lanturile usoare ale Ig
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
3. ELECTROFOREZA PROTEINELOR CU IMUNOFIXARE

Peak monoclonal (proliferarea unei singure clone LB):

- afectiuni hematologice cu producere de proteine anormale (ex.
macroglobulinemia Waldenstrom, mielom multiplu).

Peak policlonal (proliferarea mai multor clone de LB):

- boli autoimune,
- inflamatii cronice,
- afectiuni hepatice:
- ciroza hepatica,
- hepatite cronice virale.
II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina A

Valori normale: 60-400 mg/dl.

Rol:
- imunitatea mucoaselor
(se secreta 3-5 g/zi in intestin).
- in secretiile digestive, genito-urinare, lacrimale, saliva, lapte matern.

 Valori crescute:
- sinteza crescuta de proteine anormale Ig A-like (mielom IgA);
- afectiuni intestinale cu lezarea mucoasei tubului digestiv;
- lezarea mucoasei cu patrunderea agentilor patogeni prin mucoasa
si cresterea secundara a Ig A (alcoolism).
 Valori scazute:
- deficit congenital de Ig A (in cadrul agamaglobulinemiei).
- scaderea numarului de limfocite si sinteza cu defect de Ig A (ataxia
teleangiectazia- afectiune genetica caracterizata prin telangiectazii, ataxie si ale tulburari neurologice).
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
IMUNOGLOBULINELE

Imunoglobulina M

 Valori normale:60-300 mg/dl.

 Exprimata pe suprafata LB sau libera in ser.

 Rol:
- primii anticorpi- apar in cursul unei infectii.
- marker inflamatie acuta.
 Formeaza polimeri– de aceea nu traverseaza bariera placentara.

 Valori crescute:
- infectii acute/cronice acutizate,
- status proinflamator cu eliberare de citokine cu rol de cofactor in sinteza de
imunoglobuline, inclusiv Ig M (boli autoimune).
- afectiuni hematologice cu sinteza crescuta de Ig M-like (macroglobulinemia
Waldenstrom).
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
IMUNOGLOBULINELE

Imunoglobulina M

 Valori scazute:

- deficit congenital de Ig M in cadrul agamaglobulinemiei.

- imaturitatea sistemului imun cu deficit de sinteza de imunoglobuline
inclusiv Ig M (nou nascut).

Observatie: Proliferarea unor clone limfocitare catre o clasa de imunoglobuline are

consecinta scaderea compensatorie a celorlalte clase de imunoglobuline.
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina D

 Valori normale:0-14 mg/dl

 Rol:
- activarea LB, bazofilelor si mastocitelor.
 Exprimata pe suprafata LB imature (naive) alaturi de IgM sau libera in ser ca
monomer.

 Valori crescute:
- infectii acute/cronice acutizate,
- status proinflamator cu eliberare de citokine cu rol de cofactor in
sinteza de imunoglobuline (boli autoimune).
 Valori scazute:
- deficit congenital de Ig D (agamaglobulinemie),
- imaturitatea sistemului imun cu deficit de sinteza de
imunoglobuline, inclusiv Ig D (nou nascut).
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina E

 Valori normale:7-15 mg/dl.

 Rol:
- declansarea reactiei reactiei
alergice, tip I.
 Ag e recunoscut de Ig E => activare secundara a mastocitelor, bazofilelor
 degranularea acestora cu eliberare de mediatori proinflamatori.
 severitatea reactiei pana la instalarea starii de soc (soc anafilactic – reactie de
hipersensibilitate tip I).

 Valori crescute:
- boli atopice (astm bronsic alergic, eczema atopica),
- parazitoze (giardioza, echinoccocoza, teniaza, trichineloza, malarie).

 Valori scazute:
- deficit congenital de Ig E (agamaglobulinemie).
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
IMUNOGLOBULINELE
Imunoglobulina G

 Valori normale:700-1500 mg/dl.

 aprox 75% din Ig serice.
 Rol:
- raspunsul imun secundar/tardiv.
- marker de inflamatie cronica.
- confera protectie Ag specifica.
 Singurul izotip de Ig care traverseaza placenta, conferind protectie imuna in utero.

 Valori crescute:
- infectii acute/cronice acutizate,
- status proinflamator cu eliberare de citokine cu rol de cofactor in
sinteza de imunoglobuline, inclusiv Ig G (boli autoimune).
- afectiuni hematologice cu sinteza crescuta de proteine anormale Ig G- like.
 Valori scazute:
- deficit congenital (agamaglobulinemie),
- pierdere urinara de proteine (sindrom nefrotic).
 II. METODE DE INVESTIGARE A PROTEINELOR
5. ELECTROFOREZA PROTEINELOR URINARE
 combina electroforeza cu imunoprecipitarea, folosind antiseruri monospecifice
fata de lanturile grele si usoare ale Ig;
 Identifica prezenta lanturile usoare monoclonale in urina (proteinurie Bence
Jones).
 10 ml din urina/24h.
 Indicatii:
- peak gama la electroforeza proteinelor serice;
- identificare proteine urinare Bence Jones (mielom multiplu, macroglobulinemia
Waldenstrom).
 IV. MODELE PROTEICE

 Inflamatia acuta – modificari electroforetice

 Reprezinta raspunsul imediat, de aparare al tesuturilor vii la agresiune.

 Alfa1 şi alfa2 globulinele crescute

 Celelate benzi sunt in limite normale
sau scazute relativ, compensator la cresterea
alfa 1 si alfa2 globulinelor.
 In inflamaţiile acute din arsuri întinse –
poate aparea hipoalbuminemie.

Alte teste:
 PT - normale
 Fibrinogenul crescut
 Proteina C reactiva crescuta
 VSH crescut
 IV. MODELE PROTEICE
 Inflamatia cronica – modificari electroforetice
 Inflamatie de lunga durata (saptamani, luni), ce presupune: inflamatie activa, distructie
tisulara si reparare conjunctiva.

 Gama globulinele crescute.

 Celelate benzi sunt in limite normale
sau scazute relativ compensator la cresterea
gama globulinelor.
 In inflamaţiile acute din arsuri întinse –
poate aparea hipoalbuminemie.
 Alfa1 şi alfa2 globulinele pot avea
valori crescute=> acutizare a afecțiunii cronice.

Alte teste:
 PT N sau ușor crescute.
 Fibrinogenul crescut
 Proteinei C reactiva creste (necaracteristic)
 VSH crescut
 IV. MODELE PROTEICE
 Sindrom nefrotic – modificari electroforetice
 - pierdere proteine > 3,5 g/24 ore
- sindrom nefrotic pur – se pierd albumine
- sindrom nefrotic impur – se pierd albumine si globuline

 Albuminele scăzute (< 2 g % - apar edeme)

 alfa 2 globulinele şi beta globulinele crescute
– creştere în bandă (nu trec prin filtrul glomerular).
 gama globuline normale (pur), scazute (impur) si
crescute (in sindromul nefrotic din boli autoimune).

Alte teste:
 PT scăzute
 colesterol crescut (scaderea albuminelor determina cresterea sintezei de globuline de
catre hepatocite, inclusiv lipoproteine => lipidele plasmatice si colesterolul, crescute in
sdr. nefrotic pur).
 IV. MODELE PROTEICE

 Hepatita acuta – modificari electroforetice

 afectiune inflamatorie difuza a ficatului
 poate evolua cu insuficienta hepatica acuta

 PT normale.
 beta globulinele –crescute – cresterea IgM (pot migra şi în zona alfa 2 şi în beta, eventual
asociate cu cresterea IgA în hepatitele alcoolice).
 gama globuline crescute (policlonal).

 Albuminele - pot fi scăzute, în funcţie de severitatea afectarii hepatice (au un turn-over de 21

zile, scăderea sintezei hepatice poate fi mascată de nivelul de albumine existent în momentul declanşării bolii).

 Transferina (o betaglobulina) creste in hepatita acuta (in special virala) – liza

hepatocitara cu eliberare de fier.
 IV. MODELE PROTEICE

Hepatita cronica – modificari electroforetice

 caracterizata prin infiltrare predominant portala (PMN, limfocite si plasmocite) si prin

dezvoltarea anormala a tesutului conjunctiv.

 PT normale
 beta globuline crescute
 gama globuline crescute

 Albuminele – pot fi scăzute in hepatita cronica cu insuficienta hepatica (deficit de

sinteza).
 beta globuline sunt crescute în cazul unei hepatite cronice acutizate si ca urmare a cresterii
transferinei (leaga fierul elibeta din hepatocite).
 Celelalte benzi sunt normale sau se modifica compensator.
 IV. MODELE PROTEICE
Ciroza hepatica – modificari electroforetice

Stadiul final al hepatopatiilor cronice.

Evolueaza cu fibroza, necroza hepatocitara
si noduli de regenerare.
Evolueaza cu insuficienta hepatica => deficit
de sinteza a proteinelor.

PT scăzute
albumine scăzute
beta globuline – crescute
gama globuline – crescute (policlonal– IgG, IgA, IgM)

Ficatul nu mai poate cataboliza Ig imbatranite ; in plus, prin prezenta sunturilor porto-cave,
Ig nu mai efectueaza pasajul hepatic => Ig cresc (hipergamaglobulinemie).